Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Grădişte, Erdenburg | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Braşov
Localitate   Râşnov
Comuna   or. Râşnov
Punct
Grădişte, Erdenburg
Sector   
Toponim   Cumidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bauman Ionel
Coşuleţ Stelian
Mitar Cristina
Petculescu Liviu
Ştefănescu Radu
Cod RAN    40376.01
Raport Situl arheologic de la Râşnov se află situat pe o terasă mijlocie a râului Bârsa, la cca. 4 km NV de oraşul Râşnov, la hotarul cu comuna Vulcan. Întreaga suprafaţă a castrului, inclusiv zona şanţurilor se află în proprietatea Primăriei Râşnov, în total însumând 2,10 ha. Primăria locală intenţionează să valorifice cultural-ştiinţific monumentele romane şi a oferit sprijinul său constând într-o primă fază în mijloace de transport puse la dispoziţia colectivului care a reluat săpăturile în 2006. Limitrof terenurile au fost retrocedate proprietarilor particulari însă potenţialul lor economic este sărac, deci întreaga zonă se pretează cercetării arheologice.
Semnalarea şi descrierea relativ precisă a unei fortificaţii romane la Râşnov a fost făcută încă în 1856 de M. J. Ackner. Primele cercetări sistematice au fost efectuate de către M. Macrea în anul 1939, însă rezultatele lor au rămas inedite cu excepţia unei inscripţii din timpul lui Severus Alexander, în care. a fost identificată unitatea militară dislocată aici şi numele castrului: Cumidava1.Săpături arheologice pe o scară mai largă vor fi efectuate între anii 1969-1974 de către N. Gudea şi I. Pop2. Principalele rezultate obţinute în aceste cercetări, au constat în precizarea dimensiunilor castrului, a structurii sistemului său de fortificaţie, şi a unor elemente ale organizării sale interioare: principia, construcţiile cu zid de piatră din latera pretorii şi retentura. De asemenea a fost publicat şi un număr important de piese arheologice din metal şi ceramică.
Săpăturile la Râşnov au fost reluate în 2006, la iniţiativa MJI Braşov. Obiectivele finale ale noilor cercetări sunt: dezvelirea completă a castrului; restaurarea construcţiilor de piatră descoperite, fapt posibil datorită stării de conservare mulţumitoare a acestora; introducerea în circuitul turistic a monumentului. În cazul identificării vicus-ului militar acesta va fi şi el dezvelit parţial. În prima etapă a cercetărilor, proiectată să dureze 5 ani, săpăturile vor fi concentrate în praetentura castrului urmărindu-se identificarea barăcilor trupei şi precizarea stratigrafiei acestei zone. De asemenea va fi investigat sistemul de fortificaţie pe latura porţii praetoria pentru a se elucida dacă există mai multe faze da construcţie ale acestuia. Din punct de vedere istoric se va analiza relaţia dintre castrul Râşnov şi limes-ul transalutan, datarea sistemului de apărare roman în Ţara Bârsei şi raportul dintre trupe şi populaţia civilă a zonei.
Campania din 2006 a fost de mică amploare datorită fondurilor reduse şi lipsei forţei de muncă. S-au deschis patru suprafeţe care însă nu au putut fi lucrate până la pământul viu. Suprafaţa 1, de 10 x 4 m, a fost plasată perpendicular pe zidul de incintă la stânga de porta praetoria, în imediata apropiere a marginii dinspre turnul de colţ a S1 Gudea, pentru a verifica stratigrafia sistemului de apărare în singurul loc în care se afirmă că temelia incintei de piatră a fost implantată în şanţul aparţinând castrului de pământ. Suprafaţa intră în interiorul castrului cu 2,15 m intersectând agger-ul. Temelia zidului de incintă este lată de 1,36-1,38 m şi a fost degajată pe o adâncime de 0,80 m până acolo unde s-a putut săpa în această campanie. Temelia are doi paramenţi din piatră de carieră fasonată destul de grosier şi un miez din piatră de râu şi piatră mică de carieră. Pietrele sunt legate cu mortar, parte din el având în compoziţie cărămidă pisată. La partea superioară temelia are un pat de aşteptare din mortar, pe care trebuie să se fi construit elevaţia. În porţiunea săpată temelia zidului de incinta este remarcabil de îngrijit lucrată şi foarte bine conservată.
La distanţă de 5 m de Suprafaţa 1, înspre poartă, deci depăşind S1 Gudea, au fost executate un număr de trei suprafeţe de 6 x 4 m, cu martori de 1 m între ele, marcate S 2-4. S2 începe de la suprafaţa interioară a temeliei zidului de incintă pe care se sprijină cu partea îngustă, S3 şi S4 continuând spre interiorul castrului. Aceste suprafeţe au fost săpate până la ad. de 0,60-0,80 m. În S2-S3 s-a lucrat în agger şi via sagularis. În S4, sub pământul vegetal a fost surprins un strat de dărâmături de la o construcţie cu zid de piatră identificată de N. Gudea şi I. Pop. Deja de la -0,40 m începe stratul roman, constituit din pământ cenuşiu cu mult pigment negru provenind din cenuşă de lemn ars. La ad. de 0,80 m au apărut două şiruri de câte trei cărămizi pătrate cu latura de 0,26 m, reprezentând resturile unui pavaj, probabil exterior barăcii.
Materialul descoperit este destul de sărac şi constă în afară de obişnuitele fragmente de ceramică uzuală romană, din ţigle şi cărămizi, dintr-un mortar fragmentar, o bucată de creuzet cu urme de bronz, un şir de solzi de lorica de mici dimensiuni, şi un denar calcinat din timpul dinastiei Severilor3.
Datorită finanţării reduse care nu a permis terminarea lucrului la suprafeţele deschise, principalele rezultate obţinute în această primă campanie sunt mai mult de ordin tehnic. Astfel s-au făcut observaţii privind sistemul de construcţie al zidului de incintă şi a modului de amenajare a drumurilor secundare dintre barăcile din praetentura. Prezenţa masivă a cenuşii în stratul de depunere de pe nivelul roman sugerează că barăcile au avut ziduri de lemn iar dezafectarea lor a avut loc în urma unui incendiu puternic.
În 2007 se va continua săparea suprafeţelor 1-4 până la pământul viu şi în măsura fondurilor alocate se va extinde cercetarea, tot prin intermediul unor suprafeţe, până la via principalis. De asemenea se intenţionează ridicarea topografică ST 70 a castrului şi efectuarea unor cercetări de suprafaţă pentru a se încerca identificarea aşezării civile.
Rezumat
English Abstract After a 30 years-break, in 2006 excavationsin the Roman auxiliary fort at Râşnov (Braşov County) were resumed. Four areas were excavated:
The first area, of 4 x 10 m, intersected the stone enclosure wall between the porta praetoria and the left corner tower.
The areas 2 - 4, of 4 x 6 m each, and separated one another by 1 m wide balks are disposed in line from the inner face of the defensive wall to the interior of the praetentura. They are placed at 5 m distance to the right of the area 1.
Due to the severely limited funding we disposed of, the excavation of the four areas could not be finished. Under these circumstances, the main results of 2006 season consisted mainly in technical observations of the stone foundation structure of the enclosure wall, of the walls of the barracks, and of the secondary roads inside the praetentura.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu