Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sibiu | Punct: Piaţa Unirii (Cazarma '90 şi turnul Porţii Cisnădiei) | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sibiu
Localitate   Sibiu
Comuna   mun. Sibiu
Punct
Piaţa Unirii (Cazarma '90 şi turnul Porţii Cisnădiei)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Dragotă Aurel Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Luca Sabin Adrian Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Purece Silviu Istrate Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Suciu Cosmin Ioan Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ţiplic Ioan Marian Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN    143469.10
Raport Cercetarea arheologică preventivă a zonei numită “Piaţa Unirii” s-a realizat după contractul nr. 3 din 15 februarie 2006 încheiat - în urma desfăşurării unei licitaţii publice - între Primăria Municipiului Sibiu şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
În data de 20 martie 2006 s-a făcut predarea de amplasament către responsabilul şantierului arheologic, iar în data de 20 mai 2006 s-a încheiat cercetarea.
În funcţie de Caietul de sarcini şi Contractul încheiat s-a iniţiat sistemul de săpătură pe două mari sectoare: Cazarma 90 şi Turnul Porţii Cisnădiei.
Cazarma 90.
Cercetarea s-a efectuat manual prin decopertarea suprafeţei cu hârleţul şi lopata, curăţarea obiectivelor cu şpaclul, măturica şi pensula, fotografierea şi desenarea detaliată a secţiunii şi resturilor arheologice. Materialele arheologice descoperite au fost curăţate prin spălare, restaurate şi se află în curs de prelucrare.
Aici s-au trasat 34 de secţiuni, după cum urmează:
Secţiunea S 1. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 12/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 2. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 21,3/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 3. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 5,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 4. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 8,4/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 5. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 7,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 6. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 21,6/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 7. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 7,2/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La golirea încăperii s-a ajuns la ad. de 1,30 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 8. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 8/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 9. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 4,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 10. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 17,9/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 11. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 8/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 12. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 4,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 13. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 6,8/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 14. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 4,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 15, 15a. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: (15) 20/2 m; (15a) 14,6 / 2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La golirea casei scărilor s-a ajuns la ad. medie de 1,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 16. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 18/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 17. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 6,2 / 2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 18. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 4,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 19. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 5,9/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi - pe alocuri - resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 20. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 4,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 21. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 23,3/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 22. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 4,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Cercetarea s-a efectuat manual prin decopertarea suprafeţei cu hârleţul şi lopata, curăţarea obiectivelor cu şpaclul, măturica şi pensula, fotografierea şi desenarea detaliată a secţiunii şi resturilor arheologice. Materialele arheologice descoperite au fost curăţate prin spălare, restaurate şi se află în curs de prelucrare.
Secţiunea S 23. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 6/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 24. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 20/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 25. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 4,3/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 26. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 3,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 27. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 7,7/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 28. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 8/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 29. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 10/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă, sistemul de încălzire al clădirii austriece (hornuri, sobe) şi, pe alocuri, resturi ale sistemului bastionar.
Secţiunea S 30. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 8,45/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m.
Secţiunea S 31. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 7,4/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă.
Secţiunea S 32. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran. La acest nivel s-au descoperit structurile de rezistenţă ale zidurilor, pavimente din mozaic sau cărămidă şi bârne dezafectate.
Dimensiunile secţiunii sunt: 6/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 0,40 m.
Secţiunea S 33. Are drept scop dezvelirea structurilor de la parterul clădirii mici din curtea fostei Cazărmi 90, urmărirea ductului zidurilor de fundaţie şi eventualele resturi ale unor încăperi aflate în subteran.
Dimensiunile secţiunii sunt: 7,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 1,20 m.
Secţiunea S 34. Are drept scop străpungerea valului aflat în extremitate de NE a Cazărmii şi eliberarea trecerii pentru efectuarea legăturii pietonale cu şanţul de apărare al centurii de fortificaţie prebastionară.
Dimensiunile secţiunii sunt: 6,5/2 m. Ad. medie la care a ajuns cercetarea arheologică este de 1,40 m.
Turnul Porţii Cisnădiei.
Suprafaţa 1. Aceasta a fost trasată şi cercetată pentru dezvelirea structurilor turnului Porţii Cisnădiei. Dimensiunile săpăturii sunt 14/12 m. Ad. medie la care s-a ajuns este de 1,20 m. În anumite porţiuni, şi anume în locurile în care s-au făcut sondajele de fundaţie, s-a ajuns la 3,50 m.
Zidurile turnului au lăţimea medie de 2 m pe laturile de E şi S, acesta fiind uşor deviat de la axa normală a zidului fortificaţiei spre SV. Partea exterioară este placată cu cărămidă în vremea construirii sistemului bastionar. Din partea centrală a turnului, în exterior, porneşte un zid de cărămidă al sistemului bastionar care duce către rondela de artilerie construită mai la S, spre Cisnădie, necercetată în acest program.
Zidul este fragmentat în partea sa superioară de lucrările efectuate pentru tramvaiul electric (şine astăzi dezafectate) şi pentru îngroparea cablurilor de curent, telefonie, împământarea tramvaiului electric etc.
Am putut extrage şi câteva date legate de fazele de construcţie ale complexului.
Într-o primă fază s-a construit un turn patrulater cu zidurile groase de aprox. 1,40 m (zidul este compus din piatră de râu amestecată, pe alocuri, cu resturi de cărămidă spartă şi mai rar de cărămizi întregi, prinse cu mortar). 60 % din acesta erau construite în afara zidului exterior al oraşului. În această fază partea din spatele turnului nu era închisă cu zid la parter. Tot acum funcţionează după câte se pare şi o subzidire a porţii mari a turnului. Poarta mică are nivelul de călcare mai ridicat decât cea mare. Nivelul de călcare al porţii mari este înclinat spre fortificaţie.
În a doua fază se adaugă un zid lat de aprox. 1 m în spatele porţii mici. Tot acum funcţionează, după toate probabilităţile, şi zidul intermediar, dintre poarta mare şi cea mică (acesta este construit din piatră de carieră prinsă cu mortar). Fazei a doua îi alocăm şi baza de coloană aflată in situ pe latura din stânga porţii mari, la graniţa dintre prima treime şi restul lungimii porţii mari.
Într-o a treia fază se execută lucrări de subzidire a laturii de V a turnului realizată cu piatră de râu prinsă cu mortar. Este posibil ca aceste lucrări să fie necesitate de slăbirea zidului. Tot acum se realizează şi o “talpă” a zidului, ieşită cu 0,50 m de acesta, necesară pentru întărirea bazei dinspre E a porţii mari (aceasta este placată cu piatră de carieră atent şlefuită). Remarcăm că se vede clar locaşul de prindere a acesteia în uşorul din zid (acesta este săpat într-o gresie). De asemenea se distinge pornirea arcului bolţii realizate din gresie atent prelucrată pe latura de E a acesteia.
Într-o fază următoare se adaugă părţi de cărămidă compactă pe latura de S şi E a turnului, în partea exterioară a acestuia (aprox. 0,60-0,70 m). Acum, turnul se leagă printr-un zid compact de cărămidă, care pleacă aprox. de l mijlocul laturii sale de S, de rondela de artilerie dispusă mai la S, spre Cisnădie. Concomitent se adaugă ziduri de cărămidă şi în interiorul fortificaţiei, pe latura de NE a turnului, legate de construirea unor anexe de locuit.
Faza a cincea este legată de demantelare efectuată cândva în sec. al XIX-lea. Operaţiunea este efectuată la aprox. 0,50 m deasupra de nivelul de călcare medieval. Se adaugă piatră spartă până la nivelul rămas din partea superioară a turnului. Mai apoi se practică fundaţiile pentru linia tramvaiului (în zidul turnului), se sapă şanţul pentru împământare (în zidul turnului) şi se toarnă fundaţia stâlpilor tramvaiului, din beton cu latura de aprox. 1 m.
Poate că în acelaşi timp - dacă nu cumva puţin mai înainte - se practică un şanţ, în forma literei U cu laturile oblice şi fundul drept, la ad. de 1,50 m şi cu l fundului de 1 m. Prin el curgea apă, după toate probabilităţile. Acesta străpunge poarta mare aprox. prin centrul acesteia.
Mai târziu şanţul devine nefuncţional şi este înlocuit cu altul din beton, dispus de această dată pe zidul dinspre V al turnului. Cu această ocazie zidul suferă o distrugere importantă. Pentru a susţine greutatea betonului se practică subzidiri din cărămidă.
Într-o fază următoare se practică trei străpungeri ale turnului pentru traversarea unor cabluri de energie electrică. Una dintre acestea este prin tub de ciment, alta prin olane de lut ars, iar a treia este pozată cu cărămidă. Cel mai grav afectată de aceste străpungeri este tot latura de V a turnului.
Următoarele distrugeri ale laturii de V sunt cauzate de îngroparea unui sistem de cabluri de comunicaţii, unui cablu telefonic şi a unuia de curent. Toate aceste lucrări au fost efectuate în sec. XX.
Pentru decopertare s-au folosit şi mijloace mecanice pentru îndepărtarea asfaltului şi betonului care acoperea obiectivul.
Cercetarea s-a efectuat manual prin decopertarea suprafeţei cu hârleţul şi lopata, curăţarea obiectivelor cu şpaclul, măturica şi pensula, fotografierea şi desenarea detaliată a secţiunii şi resturilor arheologice. Materialele arheologice descoperite au fost curăţate prin spălare, restaurate şi se află în curs de prelucrare.
Monede descoperite în turnul porţii Cisnădiei. 1. Leopold I (1657-1705) 2. Francisc II Rákóczi (1704-1711) - principe al Transilvaniei 3. Francisc I (1740-1765) 4. Iosif II (1780-1790) 5. Francisc Iosif I (1848-1916)
Concluzii.
Pentru Cazarma 90.
După observaţiile noastre se poate practica o străpungere a valului din zona transformatorului electric pentru a fluidiza şi facilita traficul pietonal dinspre şanţul incintei a treia spre zona Cazarma 90. Jumătatea dinspre transformatorul de curent a valului actual este din epoca modernă şi a fost realizată pentru a obtura accesul spre Cazarma 90, pe atunci în funcţiune. Acest lucru l-am observat prin practicarea secţiunii S 34.
Pe latura de S a Cazărmii 90 se pot goli manual pivniţele - astăzi dărâmate intenţionat, în interior - pentru ca spaţiile să fie reabilitate în cadrul unui proiect viitor. Astfel se va putea folosi în scopuri comerciale o incintă altfel astupată cu moloz.
Pe latura de E a Cazărmii 90 se poate degaja nivelul de călcare a unor încăperi, prin golirea manuală a molozului. Aceasta se poate face în zona scărilor de acces în cazarmă şi către latura de N, acolo unde s-a păstrat şi o parte din zidul fortificaţiei Vauban.
Pentru Turnul porţii Cisnădiei.
În cazul acestui monument de arhitectură medievală putem propune două posibilităţi de valorificare:
- turnul porţii Cisnădiei se poate amenaja pentru vizitarea liberă.
- turnul porţii Cisnădiei se poate reconstrui, parţial sau total. Cu excepţia laturii de V - parţial distrusă, dar cu fundaţia intactă - toate celelalte laturi au fundaţiile şi sub pânza de apă freatică locală, adică la o ad. de peste 3 m.
Toate lucrările de amenajare şi reconstrucţie se vor desfăşura sub supravegherea strictă a arheologului.
Rezumat
English Abstract The rescue excavations from Piaţa Unirii included 34 sections one surface excavation in the area where the tower of the Cisnădie Gate was situated.
The results obtained by excavating those sections can give some ideas in organizing this space, both aesthetically and functionally.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu