Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Pantelimonu de Sus | Judeţ: Constanţa | Punct: Ulmetum | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Pantelimonu de Sus
Comuna   Pantelimon
Punct
Ulmetum
Sector   Sectorul de Est
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    62618.01
Raport Sectorul de Est

Cercetarea în sectorul de E al cetăţii a început în acest an cu trasarea unei secţiuni magistrale de control stratigrafic (SB), plasată aprox. pe direcţia N-S, perpendicular pe absida edificiului dezvelit de Vasile Pârvan în anii 1912-1913. Secţiunea este lată de 2 m şi va avea o L= 150 m. Deocamdată s-a săpat doar pe o L= 52 m (26 carouri de 2 x 2 m).
Stratigrafia rezultată în urma cercetărilor se prezintă după cum urmează:
N 1. Primul nivel sub stratul vegetal este compus mai ales din resturi de la locuinţele distruse în ultima fază de locuire în cetate. Pe alocuri s-au pus în evidenţă fragmente ale unor podele din lut, dar în general nivelul de călcare (aflat la cca. -0,60 -0,70 m sub nivelul actual) este format pur şi simplu din bătătorirea pământului. De la acest nivel pornesc două gropi (c.11-12 şi 13-14) care demantelează pe porţiuni însemnate zidul unei locuinţe din faza anterioară. Pe baza descoperirilor ceramice acest nivel se poate data în a doua jumătate a sec. VI. În acest moment un singur zid este funcţional cu certitudine şi anume cel paralel cu incinta (la limita dintre c. 4-5).
N 2. Este nivelul surprins foarte bine pe întreaga suprafaţa cercetată. În c.2-4 apare o podea de lut peste care s-au prăbuşit dărâmăturile unei locuinţe adosate zidului de incintă. În c.5-8 apare un nivel de pământ bătătorit puternic, semn că ne aflăm în exteriorul unei locuinţe. Tot aici apare o groapă de provizii în formă de clopot, foarte adâncă (deoarece intră în profilul de E, nu am putut să o golim în întregime). În c.9-17 apare o locuinţă cu ziduri din piatră legată cu pământ, al cărui nivel de călcare la interior este reprezentat de o podea groasă de lut, aflată la o cotă medie de -1,20 m faţă de nivelul actual. Un strat masiv de arsură (în care s-au conservat şi bârne de lemn carbonizate) demonstrează distrugerea prin foc a locuinţei şi implicit a acestui nivel. În zona edificiului cu absidă (c.19-26) a fost surprins un nivel de călcare peste dărâmăturile acestuia. El corespunde unui zid de piatră legată cu pământ care aproape că nu are fundaţie şi stă direct pe dărâmăturile edificiului. În momentul actual datarea acestui nivel în prima jumătate a sec. VI este încă incertă, deoarece există unele indicii pentru o plasare la sfârşitul sec. V - începutul sec. VI.
N 3. Nivel cu o consistenţă însemnată pe întreaga suprafaţă cercetată. Trebuie precizat că acestui nivel îi corespund structuri de locuire care au fost abandonate în faza ulterioară, astfel că mai toate zidurile descoperite la acest nivel sunt fie rase până la temelie, fie chiar demantelate sistematic. În c. 2-4 apare o consistentă podea de lut care se lipeşte de un fragment de zid perpendicular pe incintă (surprins de noi în profilul de E şi continuând spre c.5-6, unde s-a constatat demantelarea sistematică a acestuia). Înspre sud nivelul a fost cercetat în zona c.6-8 şi 14-18, unde apare un strat de cultură de culoare cenuşie, gros de cca. 0,30-0,40 m (cu nivel de călcare la -1,60 m sub nivelul actual). De asemenea, sondajul efectuat în interiorul camerei absidate a edificiului Pârvan a relevat existenţa unui nivel contemporan cu ceea ce s-a descris mai sus. Datarea în a doua jumătate a sec. V este asigurată de un bogat material ceramic, două opaiţe şi o monedă de la Leon I.
N 4. Este un nivel surprins cel mai bine în c.2-4 din apropierea incintei, adică în interiorul unei locuinţe adosate acesteia. Se prezintă sub forma unei podele uniforme din lut galben la cca. -1,80 m sub nivelul actual. La 5-10 cm sub aceasta apare o altă podea, de această dată mai puţin uniformă şi cu evidente urme de refaceri succesive. Între aceste două podele s-a surprins un strat subţire de arsură, iar peste podeaua finală apare un strat de arsură foarte gros. Situaţia ne îndeamnă să postulăm existenţa unor refaceri succesive în acest loc. Datarea acestui nivel, pentru care am putea decela eventual două subfaze (4 A şi 4 B), este asigurată de un bogat material numismatic în prima jumătate a sec. V. Distrugerea finală a acestui nivel este foarte violentă, aşa cum denotă stratul masiv de arsură de pe ultima podea.
N 5. Nivel de locuire surprins destul de bine în c.2-4 (un strat de pământ brun-negricios uşor adâncit în pământul vegetal antic, din care s-au recuperat mai multe monede databile în perioada 383-408) şi c.7-8 (strat bogat în materiale ceramice specifice celei de-a doua jumătăţi a sec. IV, alături de materiale intrusive de tip Sântana de Mureş-Cernjachov). Un fapt surprinzător este însă apariţia într-un moment corespunzător acestei faze a unui mormânt de înhumaţie.
N 6. Este cel mai vechi nivel de locuire identificat până în prezent în interiorul cetăţii. A fost înregistrat deocamdată doar în c. 17-18, fiind tăiat de groapa mormântului din N 5. Cele câteva fragmente ceramice culese nu ne permit o încadrare cronologică foarte clară, dar cu siguranţă sunt de epocă romană (sec. III-IV).
În privinţa structurilor de locuire existente în sectorul cercetat putem spune că avem de-a face deocamdată cu trei complexe:
- o locuinţă adosată zidului de incintă de pe latura de NE, care a funcţionat în două faze (prima în sec. V, reprezentată de zidurile demantelate din c.5-6, a doua în sec. VI, printr-un nou zid, rudimentar, aproape fără fundaţie, care se aşează se pare pe umplutura unei gropi de demantelare a unui zid mai vechi din faza I).
- locuinţă cu ziduri din piatră legată cu pământ, identificată în c.9-17, funcţionează pe parcursul sec. VI, cu precizarea că în ultima fază (N 1) este supusă unei demolări sistematice (pe lângă cele două mari gropi de formă rectangulară mai apare şi o porţiune din zidul de E - împreună cu zidul de S cu care face colţ în c.17 - din care s-a extras aproape integral piatra).
- edificiul cu cameră absidată (săpat aproape exhaustiv de Pârvan în anii 1912-1913), unul din rarele construcţii făcute din piatră legată cu mortar. Sondajele din interior au arătat că edificiul este mai vechi decât sec. VI, funcţionând foarte probabil încă din a doua jumătate a sec. IV. Trebuie spus că fundaţia absidei a fost construită “la vedere” pe partea interioară, după cum o dovedeşte şanţul surprins împrejurul ei. Probabil este o tehnică cu rol de hidroizolaţie (a se vedea şi sclivisirea pereţilor cu mortar).
Gropile identificate pe întreaga suprafaţă cercetată (în majoritate gropi de provizii în formă de clopot) demonstrează încă o dată caracterul militar-agrar al acestei fortificaţii pe tot parcursul existenţei sale.
Un complex într-un fel aşteptat să apară (după ce colegul Liviu Lungu a descoperit în 2005 două morminte) este mormântul de inhumaţie descoperit în c.17-18. Groapa acestui mormânt (de tipul cu cameră de acces şi firidă laterală) taie nivelul N 6 şi la rândul lui este tăiat de o groapă în formă de clopot corespunzând nivelului N 4. Prin urmare, mormântul trebuie plasat pe nivelul N 5, un lucru surprinzător dacă avem în vedere că pe acest nivel au fost puse în evidenţe urme de locuire. Din păcate lipsa inventarului nu ne poate ajuta la o datare mai clară a mormântului, dar poziţia stratigrafică pledează pentru o încadrare în sec. IV, cel târziu începutul sec. V.
Materialul arheologic recoltat este bogat şi variat: o mare cantitate de ceramică, predominant de uz comun, dar fără să lipsească amforele şi ceramica fină, opaiţe, fragmente de vase din sticlă, obiecte din metal şi 50 de monede din bronz (majoritatea descoperite pe nivelele N 4 şi N 5), pentru care dăm mai jos numărul de exemplare identificate (pe etape de emisie): 330-335: 1 ex. 337-361: 6 ex. 364-378: 1 ex. 383-395: 6 ex. 395-408: 16 ex. 408-423: 12 ex. 457-474: 1 ex.
Pentru campania viitoare ne propunem să continuăm cercetarea pe tronsonul sudic al secţiunii, astfel încât să avem o imagine mai clară a secvenţelor stratigrafice surprinse. Ne propunem de asemenea ca pe viitor să extindem cercetarea de-a lungul curtinelor incintei şi în perimetrul locuinţei de sec. VI, ca şi sondarea întregului edificiu cu absidă (principia) pentru a surprinde eventual nivele neatinse de săpătura Pârvan.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu