Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Păcuiul lui Soare | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Ostrov
Comuna   Ostrov
Punct
Păcuiul lui Soare
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Claudia
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâlici Ştefan Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti
Bănăseanu Anca Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Oana Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    62547.02
Raport Efortului constructiv al Imperiului bizantin de la sfârşitul sec. X (marcat de ridicarea sau refacerea de cetăţi pe cursul inferior al Dunării) i se integrează şi fortificaţia, cu caracter iniţial de bază navală, amplasată în partea de NE a insulei Păcuiul lui Soare.
Cercetarea arheologică din campania 2006 s-a concentrat, asemeni majorităţii celor desfăşurate după anul 2000, asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al fortificaţiei insulare1, în vederea obţinerii de informaţii suplimentare privind în primul rând maniera de fundare a cetăţii, pentru realizarea unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Studiul viza, evident, şi instalaţia portuară, situată pe latura de SE a cetăţii (deoarece la data ridicării acesteia partea navigabilă a Dunării era constituită de braţul Ostrov). Instalaţia portuară, cercetată în anii 602, este constituită de un debarcader cu L= 24 m, reprezentat de o suită de platforme de piatră care, pe măsură ce înaintează spre exterior, coboară sub forma unor trepte, fiind flancat de două turnuri rectangulare şi având o intrare impunătoare spre cetate, largă de 4 m, cu o poartă confecţionată din doi batanţi de lemn placat cu fier; atât în dreapta, cât şi în stânga acestui acces, în lăţimea zidului de incintă, au fost amenajate câte trei deschideri (fante) prin care erau petrecute otgoanele folosite la legarea corăbiilor. Din cauza sedimentării nisipului, produsă cu deosebire în ultimii 200 de ani, posibilele anexe (dane, diguri) sunt acoperite cu nisip. Era necesară obţinerea de informaţii suplimentare privind modalitatea de fundare a portului, precum şi turnurile care o flanchează, ceea ce impunea degajarea vestigiilor arheologice de aluviunile masive depuse de apele Dunării în anii 70, ce împiedicau de altfel accesul la un monument arheologic şi de arhitectură unic. În campania 2004 s-a reuşit, prin eliminarea pământului de pe o suprafaţă de 21,60 x 10,60 m, degajarea jumătăţii nordice a debarcaderului în vederea înregistrării sale cu mijloace digitale, urmând ca în campaniile viitoare să se degajeze şi restul. Nivelul foarte ridicat al apelor Dunării din 2005 nu a permis continuarea operaţiunii, aceasta fiind reluată în campania 2006, de-abia în luna septembrie, din cauza retragerii foarte târzii din cetate a apelor Dunării, fluviul înregistrând cote istorice. Efectul imediat şi dramatic al rămânerii o perioadă îndelungată a fortificaţiei în condiţia de inundare a fost o depunere de aluviuni groasă de cca. 0,50 m pe toata suprafaţa cetăţii. Deşi având rolul unei conservări primare naturale, această depunere a afectat în gradul cel mai înalt cercetarea monumentului, ceea ce fusese redescoperit în 2004 fiind din nou acoperit, dar din fericire după înregistrarea sa. Campania 2006 a urmărit degajarea părţii sudice a debarcaderului şi a intrării sale, precum şi cercetarea turnului său sudic, doar parţial cercetat în anii 60, şi studierea modalităţilor de fundare a monumentului. S-a deschis o suprafaţă de 23 x 15,50 m, în care s-a coborât până la adâncimi cuprinse între 2,20 şi 4,10 m. S-au practicat totodată în extremitatea sudică şi respectiv estică mai multe casete pentru descoperirea limitelor instalaţiei portuare, ale căror dimensiunile şi amplasare au fost determinate de obiectivele menţionate, dar au fost condiţionate de prezenţa copacilor din zonă (C 1 - 3,20 x 1,85 m, C 2 - 9,40 x 2,50 m, cu un martor stratigrafic de 3 m lăţime între ele, şi C 3 - 6 x 2 m).
S-a realizat degajarea platformelor debarcaderului, continuându-se cercetarea pentru găsirea limitei estice a acestuia, ca şi pentru stabilirea extinderii spre S a turnului debarcaderului şi a relaţiei sale cu zidul de incintă.
Este necesară continuarea cercetării pentru definitivarea înregistrării monumentului, precum şi pentru găsirea unor eventuale soluţii de conservare şi punere în valoare.
Rezumat
English Abstract The 2006 archaeological excavations focused on clearing some elements of the constructive system of the island fortification in order to obtain supplementary information first on the foundation mode of the fortification, in order to carry out an architectural study that should ground a project of conserving and valorizing the Byzantine monument. We carried out the clearance of the platforms of the pier, as we carried on the investigation in order to find its east limit, and to establish the extension to the south of the tower of the pier and its relation to the precinct wall.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu