Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Nufăru | Judeţ: Tulcea | Punct: Trecere bac | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Nufăru
Comuna   Nufăru
Punct
Trecere bac
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Claudia
Apostol Virgil
Bâlici Ştefan
Bănăseanu Anca
Barbu Ioana Lucia
Damian Oana
Ioniţă Vasile
Samson Andra
Stănică Aurel
Stavrescu-Bedivan Mala
Ţiculeanu Gelu
Vasile Mihai
Vasile Sandu Gabriel
Cod RAN    161062.10
Raport Cercetările arheologice în cetatea bizantină de la Nufăru s-au concentrat în campania 2006 în regiunea nordică a promontoriului pe care se desfăşoară aşezarea, în punctul Trecere bac (încă proprietatea Enache Şinghi), reprezentând zona instalaţiei portuare a cetăţii bizantine şi a necropolei care a o suprapune.
La E de zona înglobând instalaţia portuară a cetăţii bizantine, descoperită în 1991, a fost cercetată în campaniile 2002, 2004-20052 o suprafaţă de cca. 100 m2, menită a pune în evidenţă elementele de fortificaţie adiacente debarcaderului, precum şi o serie de complexe funerare ulterioare3. Campania 2006 a urmărit trei obiective: a. continuarea cercetării necropolei medievale, prin desfiinţarea martorului stratigrafic dintre S 6 şi zona bine păstrată a zidului instalaţiei portuare, prin extinderea spre E a S 8, cu încă 4 m, precum şi prin adâncirea săpăturii în zona S 6 - S 7 - S 8, cu martorii de pământ respectivi; b. continuarea cercetării monumentului bizantin reprezentat de complexul instalaţiei portuare, documentat din 1999 printr-un zid surprins pe o L de 14,1 m, prin dezvelirea părţii vestice a suprafeţei deschise, ca şi prin extinderea săpăturii spre E; c. cercetarea zidului, presupus de incintă, reperat din 2000, prin deschiderea unei noi secţiuni, S 9, orientată N-S, cu dimensiunile de 10 x 4 m, trasată în extremitatea estică a zonei accesibile săpăturilor arheologice, cu un martor stratigrafic lat de 1,50 m între S 8 şi S 9. A fost supusă astfel cercetării arheologice o suprafaţă de cca. 300 m2.
Se remarcă, la fel ca în anii trecuţi, o mare adaptabilitate a locuitorilor din vechime, atât în privinţa utilizării stâncii pentru realizarea fortificaţiei şi amenajarea necropolei, precum şi referitor la schimbarea rapidă a statutului zonei, de la rolul de spaţiu fortificat şi de acostaj la acela de zonă funerară şi apoi de locuire.
Reamintim că stratigrafia acestei zone a fost serios afectată de intervenţia abuzivă din 2000 a proprietarului terenului, prin utilizarea mijloacelor mecanice pentru decaparea pantei dealului la baza căruia a fost amenajat complexul instalaţiei portuare, fiind distruse depunerile arheologice din zonă şi relaţiile dintre complexele adiacente (ziduri, locuinţe, morminte), privându-ne de observarea unor elemente legate de utilizarea spaţiului după ce instalaţia portuară nu a mai funcţionat4. Achiziţiile de ordin stratigrafic ale campaniei 2006 în punctul Trecere bac nu aduc elemente în plus faţă de situaţia cunoscută, înregistrându-se prezenţa, în extremitatea sudică a suprafeţei cercetate, pe treapta cea mai înaltă a stâncii native, amenajată în trepte, a unui nivel de demantelare a fortificaţiei, conţinând pietre şi mortar alb-gălbui friabil ce suprapune o depunere de pământ cenuşiu prăfos în care au fost descoperite gropi menajere şi locuinţe conţinând fragmente osteologice animale şi fragmente ceramice din prima jumătate a sec. XIII, complexe care suprapun, distrugând adesea, nivelul înmormântărilor din sec. XI-XII.
În privinţa complexelor funerare cercetate în 2006, acestea se caracterizează prin aceleaşi aspecte de rit şi ritual definind necropola cercetată în campaniile anterioare, încadrată în sec. XI-XII, acoperind eventual şi începutul sec. XIII, localizată în zona nord-estică a promontoriului nufărean (Piatră/km 104 şi Trecere bac)5. Celor 83 de complexe funerare cercetate în campaniile 1999-2002 şi 2004-20056, li se adaugă încă 55 descoperite în 2006, în zona de la S de instalaţia portuară, în martorul dintre S 6 şi zidul bine păstrat al instalaţiei portuare, în martorul dintre S 6 şi S 7, precum şi în S 8. Mormintele sunt orientate V-E, organizate în şiruri paralele. În general s-a practicat înhumarea individuală, într-un caz fiind vorba probabil de un mormânt dublu, existând şi exemple în care o înhumare a afectat un mormânt anterior şi multe situaţii de suprapuneri, indicând o mare densitate a necropolei. Se înregistrează totodată multe morminte deranjate, în special din cauza locuirii ulterioare din zonă, identificată prin gropi menajere. Unele morminte au gropile amenajate în stâncă ori în pământ cenuşiu prăfos sau în pământul negru cu numeroşi pigmenţi de mortar de la N de zidurile legate de complexul instalaţiei portuare. Se înregistrează depunerea direct pe stâncă - 4 cazuri, delimitarea gropii cu pietre - 6 cazuri, utilizarea sicrielor, documentate prin prezenţa amprentelor de lemn şi a cuielor de fier - 3 cazuri. Dintre cele 55 de complexe funerare descoperite, 13 au fost puternic deranjate, constând în grupaje de oase, 8 au fost documentate doar prin cranii şi 34 sunt reprezentate de schelete în decubit dorsal (19 bine conservate, 16 fiind afectate de intervenţii ulterioare), dintre care 12 aparţinând unor adulţi şi 22 unor copii şi adolescenţi. În cazurile în care s-a putut observa poziţia antebraţelor, s-au înregistrat mai multe variante, cu subvariantele lor, cu ambele braţe încrucişate pe piept, abdomen, bazin sau umeri ori întinse pe lângă corp. Nouă morminte conţin inventar compus din piese de podoabă şi accesorii vestimentare (brăţări de sticlă, mărgele de sticlă şi chihlimbar, podoabe pentru văl, năsturaşi globulari şi catarame de bronz).
Zona necropolei este suprapusă de un nivel de locuire, documentat în extremitatea nordică a martorului dintre S 6 şi zidul bine păstrat al instalaţiei portuare, în S 8 şi în S 9, reprezentat de gropi menajere şi o locuinţă cercetată parţial, cu două încăperi, cu bază de piatră şi vatră simplă, cu dimensiunile surprinse de 6,40 x 3,40 m.
În ceea ce priveşte monumentul bizantin, s-a completat imaginea asupra complexului instalaţiei portuare, amenajată printr-un sistem de platforme care coboară spre Dunăre, utilizând desfăşurarea stâncii native, mărginite spre N de pavajul înclinat la cca. 45°, dezvelit încă din 1999, care continuă spre E şi spre N.
Cunoscută din 1999, sub forma unui tronson de zid cu pavaj, surprins pe L de 14,1 m, instalaţia portuară a fost cercetată în zona sa sudică, ca şi în porţiunea de extindere spre N şi E, unde se produce racordul cu zidul de incintă nordic, în cadrul unei suprafeţe de cca. 45 x 7 m. În partea de S a suprafeţei cercetate, apare stânca nativă, amenajată în patru trepte, depunerile arheologice înregistrându-se până la cota -2,50 m faţă de actualul nivel al solului, după intervenţia abuzivă a proprietarului terenului. Din punct de vedere stratigrafic s-a înregistrat prezenţa pe treapta cea mai înaltă a stâncii native, amenajată în trepte, a unui nivel de demantelare, conţinând pietre şi mortar alb-gălbui friabil. Amenajarea instalaţiei portuare în zona de la V de zidul bine păstrat, lungă de 4,80 m, este realizată printr-un sistem de compartimentări, surprins pe o L totală de 6,60 m, care se închide cu un masiv de zidărie L=2,70 m. În porţiunile compartimentate, zidul are l=0,70 m, iar în partea sa estică este lat de 2 m. La E de porţiunea bine păstrată, se realizează o retragere spre S, marcată de două blocuri de piatră, cu L=2,30 m, monumentul continuând spre E sub forma unui zid lat de 0,95 m, surprins pe L=6,30 m, spaţiul dintre zid şi stâncă fiind umplut cu pământ galben, ca şi în cazul zidului mare. La N de acest zid, se observă un aliniament de pietre, vizibil deocamdată pe L=3,80 m. Deocamdată nu a putut fi cercetată modalitatea de continuare spre E şi spre N a acestei platforme realizată dintr-un zid îngust, umplutură cu pământ galben şi aliniament de pietre, din cauza depunerilor ulterioare, foarte dense din zonă, funerare şi de locuire. La distanţă de cca. 10 m de extremitatea estică bine păstrată a zidului îngust al instalaţiei portuare, a fost cercetat, pe L=13 m, un zid de incintă, reperat încă din 2000, cu l=2,60 m, construit pe alocuri direct pe stâncă, a cărui fundaţie urmează să fie cercetată. Zidul înregistrat în cadrul S 8 şi S 9, cu martorul stratigrafic respectiv, continuă spre E, pe sub DS 120, actuală stradă a Arheologiei, depăşind cu mult zona accesibilă cercetării.
În ceea ce priveşte continuarea investigaţiilor arheologice în punctulTrecere bac, se impune epuizarea necropolei, studierea sistemului de fortificare a zonei şi dezvelirea ansamblului instalaţiei portuare până în dreptul DS 120, urmată de conservarea şi punerea în valoare a acestui monument de importanţă cu totul specială pentru istoria aşezărilor portuare de la Dunărea de Jos, a doua instalaţie portuară cercetată aparţinând epocii bizantine, după cea a cetăţii insulare Păcuiul lui Soare, în condiţiile amplasării sale exact în zona accesului spre deltă, punct de importanţă turistică, cu un potenţial deosebit şi din punctul de vedere al comunităţii locale.
În 2006, s-a continuatşi procesul de conservare a materialului lemnos descoperit pe proprietatea Adrian Petre în campania 20037,prin practicarea de tratamente pentru o parte din elementele constructive din lemn aparţinând celei de-a doua faze de locuire cercetate.
Rezumat
English Abstract The 2006 archaeological excavations in the Byzantine fortress of Nufăru we focused on the north region of the promontory on which the settlement stands, in the location of Trecere bac. The 2006 campaign had three objectives: continuing the excavations in the mediaeval cemetery, continuing the investigation in the Byzantine monument represented by the portuary installation complex, the examination of the wall, supposed to be the precinct wall. Regarding the funerary complexes excavated in 2006, we uncovered 55 graves: they are characterized by the same rite and ritual aspects defining the cemetery excavated during the previous campaigns, dated to the 11th – 12th centuries, possibly covering also the beginning of the 13th century.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu