Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Grădiştea de Munte | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştii | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca   Latene; Preistorie; 
Perioade   La Tène târziu
Categorie   Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar; 
Tipuri de sit   aşezare deschisă, aşezare urbană, cetate, sanctuar, tezaur monetar
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Grădiştea de Munte
Comuna   Orăştioara de Sus
Punct   Dealul Grădiştii
Sector   
Toponim   Sarmizegetusa Regia
Colectiv   Ioan Glodariu, Liliana Suciu, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză, Corina Toma, Darius Sima (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu (MNIT), Cristina Bodó (MCDR Deva)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
 Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Persoane implicate  Cristina BODÓ, Gabriela GHEORGHIU, Ioan GLODARIU, Eugen IAROSLAVSCHI, Răzvan MATEESCU, Luca Paul PUPEZĂ, Darius SIMA, Liliana SUCIU, Corina TOMA
Cod RAN    90397.01
Raport Sarmizegetusa Regia se află la S de Orăştie, satul Grădiştea de Munte, pe o ramificaţie a Muncelului intrată în literatura arheologică cu numele de “Dealul Grădiştii”. Ruinele antice s-au semnalat încă din secolul al XVI-lea. De-atunci probabil au început şi răscolirile celor vizibile la suprafaţă. Cele mai mari s-au făcut în sec. XVIII-XIX pentru ca în ultimul deceniu al sec. XX şi la începutul veacului nostru să fie călcate de căutătorii de comori înzestraţi cu aparatură de detectare modernă. Primele cercetări sistematice s-au făcut în 1924 şi au fost reluate cu întreruperi variabile ca întinderi, din 1950.
Locuirea antică se întinde pe aproape 6 km pe terase amenajate de daci mai ales pe coama şi pe versanţii de S ai “Piciorului Muncelului”. Capitala regatului dac are doua “cartiere” civile la V şi la E între care se află cetatea şi zona sacră. Cercetările arheologice din anul 2006 au vizat doar zona sacră, anume terasele a X-a şi a XI-a.
Cercetările arheologice efectuate în anul 2006 s-au efectuat după mai vechile principii ale colectivului de cercetare: continuarea săpăturilor la obiectivele anterioare abordate şi verificări unde se impun. În această situaţie toată activitatea s-a concentrat în zona sacră pe terasele a X-a şi a XI-a. În subsidiar s-a “periat” din nou “Piciorul Muncelului” pentru a verifica dacă el a fost din nou afectat de căutătorii de comori şi eventual pentru recuperarea materialelor arheologice aruncate de ei.
Situaţia existentă înainte de începerea lucrărilor
Terasa a X-a.Continuarea cercetărilor din anii 2004 şi 2005 era imposibilă câta vreme diferendul între Ministerul Culturii şi Cultelor, pe de o parte şi Ministerul Mediului, recte Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, pe de altă parte, nu a fost soluţionat. Mai mult, copacii doborâţi de vânt în primăvara anului 2005 erau acolo şi, pentru a nu încălca “aprobarea” de extindere a săpăturilor dată de Administraţia amintitului Parc Natural, s-a optat pentru cercetarea prin săpături arheologice a unei porţiuni din sectorul de N al terasei dacice. Prin săpăturile arheologice din anii 50 ai sec. trecut, cercetările anterioare s-au oprit, în adâncime, la partea superioară a umpluturii dacice a terasei în porţiunea dintre sanctuarul mare de andezit şi cele trei încăperi cu ziduri din blocuri fasonate situate la N de sanctuar. Tot acolo în iarna anilor 1979 - 1980 s-a făcut o nivelare a terenului pentru accesul utilajelor necesare conservării din anul 1980.
În acest sector al terasei s-a trasat Secţiunea I/2006, de 22 x 2 m, orientată SV-NE. Stratigrafia (de sus în jos):1 strat provenit de la nivelarea făcută în anii 1979 - 1980; 2 sub nivelarea de cca 0,25 m ad. humus-ul format până anul 1979; 3 pământ din umplutura dacică a terasei; 4 stâncă nativă, care cobora domol dinspre SV spre NE. Pe traseul secţiunii, în m. 4,5-6 era o groapă superficială, alta, patrulateră, în suprafaţa secţiunii în m. 14-17 şi ultima în m. 20 -22.
“Materialul” arheologic constă din material de construcţie din fier (piroane, o scoabă) în groapa din m. 4,5-6, fragmente ceramice dacice, sfărâmături de ţigle, două sfărâmături de paviment roman în partea superioară a secţiunii, blocuri de calcar în m. 17 şi 18, sfărâmături de calcar şi fragmente mici de la un chiup dacic.
Interes deosebit prezintă groapa patrulateră din m 14-17. Ea era cvasidreptunghiulară cu latura lungă de 2,90 m, iar cea scurtă de 1,10 m şi a fost săpată în stânca nativă până la ad. de 2,10 m îngustându-se spre partea inferioară. În umplutura gropii, în partea superioară erau fragmente din blocuri de calcar, piatră de micaşist, bucăţi de andezit (una cu două profilaturi), iar în groapa propriu-zisă, un pilastru de andezit aşchiat şi un fragment de colonetă cu caneluri. Fragmentul de andezit provine de la o colonetă care se afla în partea superioară a pilastrului şi făcea corp comun cu el. Pilastrul de andezit, înalt de 1,55 m şi cu o gr. de 0,50-0,51 m, este aşezat acum lângă al patrulea şir de plinte din sanctuarul mare de andezit.
Secţiunea IA/2006, de 8 x 2 m, s-a trasat perpendicular pe S I/2006 în m. 18 -19. Stratigrafia este aproape pe aceeaşi ca şi în S I/2006: nivelarea din anii 1979-1980, umplutura terasei. În partea superioară a umpluturii s-au găsit sfărâmături de micaşist, sfărâmături mici de blocuri de calcar şi fragmente ceramice dacice.
Terasa a XI-a,sectorul de SV. În continuarea S IV/2005 s-a trasat Secţiunea II/2006, de 12 x 3 m, orientată ESE-VSV, în sanctuarul mic de calcar iniţial considerat ca având trei şiruri a câte cinci plinte fiecare şir. În campania din 2005 pe şirul de V s-a descoperit a şasea plintă, dar săpătura nu a apucat să fie adâncită îndeajuns. În aceste condiţii 2,50 x 3 m din S II/2006 se suprapun pe capătul de VNV al S IV/2005. Acolo s-a adâncit săpătura până la conturarea clară a părţii superioare a semicalotei de lut şi piatră de micaşist, care este “fundaţia” în umplutura terasei a plintei a şasea din şirul dinspre deal. Pe şirurile 2 şi 3 ai sanctuarului s-a găsit a şasea plintă a fiecăruia dintre ele. Fiecare plintă, cu diametrele de 1,25-1,50 m, era aşezată pe o semicalotă umplută cu lut bătut şi piatră de micaşist, care avea în partea superioară diametrele de la 2,15 la 2,50 m. În m. 7-10 este un şir întrerupt de lespezi de calcar şi de micaşist, care traversează oblic secţiunea. Ici - colo în secţiune s-a descoperit câte un fragment ceramic dacic.
Cu toate că înfăţişarea de acum a sanctuarului se încadrează în constantele celor patrulatere, în privinţa numărului de coloane este necesară verificarea sa în continuare spre SV.
Concomitent cu săpătura sistematică s-a “periat” din nou întregul sit pentru a se verifica dacă sunt urme noi ale activităţii căutătorilor de comori. Rezultatul a fost descoperirea unui depozit de obiecte de fier dacice format din 27 de piese.
Din altele gropi mai vechi s-au recuperat zgură de fier, un topor, o daltă, un compas de fier şi un pond de plumb.
În sfârşit, graţie înţelegerii MCC, s-au făcut măsurătorile necesare şi s-a întocmit planul topografic la scara 1:500 a întregului cartier civil de V al sitului (240 ha de teren accidentat şi împădurit).
Rezumat
English Abstract During the campaign of 2006, the archaeological excavations consisted of three sections. Two of them were located in the North sector of the Xth terrace while the third one was placed in the SW sector of the XIth terrace.
On the Xth terrace, the main results consist of the discovery of an andesite pilaster 1.55 m high and 0.50 - 0.52 wide and a fragmentary small column probably placed in the upper part of the pilaster. Both were found in a pit dug in the native stone until -2.10 m depth, together with many other fragments of limestone blocks, and andesite profiled pieces. This piece was part of the andesite Big Sanctuary on the Xth terrace.
Other important finds were the sixth limestone plinths on the last two rows of the small rectangular sanctuary, located on the XIth sanctuary. Searching for traces of illegal diggings made by treasure hunters, we discovered an iron tools deposit made up of 27 pieces and recovered several other iron tools and a pond from older holes. We also made the topographic plan (scale 1:5000) of the entire western civil district of the site (240 sq.m. of forested sloping land), due to the support of the Ministry of Culture and Religious Affairs.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu