.
Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2006
Anul:
2006
Epoca:
Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca antică;
Epoca elenistică
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Localizare pe hartă:
Județ:
Constanţa
Localitate:
Istria
Comuna:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Extra muros - Poarta Mare - Turnul Mare
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Bottez Valentin Victor Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Nedelcu Nicoleta Muzeul Naţional de Istorie a României
Samson Andra Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Investigaţiile arheologice din sectorul extra muros Poarta Mare - Turnul Mare au început în anul 2000 având ca obiectiv general surprinderea unor aspecte ale locuirii romane timpurii, eventual a celei elenistice, din perimetrul central al aşezării histriote în aceste epoci. Cercetările efectuate în campaniile 2000-20051 au oferit date stratigrafice ale zonei şi au dus la descoperirea unor edificii şi alte compl...exe arheologice, databile din epoca elenistică târzie până în ultimul nivel roman timpuriu (nivelul I C2); până în acest moment nu avem indicii concludente pentru plasarea vreunuia dintre complexe posterior ridicării incintei romane târzii (nivelul II A —din a doua jumătate a sec. III p.Chr.).
Obiectivele acestei campanii au fost cercetarea unor elemente legate de edificiul nr. 1 (detalii constructive în cele două momente cronologice identificate), detalii constructive ale străzii3 şi ale incintei romane târzii, precum şi elucidarea unor probleme stratigrafice. Pentru aceasta cercetarea s-a concentrat doar în suprafeţele de la nord4, casetele -A 1-2, A 1-4, B 1-4, C 1 şi 4, D 2-3, trasate în anii anteriori, precum şi demontarea unor martori stratigrafici dintre acestea.
Edificiul nr. 15 —edificiu de mari dimensiuni aflat la N de strada de tradiţie elenistică (artera b)— s-a lucrat în interiorul încăperilor definite de zidurile Z1-Z26 (L7), Z3, Z5 şi Z10 (L1), Z5-Z6 (L3), Z11-13 (L2). Cercetările din încăperile L7 şi L3 au dus la confirmarea stratigrafiei cunoscute şi din alte zone ale edificiului şi în exteriorul acestuia, fiind constatată din nou prezenţa unei cantităţi considerabilă de materii organice7. De asemenea, au fost surprinse detalii constructive ale zidurilor Z3, Z5, Z6, cărora s-a reuşit să li se cerceteze inclusiv fundaţiile8. Pentru a verifica detaliile constructive ale zidurilor Z109 şi Z3110, a fost secţionat o parte din pavajul p e, nivelul de funcţionare al încăperii L1. Acest pavaj avea un “pat” construit dintr-un strat (gr. 0,35 m) de scoici şi nisip (care conţine şi numeroase fragmente ceramice “rulate”), strat de pietre de diferite dimensiuni (gr. 0,50 m).
În încăperea L2 (dispusă aprox. în caseta C1) s-au practicat două sondaje. Primul în jumătatea de N11 (carourile a-b/1-4) unde s-a constatat că nivelul format din placi de calcar este mărginit la S de un zid (denumit iniţial p a), surprins parţial, construit din blocuri mari de calcar (legate cu mortar), iar la V şi N acesta este practic “tăiat” pentru implantarea zidurilor Z11 şi Z1212. Cel de-al doilea sondaj s-a efectuat în jumătatea de S (carourile c-d/1-2) pentru a se cerceta detalii ale zidurilor p a, Z13 şi ale podelei de tip opus signinum (pavajul p d). Astfel, s-a putut observa că zidul p a este refolosit ulterior în substrucţia pavajului corespunzător funcţionării zidurilor Z11-12. Podeaua de tip opus signinum este formată din pietre de dimensiuni mici legate cu mortar. Cercetările de aici confirmă ipotezele noastre despre planimetria acestei încăperi în cele două faze de funcţionare ale edificiului nr. 113.
Cercetările din caseta A4 au adus noi indicii despre întinderea edificiului nr. 1. Astfel, a fost cercetat un nou zid, Z3414, perpendicular pe Z30 (considerat de noi ca fiind limita de V a edificiului). Este posibil ca acest zid să fi funcţionat doar în primele faze ale edificiului.
Strada. Cercetările efectuate în casetele D2-3 au adus elemente noi în ceea ce priveşte strada de factură elenistică15 utilizată şi în epocă romană, care reprezintă elementul central al primelor două nivele surprinse în acest perimetru (nivelele IA şi IB). S-a putut cerceta canalul de sub această stradă (canal nr. 1, orientat ca şi strada E-V) construit din plăci de calcar de Babadag. S-au observat două placi aşezate vertical16 foarte bine îmbinate pe lângă placa17 de pe fundul acestuia. Spre S a fost surprins un bloc de calcar18, dispus uşor oblic, faţă de canalul nr. 1, care ar putea veni dinspre edificiul nr. 2, astfel încât, se poate presupune că în acest punct ar fi putut existat un punct colector.
Canal nr. 219. La demontarea martorului dintre casetele D 2-3 a fost surprinsă o porţiune20 din traseul canalului nr. 221, construit din plăci de calcar şi pietre fasonate legate cu mortar foarte fin (alb-nisipos, var pietricele de râu). Traseul acestuia este paralel cu cel al canalul nr. 322, între ele fiind surprins un strat de pământ galben maroniu compact. În interior se observă aceeaşi manieră de construire ca cea surprinsă în caseta G3 (mortar hidrofug23).
Pentru verificarea informaţiilor din campaniile anterioare s-au efectuat sondaje prin amenajarea denumită convenţional Cpl 924, în casetele B3-4 şi C4, până la cote de -2,00-2,15 m, unde s-a atins nivelul pânzei freatice, confirmându-se elementele stratigrafice surprinse anterior şi în alte zone la V de canalul nr. 325.
Zidul de incintă al cetăţii romane târzii.Cercetările s-au efectuatîn zona turnului şi a curtinei (aprox. în perimetru încăperii L7 a edificiului nr. 1), deoarece indiciile anterioare conduceau spre o posibilă contemporanitate a bastionului şi turnului porţii mari. Cercetările din această campanie indică faptul că plinta curtinei este perpendiculară pe un zid mai vechi26, turnul nu are plintă, ci este construit direct pe un strat de pământ în care sunt aşezate pietre cu dimensiuni medii, peste care sunt dispuse blocuri spoliate de dimensiuni mari. Aceeaşi tehnică se observă şi sub curtină, în perimetrul cercetat din caseta -A1. Astfel, se confirmă informaţiile din cercetările anterioare, şi anume că bastionul Porţii Mari este construit ulterior ridicării incintei27.

English Abstract:

In 2000, research began on the area outside the late city precinct wall, located between the Great Gate and the Great Tower, with the purpose of studying the early Roman city - possibly the Hellenistic city, but also to bring out, from a tourist’s point of view, a part of the central area of the city. The area has suffered many interventions after the building of the precinct wall (238 A.D.), and especially from 1914 onwards, with the beginning of the archaeological excavations at Histria. The 2000 - 2005 research works have brought to light three buildings and a number of structures, most of them to be dated before 238 A.D.
This field campaign’s objectives were the exploration of certain elements of Building no. 1 (construction details from both chronological phases identified for this complex), construction details of the street and the late Roman precinct wall, as well as clarifying a series of stratigraphical problems.
Building no. 1 - we have investigated the construction details of several walls by excavating down to the foundation level. We have also undertaken sounding excavations in order to verify the construction technique used for several pavements (= functioning levels) identified inside several rooms, and the area’s stratigraphy. We have thus identified new clues regarding Building no. 1’s extension to the west.
The street. We have identified construction details of the street and of the collection sewer underneath it, as well as a water collection point.
Sewer no. 2. This sewer has been only partially investigated when a baulk was cleared. The sewer has been identified on a length of 28 m, and its trajectory is parallel to that of Sewer no. 3; also, between them we have identified a layer of compact yellow-brownish earth.
The late Roman precinct wall. This year’s results indicate that the wall’s plinth is perpendicular on an older wall, that the tower has no plinth and is built directly on a layer of earth in which were laid medium-size stones superposed by large spolia. The same technique is recognizable under the wall, in sondage A1. Thus was confirmed the information yielded by previous excavations, according to which the Great Gate’s bastion was built after the construction of the precinct wall.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO