Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Pantelimonu de Sus | Judeţ: Constanţa | Punct: Ulmetum | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Pantelimonu de Sus
Comuna   Pantelimon
Punct
Ulmetum
Sector   Sectorul de Vest
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    62618.01
Raport Sectorul de Vest

Între 31 iulie-31 august s-au desfăşurat cercetările arheologice în sectorul de Vest al cetăţii Ulmetum. Săpăturile au fost reluate în secţiunea I (S I) şi au început şi în secţiunea II (S II) pe care am trasat-o paralel cu S I, la 9 m distanţă de aceasta. Am fost nevoiţi să lăsăm această distanţă între secţiuni pentru a putea depune pământul scos din săpătură.
S II a fost trasată sub forma unor carouri de 4 x 4 m cu un martor între ele de 1 m. Nu am putut aborda în această campanie decât c.1-4 din S II.
În S I ne-am adâncit cu cca. 0,20 m sub nivelul plintei zidului de incintă. Am reuşit să degajăm complet treptele scării practicată în prima curtină de pe latura de SV, dintre turnul din colţul de Vest şi turnul de Vest al porţii de SV. Sub vatra care fusese descoperită în campania 2005 (în c.5), distrusă peste an, am ajuns la o podină, care pornea de lângă zidul aflat în faţa intrării în turn şi se păstra pe o L= 3,50 m. Podina era făcută pe un strat de moloz, plin de gropi.
În c.1 al S I plinta zidului de incintă este distrusă de unul dintre zidurile perpendiculare pe incintă (numit de noi zidul “Pârvan 1”); aici, pe un fel de podină groasă de cca. 5 cm, găsim un strat de fragmente ceramice şi o cataramă din bronz.
Din săpătură recuperăm numeroase fragmente ceramice, cele mai multe foarte mărunte, provenind de la amfore, oale, ulcioare, opaiţe, capace; remarcăm un fragment de ceramică stampată. În c.4 şi 5 au fost găsite trei monede din bronz; a fost identificată cea găsită în c.5, la -1,30 m (faţă de zidul de incintă), în mortarul podinei care este de la Constantius II/ Constans. Tot din c.4 recuperăm un ac din os, iar din C. 5 - jumătate dintr-o brăţară din bronz şi un ivăr din fier.
Săpătura din turn a dus la descoperirea unui pavaj din cărămizi şi a spărturilor pilei centrale (despre care, în cercetările lui V. Pârvan, se spunea că nu există). Tot în turn au fost găsite mai multe fragmente ceramice (unele întregibile), un ac din bronz, L= 13 cm, având unul dintre capete decorat cu o pasăre; lângă acesta, pe berna turnului, o monedă de la Constantius II. O altă monedă găsită în turn este de la Valens/Valentinianus II.
În S II se lucrează destul de greu, în primul rând pentru faptul că aceasta întretaie vechile şanţuri trasate de V. Pârvan, umplute între timp (90 de ani) de dărâmături, de puneri şi vegetaţie. De peste tot am scos foarte multe fragmente ceramice, în special provenind de la amfore, toate având consistente depuneri calcaroase.
În c.2 al S II apare un zid, din calcar legat cu pământ, lat de 0,60 m, orientat NNV-SSE, care se leagă cu un altul formând un colţ al construcţiei pe direcţia SV; primul zid trece şi în c.3, la ad. de 0,50 m. În profilul de NE al caroului apare un pavaj de cărămizi. În c.3, spre mijlocul caroului, la ad. de 1 m (faţă de nivelul actual de călcare) apare o groapă. Am curăţat-o, până la ad. de 0,90 m şi am constatat că în partea de NV a acesteia apare un al zid despre a cărui orientare şi rost încă nu ne-am putut da seama. Cert este că din această groapă am scos materiale ceramice, tot fragmentare dar întregibile, de la vase de import - platouri, castroane, cu decor stampat.
Din c.4 al S II, care trece peste şanţul săpat de V. Pârvan oblic spre intrarea în turnul din colţul de Vest, scoatem, pe lângă o cantitate apreciabilă de fragmente ceramice acoperite de masive depuneri calcaroase, mult material de construcţie mai ales ţigle şi olane.
Dintre descoperirile făcute în S II, în afara ceramicii, menţionăm o fibulă din bronz căreia îi lipseşte acul, mai multe tălpi de la cupe de sticlă, un inel din bronz, o mărgică, fragmente de lame de fier şi nouă monede, deocamdată doar 4 identificate, toate găsite în c.2: la -0,80 m monedă de la Valens; la -0,90 m monedă de la Constantin/Constantius II; la -0,95 m (în colţul sudic al caroului) o monedă de la Anastasius (după reforma monetară) şi la -1,90 m o monedă de la Constantin, de tipul Gloria Exercitus.
În stadiul actual al cercetării din sectorul de Vest al cetăţii Ulmetum nu putem înainta nici o presupunere privind fragmentele de construcţii ce au apărut în diversele carouri: rostul lor şi tipul de construcţii cărora le aparţineau. [Zaharia Covacef]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu