.
Bucureşti | Punct: Hanul Constantin-Vodă; Militari - Câmpul lui Boja, | Anul: 1996
Anul:
1996
Epoca:
Dacii liberi;Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Categorie:
Comercial;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Comuna:
mun. Bucureşti
Punct:
Hanul Constantin-Vodă; Militari - Câmpul lui Boja,
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Negru Mircea Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București
Cod RAN:
Raport:

I. Studiul micromorfologic preliminar pe situl arheologic Hanul Constantin-Vodă Studiul sedimentologic de teren desfăşurat pe situl arheologic Hanul Constantin-Vodă a permis elaborarea unei tipologii de faciesuri sedimentare care a avut scopul de a ierarhiza acţiunea factorilor naturali şi antropici care au contribuit la formarea unităţilor sedimentare întâlnite în acest sit, în scopul interpretării modul...ui de formare al acestora.
Studiul micromorfologic al succesiunilor sedimentare studiate a permis evidenţierea unor anumite moduri de amenajare şi utilizare a spaţiului locuit, permiţând afirmarea faptului că fiecare dintre camerele cercetate au fost destinate unor scopuri bine precizate în relaţie cu activităţile umane din cadrul aşezării.

II. Militari - Câmpul lui Boja

Au fost reluate cercetările aheologice sistematice în staţiunea de la Militari - Câmpul Boja. În această campanie
arheologică au fost practicate trei secţiuni şi trei casete cu o suprafaţă totală de 120 m.p.
Complexe arheologice. Au fost cercetate complexe arheologice din sec. III p. Chr. (patru gropi), sec. VI-VII (o locuinţă) şi sec. XIX (două locuinţe).
{Stratigrafie}. Din punct de vedere stratigrafic a fost constatată următoarea situaţie. În cursul amenajării Lacului Dâmboviţa, deasupra stratului vegetal gros de 0,15-0,20 m a fost depus un strat de pământ castaniu, gros de 0,30 m, steril din punct de vedere arheologic. În secţiunile S1 şi S2, stratul vegetal se află un strat de pământ cenuşiu-deschis gros de 0,10-0,15 m ce conţine fragmente ceramice din sec. XIX. Sub acesta, iar în S3 sub stratul vegetal, a fost observat un strat de pământ de culoare cenuşie-negricioasă, gros de 0,25-0,40 m, ce conţine vestigii din sec. III p. Chr., VI-VII şi XIX. Sub acest din urmă strat, deasupra stratului castaniu steril din punct de vedere arheologic, se află un strat de pământ de culoare castaniu-negricioasă, gros de 0,20-0,30 m, ce conţine vestigii din epoca bronzului.
{Inventarul arheologic}. Cel mai bogat inventar aparţine complexelor din sec. III p. Chr. El constă din fragmente de vase modelate cu mâna sau la roată, fusaiole, o aplică, un fragment dintr-o oglindă din bronz, o monedă din argint de la Maximinus Thrax, fragmente de chirpici şi lemn carbonizat.
Inventarul locuinţei din sec. VI-VII este compus în exclusivitate din ceramică. În cadrul ei predomină fragmentele de vase din pastă nisipoasă aspră de culoare cărămizie modelate cu mâna. Două fragmente de vase modelate cu mâna din pastă castanie cu nisip şi pietricele au fost decorate cu alveole pe buze.
Inventarul locuinţelor din veacul al XIX-lea conţine fragmente ceramice, fragmente de cărămizi, obiecte din fier şi un recipient din sticlă.
În suprafeţele cercetate au mai fost descoperite fragmente din vase ce pot fi datate în epoca bronzului (cultura Tei), în sec. IV-III a. Chr. şi în sec. IX-X.
{Cronologia}. Datarea complexelor arheologice cercetate şi a materialelor din nivelele de cultură a fost făcută pe baza analogiilor fragmentelor ceramice descoperite. Din această cauză a fost preferată o datare mai largă. Excepţie fac două gropi (Gr. 2, 3) al căror inventar mai bogat oferă suficiente indicii, pentru a restrânge datarea lor la mijlocul şi a doua jumătate a sec. III p.Chr.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO