Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca antică;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   HistriaT
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Avram Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bîrzescu Iulian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Grunwald Kristin Universität Rostock,Germany
Liţu Alexandra Facultatea de Istorie, Universitatea București
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Schüler Hendrikje Universität Rostock,Germany
Ţârlea Alexandra Clara Facultatea de Istorie, Universitatea București
Zimmermann Konrad Universität Rostock,Germany
Cod RAN    62039.01
Raport Cercetarea suprafeţei de la V de templul Afroditei şi monumentul C, denumită convenţional e
Săpăturile de la V de templul Afroditei au fost concentrate în campania din 2006 în suprafaţa e/sud2. Obiectivele cercetărilor din acest punct sunt: 1) clarificarea situaţiei apărute în 2003 în sondajul g-d, 2) degajarea platformei templului pe această latură.
Anul trecut în suprafaţa e, la cca. 1,50 m de actualul nivel de călcare, sub fundaţiile celor două încăperi din casa romane târzie, apăruseră pe alocuri zidurile unei construcţii anterioare, datate în epoca romană timpurie. Aceste ziduri au aceeaşi orientare cu cele ale casei târzii. În campania din acest an am început cu demontarea acestora din urmă atât de pe latura estică şi nordică cât şi a celui despărţitor din suprafaţa e/2005. Prin aceasta, îndeosebi suprafaţa e/S a fost lărgită, acum 5,25 m (N-S) x 4,48 m (E-V).
Săpăturile din e/S au început de la un nivel roman timpuriu (sec. I-III), oprindu-se pe un strat de arsură, probabil din aceeaşi epocă. Pentru racordarea la vechile săpături am trasat un mic sondaj la marginea e/S, orientat E-V, până la nivelul platformei templului Afroditei. În cea mai mare parte am dat de o umplutură de la săpături mai vechi (rămase încă inedite).
Singurele construcţii surprinse în e/S sunt reprezentate de fundaţii ale “casei romane timpurii”, mai bine păstrate fiind zidul pe partea vestică şi cel transversal. Pe partea estică zidurile au fost afectate de săpăturile vechi. Zidurile, din pietre de şist şi relativ rar spolii, sunt legate cu pământ, au fost dezvelite parţial, pe o h de ca. 0,50 de m.
Materialul descoperit anul acesta în e/S constă în cea mai mare parte în ceramică, ţigle, fragmente de teracote, câteva fragmente de sticlă, monede, etc., databile în cea mai mare parte în primele secole creştine. Pe lângă acestea au apărut câteva spolii de la monumentele de la monumentele greceşti.
La sfârşitul campaniei au fost efectuate unele lucrări pregătitoare pentru campania din anul următor, respectiv s-a început curăţenia la N de suprafaţa e, în vederea unor cercetări ulterioare.
Continuarea cercetării la S de templul Afroditei, în suprafaţele A6 - B6 - B7
În 2006 cercetările arheologice s-au concentrat la S de templul Afroditei, în primul rând în vederea dezvelirii eventualelor monumente greceşti şi a cunoaşterii limitei zonei sacre în această parte. Săpăturile s-au desfăşurat în suprafeţele A6, B6 şi B7.
Suprafaţa B6
După operaţiunile de curăţenie, am trecut la demontarea zidurilor romane târzii înregistrate în anii trecuţi. Săpătura a început de la un nivel roman târziu şi s-a oprit pe nivelul stâncii de şist, profilele rezultate având o înălţime maximă de 2,85 m. Decapările şi gropile de fundaţie succesive din epoca romană au afectat pe întreaga suprafaţă straturile greceşti elenistice şi clasice până la cele arhaice. Cu excepţia zidurilor romane timpurii surprinse în partea de E şi N, ce au delimitat în mare măsură suprafaţa cercetată (2,78 m N?S x 3,24 m E?V), nu a fost dezvelită nici o altă construcţie. În colţul de SE au apărut resturi de la o varniţă, legată de nivelul de locuire roman târziu.
Cele două ziduri descoperite sunt legate cu pământ şi prezintă o textură asemănătoare. Aceasta constă din petre de şist şi spolii de la monumente mai vechi. Zidul de N are o fundaţie mai adâncă. Sub fundaţiile zidurilor romane timpurii amintite ca şi pe întreaga suprafaţă B6 este interesant de amintit un strat consistent de scoici amestecate cu fragmente ceramice şi oase (h 0,10-0,20 m), datat în perioada arhaică. Sub acesta se găseşte un strat de pământ brun închis cu cioburi arhaice timpurii (sf. sec. al VII-lea - înc. sec. al VI-lea), care l-a rândul său se află direct pe stâncă. Fragmentele ceramice descoperite în stratul de scoici sunt în cea mai mare parte rulate. Probabil că acest strat avea rol de drenare a apei de ploaie. Stratul de scoici a fost surprins nederanjat pe toată suprafaţa B6. Sporadic au putut fi surprinse mici lentile de lut galben aflate deasupra stratului de scoici. Deasupra acestui strat au avut loc numeroase decapări şi nivelări târzii, ce au afectat în întregime straturile greceşti postarhaice. Dintre descopeririile din straturile arhaice amintim un torso din teracotă, un fragment de aryballos din faianţă, ceramică în stilul “caprei sălbatice” stilul mijlociu II, amfore de Milet, Lesbos, Klazomenai.
Suprafaţa A6. Suprafaţa cercetată anul aici a fost delimitată de zidurile unei încăperi a insulei romane târzii, ce măsoară 4,44 m (N?S) x 3,92 m (E?V). Săpăturile au început de un nivel roman timpuriu şi au mers până pe stâncă, ad.max atinsă fiind de 1,17 m. După curăţenia din primele zile, am trasat în partea sudică un mic sondaj de control (0,80 m l), orientat E-V. Stratul roman timpuriu taie aici, ca şi-n B6, toate straturile până la cele arhaice. Doar în partea nordică înspre templul Afroditei, pe o porţiune foarte mică şi în colţul de NE a putut fi urmărită o situaţie stratigrafică mai complexă. În partea de N zidul roman timpuriu din spolii stă pe un strat de lut galben, sub acesta se observă un strat de arsură (arsura 2) şi un strat cu pământ lutos cenuşiu, situaţie des întâlnită în zona sacră îndeosebi în săpăturile vechi şi care a fost pusă în legătură cu distrugerea “zonei sacre” la mijlocul sec. I a.Chr. În colţul nord-estic tot pe o suprafaţă mică a fost surprinsă o zonă de arsură (vatră ?) aflată pe un strat de pământ brun, datat în epoca arhaică. Sub stratul de umplutură roman timpuriu, întâlnit aproape pe întreaga suprafaţă A6, au apărut straturi arhaice: în partea de S, SE un strat de pământ cu scoici, ce taie la rândul lui un strat de pămănt brun. Datarea acestora din urmă în epoca arhaică s-a făcut pe baza bogatului material arheologic descoperit. Amintim printre altele: cupe ioniene cu păsări, ceramică în stilul “caprei sălbatice” stilul mijlociu II, ceramică de bucătărie lucrată la roată, sticlă (millefiori), căni ioniene cu gura trilobată, amfore de Chios, Milet, Lesbos, Klazomenai, Samos, atice SOS.
Atât sub zidul de E, cât şi cel de V din A6 au apărut câteva blocuri din calcar şi şist care ar putea fi legate de o construcţie anterioară insulei romane timpurii. Din păcate condiţiile de descoperire nu permit pe moment o concluzie cu privire la funcţia lor.
Spre sfârşitul campaniei, după ce stânca de şist a fost curăţată în totaliate, am putut observa în partea de SE a suprafeţei A6 amprenta unei amenajări în stâncă, amenajare ce a fost dezafectată deja în perioada arhaică. Aceasta constă într-o adâncitură în stâncă (ad. 0,16 m), în vederea ridicării probabil a unui mic monument. Acelaşi tip de amenajare s-a putut observa în săpăturile mai vechi din “zona sacră” la monumentul H. Din păcate amenajarea nu a putut fi cercetată în totalitate (numai 2,70 x 1,70 m), latura estică şi sudică terminându-se sub zidurile romane timpurii, încă nederanjate. Totuşi o limită aproximativă este indicată de săpăturile anterioare din suprafeţele A7 şi A6a, unde albierea din stâncă nu mai apare. Interesant pe de altă parte este descoperirea de anul trecut din A7, ce trebuie pusă în legătură cu cea de anul acesta, respectiv mica amenajare circulară din stâncă (vezi Rap. 2005). Forma celei din acest an este însă dreptunghiulară. Poziţia apropiată faţă de templul Afroditei (puţin spre SE) indică mai degrabă faptul că am avea de a face cu un monument legat de templu (altar ?). Faptul că a fost dezafectat foarte devreme (în prima parte a sec. al VI-lea, probabil spre mijlocul sec.) lasă loc şi altor ipoteze. Spre deosebire de monumentul H, din amenajarea descoperită anul acesta nu a rămas nici un bloc sau lespede in situ.
Suprafaţa A6a. A6a denumeşte o mică încăpere (1,64 x 3,25 m) aparţinând casei romane timpurii, aflate între A6 şi B6. Ultimele săpături desfăşurate aici avuseseră loc în 1992 şi se opriseră pe un nivel roman timpuriu. În acel an fusese scoasă la iveală o vatră, pe care se afla coarnele unui căprior (vezi Rap. 1992). Săpăturile din acest an au mers pe o adâncime max. de 1,49 m până la stâncă, lăsând nederanjată vatra cu coarne (suprafaţa săpată 1,64 x 2,54 m). Unul dintre obiectivele săpăturilor din această suprafaţă l-a reprezentat cercetarea traseului zidului cu spolii dezvelit în anul precedent, aflat între A7 şi B7. Spre deosebire de situaţia din 2005, am constatat că în A6a zidul a fost în întregime demantelat în primele secole p.Chr. Groapa de demantelare a fost suprinsă pe întreaga suprafaţă A6a, continuându-se şi-înspre V. Cercetarea traseului acestui zid înspre V va continua în campaniile următoare.
În profilul sudic s-a putut observa continuarea stratului arhaic de scoici şi ceramică din B6, fiind tăiat de zidul din spolii. Deasupra acestui strat s-au păstrat mici blocuri din calcar, peste care se află un strat de lut galben, apoi fundaţiile casei romane timpurii.
Suprafaţa B7. La S de zidul estic din B6 au avut loc mici operaţiuni de îndreptare a profilelor, lucrări ce au dus la dezvelirea unui mic zid, care în raport cu insula romană târzie pare mai timpuriu, dar mai târziu decât insula romană timpurie.
Spre sfârşitul campaniei au avut loc în partea estică a B7, lângă zidul cu spolii şi bazilică, o continuare a săpăturii din 2003, plecând de la nivelul arhaic. De amintit sunt de amintit aici îndeosebi descoperiri ceramice (importuri atice, ioniene, eoliene, dar şi ceramică histriană).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu