Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jac | Comuna: Creaca | Judeţ: Sălaj | Punct: Forum - zona centrală (Pomet) | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Jac
Comuna   Creaca
Punct
Forum - zona centrală (Pomet)
Sector   
Toponim   Porolissum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
De Sena Eric Charles
Matei Alexandru
Cod RAN    140734.04
Raport Cercetările arheologice ale anului 2006, în sectorul Porolissum-forum, finanţate de către Ministerul Culturii şi parţial prin proiectul internaţional “Porolissum Forum Project” au continuat în zona centrală a oraşului roman Porolissum, în zona forum-ului identificat prin cercetările anilor precedenţi, la S de latura dextra a castrului mare de piatră de pe dealul Pomet.
În acest an 2006 aici în zona forum au fost realizate 3 secţiuni (S.IV, S.VII şi secţiunea din prelungirea casetei nr.V) şi casetele nr. 5, nr. 6 şi nr. 8.
Prin secţiunea nr. IV (numerotarea secţiunilor şi casetelor se face în continuarea celor efectuate în anul 2004 - ultimul an de cercetare în forum) cu L= 33 m şi l= 1,5 m trasată perpendicular pe latura vestică a forum-ului, s-a încercat determinarea nivelelor de locuire şi stabilirea întinderii acestei laturi de V a clădirii forum-ului.
În zona m. 0 -0,25 stratigrafic apare humus-ul actual şi în zona m. 0,50-3,50 urmele unei locuiri care străpunge nivelul roman şi deranjează întreg profilul acestei zone - nivel marcat de urma unui strat de cărbune care este deranjat de această intervenţie. La ad. de cca. 0,90-0,95 m se poate observa apariţia unui nivel de podea (podeaua curţii interioare a forum-ului) realizată din pietriş, rocă de dimensiuni mici-mijlocii uniformizată cu un liant de var. În zona m. 6,40-7,40 apare un zid foarte gros şi bine lucrat care are cca. 0,70 m gr. şi o fundaţie de 1,00 m gr., umărul fundaţiei de 0,30 m grosime, este realizat spre curte (spre E). Zidul apare scos până la fundaţie înspre zona de N - adică în continuarea acestuia spre latura nordică a curţii. Acest zid cu gr. de 0,70 m din zona m. 7 reprezintă practic zidul dinspre curte al laturii de V, SV al forum-ului.
De pe nivelul pavajului, al podelei curţii la cca. 0,90 m ad. în zona m: 4,50 din secţiunea nr. IV a apărut o monedă romană: DIVA FAUSTINA.
Secţiunea S.IV în continuarea sa spre V a surprins urmele unor ziduri scoase care în fapt compartimentează această latură a forum-ului. Astfel în zona m. 11,60-12,80 apare urma unui zid scos ulterior, zid care delimita o încăpere, el având traseul paralel cu zidul gros dinspre curtea forum-ului identificat în zona m. 7 din această secţiune S.IV. De remarcat faptul că nivelul podelei lucrată dintr-un strat de pietriş nivelat cu un mortar mai deschis la culoare (cocciopesto) se află la ad. de - 0,60 m deci cu cca. 0,30 m. mai sus decât nivelul curţii ce apare la cca. 0,90 m adâncime. Astfel prin acest zid interior scos în întregime de către “jefuitorii de piatră” se creează o încăpere, un spaţiu, care are o latură (lăţimea?) de cca. 4,50-4,60 m. De semnalat că la cca. 0,80 m înspre interior de la zidul (de 0,70 m gr.), apare un rând de pietre mai mari care par să mărginească un canal (?) format cu marginea podelei lucrată din bolovani mai mici de piatră. Pare să fie o intervenţie ulterioară în această zonă, ori această zonă (încăpere-spaţiu) nu era acoperită - fapt greu de crezut pentru planimetria forum-ului.
În groapa zidului interior scos din zona m. 11,60-12,80 apare în poziţie secundară un bloc masiv paralelipipedic de piatră fasonată - piatră, gresie nisipoasă de culoare galbenă, cu gr. de 0,35 m, probabil o bază de coloană sau de monument (?).
De semnalat că urma acestui zid interior scos a fost surprinsă şi în caseta nr. VI - realizată la 2 m S de latura sudică a secţiunii nr. IV.
Începând cu m. 12,80 spre V în secţiunea S.IV nivelul podelei egalizată cu un strat de cocciopesto, este la ad. de cca. 0,40 - deci cu cca. 0,20 m mai sus decât nivelul podelei încăperii alăturate. Acest nivel al podelei se menţine până în zona m. 23-24 unde apare urma unei masive intervenţii ulterioare a “jefuitorilor de piatră” care au scos în întregime zidul exterior cel care închidea, această latură de V a forum-ului. A fost astfel identificat un spaţiu, o încăpere care sigur a fost surprinsă pe lungimea sa - şi care ar avea astfel cca. 10 m.(?) L, sau această largă deschidere are acoperişul susţinut de piloni de zidărie (respectiv baze de coloane) dispuşi în două (?) aliniamente paralele dar care datorită îngustimii secţiunii S.IV de doar 1,5 m, nu au fost surprinşi. Cert este că pe toată lungimea sa din zona m. 12,80 până la m. 23-24, în secţiunea S.IV nu a fost surprins nici un alt zid despărţitor al acestui spaţiu de altfel destul de lung.
Sub podeaua de cocciopesto, acoperit de aceasta, a fost identificat, pe lungimea lui până la m. 22, un zid care are 0,60 m. gr., zid demantelat până la acest nivel şi acoperit de podeaua încăperii forum-ului de pe această latură. Zidul aparţine unei clădiri romane, construită într-o fază premergătoare amenajării forum-ului în această suprafaţă. Stratigrafic ea aparţine ultimei faze premunicipale de amenajare a acestei zone. Clădirea a fost demantelată pentru a face loc clădirii forum-ului care s-a extins în această zonă. Continuarea acestei clădiri spre S a fost surprinsă în caseta nr. VI deschisă la 2 m S de această zonă a secţiunii nr. IV. Stratigrafic sub podeaua forum-ului în zona m. 13-22 apar mai multe nivele de amenajare a zonei care corespund, una pentru faza iniţială de lemn şi două pentru faza de piatră cu nivelările respective. Pe fundul secţiunii în zona m. 19-20 a fost surprinsă urma unui “zid de caespites” cu gr. de cca. 0,70 m ce aparţine fazei de lemn şi care are un traseu perpendicular pe zidul clădirii demantelate clădire ce aparţine fazei a II-a de piatră. Merită menţionat că nici clădirea demantelată nu are zidurile dispuse paralel şi nu “intră în plan” cu orientarea clădirii forum-ului. Forum-ul are cu câteva grade o altă orientare decât orientarea clădirilor care aparţin fazelor iniţiale de amenajare a zonei atât a “fazei de piatră” cât şi a “fazei de lemn”.
De la m. 23-24 unde în S.IV se termină clădirea forum-ului şi până la capătul secţiunii, deci în afara forum-ului, stratigrafic este cu totul o altă situaţie. Începând cu zona m. 23-25 se observă că de fapt, vechile ziduri ale clădirii de piatră (faza I-a) distruse de construcţia zidului exterior al forum precum şi acest zid exterior al forum-ului au fost amenajate peste o umplutură masivă de piatră, mortar, fragmente ceramice şi pământ adus. Această umplutură apare pe fundul şanţului la cca. 2,60-2,80 m. ad. având o formă rotundă cu d. mai larg la gură de peste 2 m şi îngustându-se apoi spre 1,60-1,50 m d. Pare să fi fost o fântână construită într-o fază iniţială pe acest loc, când zona era folosită ca zonă de ateliere (?) şi când încă probabil apeductele nu funcţionau (?), sau erau în construcţie.
Această “fântână”, umplutura ei apare “tăiată” este intersectată spre VSV, de un şanţ ce aparţine unei fortificaţii de pământ (castru), fortificaţie identificată prin acelaşi tip de şanţ ce a apărut în secţiunile trasate pe această latură, atât în secţiunile anului 2000 cât şi în cele ale anului 2002. Şanţul fortificaţiei are icul poziţionat în zona m. 25,80 de pe profilul sudic şi la m. 26,10 pe profilul nordic al S.IV . Astfel acest şanţ de fortificaţie are un duct relativ oblic faţă de zidurile forum-ului; poate apare mai paralel cu orientarea iniţială clădirii fazei de lemn surprinsă în zona m. 19-20 din această secţiune S.IV. Şanţul apare cu o deschidere de cca. 3-3,50 m, iar ad. icului foarte ascuţit este la -3,60 m. Şanţul prezintă 3 nivele de umplere. Iniţial cu un pământ nisipos aproape identic cu sterilul zonei. În faza a II-a cu un pământ mai închis la culoare şi cu sporadice fragmente de cărbune şi ceramică, iar în alveolarea (nivelarea) finală apare o umplutură formată din piatră şi mortar provenită de la demantelarea zidului de 0,70 m. identificat în zona m. 28,0-28,70. Acest zid a fost demantelat şi nivelat în momentul construirii forum-ului. Aceeaşi demantelare la acelaşi zid a fost identificată şi în S.IV.2002 (vezi CCA 2003, s.v. Porolissum forum-zona centrală). De fapt acest zid cu gr. de 0,70 m, înconjoară jumătate (95 m) din lungimea platoul terasei pe care a fost amenajată întreaga zonă centrală a oraşului. Acesta, odată cu amenajarea ulterioară a forum-ului, formează în fapt zidul interior circular al colonadei duble ce înconjoară o suprafaţă de cca. 190 x 110 m. adică zona centrală a oraşului municipium-ului roman Porolissum. În spatele acestui zid cu gr. de 0,70 m demantelat pe latura spre forum, în S.IV, spre m. 30 => 33 apare un pământ steril cenuşiu bătut, ce formează agger surprins aici pe cca. 4 m l. Întreagă această zonă a S.IV începând de la m. 23 spre nr. 33 apare cu o ridicare a nivelului cu peste 1,5 m faţă de nivelul curţii forum-ului. Se pare că acest zid “urmăreşte” practic şanţul “fazei de lemn” faţă de care începutul şanţului este acum amplasat la cca. 0,6 m (berma?) şi la cca. 2,5 m icul şanţului. În acest caz zidul cu gr. de 0,70 m ar indica că am avea aici de fapt o fază de piatră (sau o incintă de piatră pentru faza de piatră) a unui castru mai mic, iniţial, de pământ, căruia îi corespunde prima fază de umplere (?) a şanţului, iar fazei de piatră corespunzându-i a doua fază de umplere a şanţului. Zidul înconjoară aceeaşi suprafaţă de cca. 95 x 80 m ca şi şanţul identificat şi în secţiunile anilor 2000 şi 2002 trasate pe această terasă mai înaltă aflată la V de limita vestică exterioară a masivei clădirii a forum-ului.
Caseta nr. VI a fost realizată la 2 m E de latura estică a secţiunii S.IV din zona m. 9 până la m. 15 şi are dimensiunile de 5 x 6 m. În această casetă a fost surprins acelaşi nivel al podelei surprinsă şi în S.IV la cca. - 0,60 ad. A fost surprinsă continuarea zidului scos descoperit în zona m. 11,60-12,80 din secţiunea nr. IV. De asemenea a apărut sub podeaua de cocciopesto zidul de 0,60 m gr. surprins în zona m. 14-15 din S.IV. Întreagă această zonă este foarte răvăşită şi distrusă de săpături ulterioare, iar zidul intermediar şi joncţiunea acestuia cu alt zid perpendicular este scos în întregime de către “jefuitorii de pietre”. În poziţie secundară au apărut două blocuri de piatră fasonată cu dimensiunile de cca. 0,60 x 0,70 x 0,20 m, postamente de monumente sau mai degrabă “baze de coloane”.
Din zona de dărâmătură din caseta nr.IV, la spăcluire, au apărut mai multe monede romane: 3 monede aparţin dinastiei Severilor, iar una împăratului Domiţian.
În extinderea de 4,5 x 1,5 m. a laturii estice a casetei nr.IV. spre E, a fost surprinsă urma unei instalaţii de încălzire de tip hypocaustum distrusă de “jefuitorii de cărămizi”. Instalaţie amenajată într-o încăpere ce apare ca aparţinând laturii vestice a forum-ului. Acestei încăperi nu i s-au putut stabili dimensiunile, trebuie prelungită caseta spre E încă cu câţiva metri.
Secţiunea nr. VII a fost trasată la SSV de capătul vestic al secţiunii nr. IV, aprox. perpendicular pe prelungirea acesteia. Secţiunea are 23 m L şi parţial verifică nivelele iniţiale surprinse într-o mai veche secţiune a anului 2001. În secţiune au apărut zidurile interioare ale unei clădiri de mari dimensiuni, clădire identificată în interiorul incintei marcată de zidul circular de 0,70 m, zid surprins şi în secţiunile din anul 2000 (secţiunea VI), în secţiunea S.IV - 2002 şi S.IV - 2006 (a se vedea prezentarea acestui zid mai sus, făcută la Secţiunea nr. IV) şi care zid este înglobat şi folosit ca un zid intermediar al acestei clădiri de mari dimensiuni identificată pe această latură a platoului amplasat la V de latura vestică a clădirii forum - ului.
Zidul cu gr. de 0,70 m. surprins şi în vechile secţiuni apare la m. 8 şi este amplasat pe buza estică a terasei mai înalte. Zidul are o fundaţie nu prea adâncă, dar spre S imediat lângă zid, terenul este mai adâncit cu cca. 0,40 m mai jos decât nivelul ultimului rând de pietre din fundaţie, iar la acest nivel este realizată podeaua de cocciopesto pentru amplasarea pilelor instalaţiei de hypocaustum a unei încăperi a cărui zid intermediar este acel zid cu gr. de 0,70 m. Stratigrafic se observă foarte clar că zidul şi instalaţia de încălzire nu sunt construite deodată, nu aparţin aceleaşi faze de construcţie, zidul fiind folosit, înglobat, ulterior în această construcţie de mari dimensiuni amenajată în faza municipală pe această terasă. Instalaţia acoperă cu pile de cărămidă aproape întreaga suprafaţă a încăperii mărginită de zidul despărţitor în zona m. 18 al secţiunii. Deci această cameră are 10 m L. De fapt secţiunea S.VII, este trasată peste o mare clădire amenajată aici când forum-ul funcţiona, deci este contemporană cu forum-ul.
Secţiunea nr.VII are capătul sudic de la m. 23, în dreptul zidului interior al dublei colonade care înconjoară şi această suprafaţă ce aparţine zonei centrale a municipium-ului Porolissum, fazei municipale. În zona din spatele zidului de 0,70 m gr. la m. 7 - 6 - 5 - 4 apare bine reliefat pe profilul secţiunii acelaşi pământ cenuşiu-stâncos bine bătut cu urme de caespites în el, un agger ca şi în zona m. 29-33 din secţiunea S.IV - 2006 prezentată mai sus ce a fost realizată pe latura vestică a forum-ului. De fapt acest agger formează marginea mai ridicată a terasei. S-a adâncit secţiunea, surprinzându-se în zona din faţa zidului (m. 8), din buza terasei, mai multe straturi foarte groase de nivelare, straturi care au încercat să aducă nivelul acesteia cu nivelul terasei (o diferenţă de nivel de cca. 1 - 1,20 m.), iar în unele locuri chiar mai mult. Astfel sub nivelările necesitate de amenajarea ultimei faze premunicipale de piatră (faza premunicipală), - sub zona instalaţiei de hypocaustum au apărut urmele nivelate a două şanţuri de apărare care aparţin nivelurilor fortificaţiilor fazei de pământ. Un nivel de pietriş - nisip de la ad. de cca. 1,70 m marchează un prim nivel de călcare şi nivelare a buzei terasei. De la acest nivel apare un şanţ cu o deschidere de 1,0 m l (m. 10-8) din faza a I-a (poate un castru mai mic de marş, sau o primă fază a celui de-al doilea efectiv-clasic castru de pământ). Acoperind acest şanţ apare o nouă nivelare în care este amenajat şanţul cu icul la m. 12 - şanţ cu o deschidere de cca. 2,70 m l şi cca. 1,80 - 2 m ad. de la acel nivel de călcare căruia îi corespunde nivelul aflat la cca. 1 m ad. Astfel avem confirmarea că şi pe această latură de S, SE a terasei există surprins şanţul fortificaţiei din faza de pământ şi zidul incintei circulare (zidul surprins la m:8, poate faza de piatră a vechii iniţial fortificaţii de pământ de pe această terasă).
În spatele agger-ului sesizat pe buza terasei, în S.VII zona m. 1,60 - 2,40 la ad. de cca. 1,55 m apare urma unui canal lucrat din zidărie prinsă cu un mortar foarte bun - opus caementicium - mai ales traseul rotunjit cu diametrul de 0,20 m al canalului interior propriu-zis care este izolat cu acest tip de mortar. Canalul este de fapt lucrat din zidărie masivă, în total un bloc paralelipipedic monolit de zidărie de cca. 0,70 m gr., în mijloc având un gol pentru circulaţia apei care avea d. de 0,20 m. Canalul a fost dezafectat într-o etapă finală de locuire a zonei, poate în faza municipală. Dezafectarea apare stratigrafic ca aparţinând epocii romane.
Stratigrafic începând din zona m. 2-3 a acestei secţiuni nr. VII şi până la capătul acesteia m. 23, se observă straturile succesive de nivelări care au fost făcute, straturi ce depăşesc, în unele locuri, chiar 2 m. Pentru necesităţile de amenajare a forum-ului şi a zonei clădirilor centrale şi pentru obţinerea unei zone plane necesare amplasării şi construirii dublei colonade care trebuia să menţină un traseu rectiliniu, aşa cum a fost proiectat iniţial, au fost necesare realizarea acestor lucrări speciale de terasare şi nivelare pentru mărirea, spre S, SE, a acestei terase, care aici iniţial prezenta o mare denivelare.
În zona m. 18 - 20,90 a S.VII, tăind aceste nivelări a fost identificat un şanţ care are cca. 2,60 - 2,90 m l şi cca. 2,20 - 2,30 m ad. şi care porneşte chiar de la baza ultimului nivel roman de călcare. Stratigrafic se observă cum acest şanţ a fost umplut şi compactat se pare la finalul epocii romane (postromane?!). Identificăm acest şanţ de apărare cu şanţul târziu (postroman?!) care a mai fost identificat şi în secţiunile anilor 1999, 2000, 2001, 2002 şi 2006 (prelungirea casetei nr. 5), pe toate laturile (E, N, V şi S) în afara forum-ului şi a colonadei duble. Conform rezultatelor acestor cercetări “şanţul târziu” înconjoară zona centrală a municipium-ului Porolissum, fiind amenajat înspre exteriorul, înspre interiorul zonei centrale sau prin mijlocul colonadei duble, şanţul urmăreşte acest traseu al colonadei duble - (a se vedea Raportul din CCA 2003 - Porolissum). Aici, în secţiunea nr. VII, şanţul târziu este amenajat înspre interiorul zonei centrale, la 2 m N de zidul interior al colonadei duble şi lipit la S (în zona m. 16,70 - 17, 30 ai S.VII) de zidul clădirii de mari dimensiuni surprinsă aici. Poate acest zid al clădirii respective a fost folosit pe post zid de apărare în spatele şanţului târziu săpat aici în epoca romană târzie.
Caseta nr. 5 şi prelungirea sa, secţiunea cu lungimea totală de 58 m, au fost realizate în colţul estic al curţii interioare a forum-ului (caseta 5), iar prelungirea spre S, a secţionat latura sudică a forum - ului, inclusiv colonada dublă care înconjoară zona centrală a municipium-ului Porolissum.
Caseta nr. 5 cu dimensiunile de 5 x 6 m, iar apoi prelungită spre S încă 4 x 2 m. şi în final cu încă 48 x 1 m, în total 58 m a decopertat parţial o parte din zona porticus-ului identificat prin cercetările arheologice anterioare pe latura de E a forum-ului din faţa basilicii spre curtea interioară şi a identificat clădirile romane care formează latura de S a forum-ului.
Stratigrafic pe întreaga suprafaţă a casetei nr. 5 au apărut nivelele epocii romane nederanjate ulterior. Astfel, după nivelul de humus actual apare un strat compact de mortar şi piatră ce provin de la prăbuşirea spre exterior a zidului estic al basilicii spre porticus-ul dinspre curtea interioară. Acest zid s-a prăbuşit peste un nivel compact de ţigle care proveneau de la acoperişul porticus-ului şi al basilicii, acoperiş prăbuşit mai devreme decât zidul. Aceste două nivele compacte, zidăria prăbuşită peste ţiglele căzute prezintă o situaţie arheologică de complex închis. Doar zidul basilicii, având gr. de 0,80 m., a fost scos pe toată lungimea sa, aici nivelele de piatră şi ţigle căzute fiind total deranjate. Ţiglele prezentau ştampilele mai multor trupe militare ce au staţionat la Porolissum, COH III, Cohors I Hispanorum şi Numerus Palmyrenorum Porolissensium.
Au fost surprinse două amenajări de podele. Practic peste podeaua primei faze, cea principală apare o nivelare cu moloz şi mortar, tecuială căzută, etc. şi se amenajează o altă podea mult mai subţire şi slab realizată. Peste această podea, şi peste nivelul de tencuială căzută se aşează nivelul de ţigle şi de zidărie prăbuşită (acoperişul şi zidul estic al basilicii). Zidul porticus-ului are în această zonă 0,60 m gr., dar se observă că acest zid a fost lărgit (adăugit) refăcut ulterior. Au fost identificate in situ bazele de coloană de piatră care sprijineau acoperişul porticus-ului care au o cadenţă de amplasare la 3,50 m unele de altele. Dar se observă intervenţii ulterioare la acest zid, chiar o tencuire exterioară, spre curte, cu mortar grosolan şi ţigle fragmentare “tencuite” prinse lateral pe zid, ca un strat de izolare. Bazele de coloană erau lucrate dintr-o piatră de gresie nisipoasă de culoare gălbuie f. friabilă. Se observă aspectul destul de “grosolan” al zidăriei refăcutea porticus-ului. Distanţa spaţiului dintre zidul basilicii şi mijlocul zidului porticus-ului este de 3 m respectiv 2,80 m măsuraţi de pe laterala zidului porticus-ului.
În caseta nr.5, în zona prelungită a m. 9 apare, spre curte, spre exteriorul porticus-ului, o amenajare de piatră clădită care formează un obstacol relativ destul de gros de cca. 1,50 m şi care are un traseu perpendicular pe faţa exterioară a zidului porticus-ului. La nivelul de cca. 0,80 m de la nivelul podelei, această îngrămădire de piatră are la partea sa superioară amenajate două pietre mai mari, dispuse în unghi una faţă de alta, formând practic o gură de canal care avea deschiderea spre curte de cca. 0,30 m iar spre exterior de cca. 0,10 m. În unghiul astfel format a fost identificată o piatră rotundă cu diametrul de cca. 0,10 m care forma practic un “dop”, un sistem primitiv de blocare a acestei “guri de evacuare a apei”. În continuarea spre SE a acestei “guri de evacuare”, a fost identificat un canal amenajat printre ruinele căzute ale unor ziduri mai vechi. Canalul continuă rectiliniu pornind de la gura interioară de 0,10 m şi are lăţimea relativ constantă de cca. 0,30 m. Era un canal care a fost amenajat pentru a evacua apa care se aduna într-un bazin ce colecta apa pluvială scursă de pe acoperişul basilicii şi al porticus-ului din acest colţ de E al curţii forum-ului. La momentul amenajării acestui bazin în colţul curţii, folosind podeaua curţii special izolată şi un perete al porticus-ului şi un “baraj” realizat din piatră şi chiar fragmente de monumente, latura colţului de S, SE a clădirii forum-ului era ruinată, căzută. Canalul târziu de evacuare a apei din “bazinul” respectiv, “taie” zidul porticus-ului de pe această latură de S şi zidurile cu gr. de 0,70 şi de 0,60 m care închid latura de S a forum-ului. Canalul apare acoperit cu ţigle, cărămizi de diferite mărimi şi chiar fragmente de piatră fasonată adusă de la diverse monumente cioplite. Rezultă că la un moment dat, locuitorii zonei centrale a oraşului au transformat centrul oraşului, zona forum-ului într-o zonă în care au locuit efectiv. O parte din necesarul de apă şi l-au asigurat realizând diverse acumulări amenajate artizanal în chiar mijlocul forum-ului. Sigur, la acel moment, apeductele nu mai funcţionau, iar acoperişul basilicii era încă neprăbuşit. Sunt clar urme de locuire postromană surprinse aici, a unei populaţii care-şi chiar fortifică această zonă centrală a oraşului săpând un şanţ lat şi adânc de apărare, şanţ ce stratigrafic şi poziţional aparţine clar unei perioade postromane. Acest şanţ urmăreşte exteriorul colonadei duble, uneori este amenajat între cele două ziduri ale colonadei cum este cel surprins în prelungirea casetei nr. 5 în secţiune, în zona m. 41-48. Aici şanţul este foarte lat cca. 4-4,30 m şi cu icul la - 2,30 m ad.. Umplut ulterior cu diverse materiale aruncate în el, chiar fragmente de baze de coloane, ceramică, mortare, pietre, etc, şanţul târziu, în această zonă, odată cu amenajarea (săparea) lui acesta distruge parţial zidul interior al colonadei duble lângă care este amenajat. Din nivelele superioare de umplutură ale acestui şanţ a apărut o fibulă târzie de fier de tipul cu picior întors pe dedesupt.
Închiderea spre S a acestei laturi a forum-ului o formează probabil (?) cele două ziduri cu gr. de 0,60 m identificate la cca. 2,40 unul de altul, în zona m. 16 şi 19 a prelungirii casetei nr. 5 şi care au un traseu perpendicular (90°) pe prelungirea zidului basilicii identificat în caseta nr. 5.
În continuare în sondajul - prelungire a casetei nr. 5 spre S până la colonada dublă au fost identificate două faze de piatră ale unor clădiri care au zidurile paralele cu zidurile care mărginesc latura sudică a forum-ului, sigur aparţin structural complexului de clădiri ce formează împreună forum-ul. Au fost identificate şi urme ale compartimentărilor interioare, dar care erau amenajate cu pereţi realizaţi din lemn, mortar şi lut.
Zidurile colonadei duble identificată şi pe această latură de SE, au gr. de 0,60 m. cel interior şi 0,80 cel exterior. Zidul exterior are şi o fundaţie cu cca. 0,20 m mai groasă decât zidul, un zid foarte gros şi cu fundaţia adâncă (zid sigur aparţinând iniţial unei alte amenajări de pe această terasă). De semnalat că spre exterior, lângă acest zid exterior al colonadei, apare amenajat un alt şanţ cu o deschidere de cca. 3 m şi care are icul la cca. 2,60 m în exteriorul zidului şanţ ce are ad. de cca. 2,20 m. La amenajarea acestui şanţ au fost “tăiate” nivelele de locuire ce aparţin unor faze mai vechi de amenajare a acestei zone. Distanţa de cca. 7 m între cele două ziduri-bază a colonadei duble este aceeaşi surprinsă şi pe celelalte laturi ale forum-ului în săpăturile anilor 2000 - 2002 - 2003.
Caseta nr. 8, a fost trasată la 21,50 N de latura nordică a casetei nr. 5, în direct prelungirea acesteia. Caseta are 8,50 m L şi 2,50 m l. În casetă a fost surprins zidul porticus-ului, bazele de coloane şi colţul porticus-ului unde acesta îşi schimbă traseul în unghi de 90° spre V. Practic traseul zidului porticus-ului identificat în caseta nr. 5 continuă spre N cu acelaşi traseu şi la aceeaşi distanţă - 2,80 m respectiv 3 m. de zidurile basilicii, iar în caseta nr. 8 zidul porticus-ului este amplasat la 3 m S spre curte, în faţa zidului exterior al tabernae-lor de pe această latură de N a forum-ului. Astfel avem dovada că pe laturile de E şi N, forum-ul prezintă un porticus cu l de cca. 3 m. Fiind foarte bine păstrat la cca. 1,60 - 1,80 m înălţime zidul sudic al tabernae-i identificată în caseta nr. 8, s-a putut măsura cu f. bună acurateţe una din dimensiunile curţii forum-ului pe axa N-S, care este de 44,50 m (45 m). Măsurând aceeaşi lăţime (?) sau lungime (?) şi pe axa E-V între zidurile propriu-zise care înglobează şi porticus-ul (la fel fiind măsurată şi axa N-S) a rezultat aceeaşi dimensiune de 44,50 m (45 m) şi a acestei laturi.
Astfel, prin cercetările efectuate în ultimii ani în Zona centrală a forum-ului şi finalizate în campania anului 2006, au fost identificate urmele locuirii - amenajării postromane în forum şi s-a reuşit stabilirea dimensiunile curţii interioare care sunt cele de 45 x 45 m.
Rezumat
English Abstract The 2006 excavations in the Porolissum-forum sector continued in the central area of the Roman city of Porolissum, in the area of the forum identified during the campaigns of previous years. Three sections were excavated, resulting in the identification of occupation traces – post Roman works in the forum and we succeeded in establishing the sizes of the interior courtyard which are 45 x 45 m. A Roman coin emerged at the level of the pavement, in section no. 4 a Roman coin emerged: DIVA FAUSTINA; three other coins were recovered from the excavations; we found wall traces, fortifications, baths, tiles inscribed with the stamps of legions deployed at Porolissum.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu