Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Industrial;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Slava Rusă
Comuna   Slava Cercheză
Punct
Cetatea Fetei
Sector   
Toponim   (L)Ibida
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana
Acrudoae Ionuţ
Adam Elena
Aparaschivei Dan
Chiriac Costel
Costaş Alina
Cotoran Vasile
Doboş Adrian
Dumbravă Ginu
Gătej Mihaela
Gheorghiţă Andreea
Iacob Daniel-Cristian
Iacob Mihaela
Lazăr Silvia
Lehoneac Mihaela
Midvichi Natalia
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Miriţoiu Nicolae
Mocanu Marian
Munteanu Lucian
Nagâţ Marius
Neagu Alina
Nuţu George
Paraschiv Eugen Dorel
Perju Mădălina
Picincu Florentina
Piftor Valentin
Popescu Gabriel
Prisăcaru Cristina
Şerbănescu Irina
Soficaru Andrei
Stanc Simina
Voicu Bogdan
Zaharia Ramona
Cod RAN    161277.01
Raport Sectorul Curtina G
Dorel Paraschiv, Costel Chiriac, Marian Mocanu, Dan Aparaschivei
Cercetările din campania 2006 s-au desfăşurat în secţiunea 3 (începută în 2004) şi în secţiunea 4 (începută anul acesta).
Secţiunea 3
S 3 este amplasată la 3 m E de S 1 (secţiunea de control, cercetată în anii 2001-2002) şi la 3 m V de S 2 (secţiune deschisă în 2003 pentru cercetarea turnului 8). Am lăsat martori de 3 m între secţiuni deoarece, stratul de dărâmătură fiind foarte consistent, există pericolul prăbuşirii acestora.
S 3 este orientată N-S, este aproape perpendiculară pe zidul de incintă şi are l de 15 m, iar L, pe profilul de V, de 21 m. Secţiunea este amplasată în afara zidului de incintă (la N de acesta).
După cum am observat şi în campaniile trecute, în această zonă, zidul de incintă are două faze. Ultima (în ordine cronologică) este realizată din pietre de mari dimensiuni (unele având L de 0,70-0,90 m şi h de 0,40 m) şi mortar albicios din nisip ce conţine cochilii de scoici marine, var, pietricele şi puţină cărămidă pisată. În unele zone se observă că spaţiul dintre pietre a fost rostuit. Această fază, care apare la ad. max. de 0,30 m faţă de actualul nivel de călcare (în unele locuri chiar sub acesta - care reprezintă punctul 0 al sectorului), se păstrează pe o h max. de 1,20 m. Sub faza amintită urmează o alta, realizată din pietre de dimensiuni medii (acestea nu depăşesc, în general, 0,30-0,40 m în L şi 0,20 m în h), legate cu mortar de culoare roşiatică, cu foarte multă cărămidă pisată în compoziţie. Ultimele două rânduri de pietre (cele de jos, situate la ad. de 2,70-3,20 m) sunt rostuite cu un mortar albicios.
La ad. de 3,10 m am surprins o mică plintă, cu l=0,09-0,10 m. Această plintă nu corespunde cu cea descoperită în secţiunea de control; cea din urmă este mai lată şi se găseşte la o adâncime mai mare cu 0,40-0,50 m. În zona incintei săpătura s-a efectuat până la ad. de 3,30-3,35 m, adâncime la care am surprins un strat de dărâmătură ce conţine foarte mult material tegular (ţigle şi olane). Fazei de construcţie (sau de reparaţie) a incintei în această zonă (în S 3) îi corespunde demantelarea uneia sau mai multor clădiri realizate din piatră şi mortar. De la clădire (clădiri) am surprins doar fundaţiile unor ziduri, unele dintre acestea fiind “călcate” de incintă. Fundaţiile “călcate” de incintă erau dispuse aproape perpendicular pe aceasta (cu o uşoară deviaţie spre NV).
Zidul nr. 1, surprins parţial în campania 2005, este situat la 3 m E de profilul de V al secţiunii şi are L=3,20 m şi gr.=0,60-0,65 m. După o întrerupere de 1,55 m (aceasta reprezentând o intrare) zidul continuă; l-am surprins pe o L=2,60 m, după care intră în profilul de V al secţiunii. Cu siguranţă, acest zid este component al edificiului surprins în campaniile trecute în secţiunea de control (S 1).
Zidul nr. 2, descoperit, de asemenea, în campania trecută, este paralel cu anteriorul, găsindu-se la 2,35 m E de acesta. Zidul nr. 2, cu gr.=0,60-0,65 m, a fost surprins pe o L=1,60 m, după care este rupt.
La cca. 2,80 m de zidul nr. 2 se găseşte un altul (nr. 3), paralel cu anteriorul, dar cu o gr. mai mare (0,90 m). Zidul nr. 3, “călcat”, ca şi celelalte, de incintă, a fost surprins în extra muros pe o L=0,90 m, după care este întrerupt (probabil că în continuarea acestuia se găsea intrarea într-o clădire (încăpere). Nu excludem posibilitatea ca zidul nr. 3 să fie legat de un altul, situat mai la N, demantelat în totalitate, din care am surprins doar negativul, în groapa M134.
Stratigrafia
În zona incintei, la ad. de 1,90 m în profilul de V şi la 2,40 m în cel de E, se găseşte un nivel pe care a căzut dărâmătura acesteia - piatră, material tegular, mortar.
De la ad. de 2,80 m până la 3,30-3,35 m (până la stratul de dărâmătură din tegule amintit mai sus), deci şi deasupra plintei şi sub aceasta, am surprins un strat din pământ negru afânat, cu foarte mult material ceramic (amfore LR 1, LR 2, Kuzmanov XV, farfurii Hayes 3 - unele ştampilate cu motive vegetale, animaliere sau creştine, veselă de bucătărie şi de băut de factură locală), oase de animale (în cadrul cărora cele de peşti deţin un procent mult mai mare decât la loturile studiate anterior), sticlărie, obiecte din metal (o spatulă, fibule, vârfuri de săgeţi etc.) şi cca. 200 de monede datate în sec. IV-V p.Chr. Între materialele descoperite în acest context trebuie remarcată o gemă de epocă romană timpurie gravată cu Lupa Capitolina. În ambele profile ale secţiunii, pe o l=0,20-0,30 m, am surprins şanţul de fundaţie al incintei. Plintei îi corespunde, pe cea mai mare parte din suprafaţa secţiunii, un nivel datat cu materiale ceramice şi monede datate în sec. IV, nivel care “calcă” zidurile demantelate descrise mai sus.
Sub nivelul stratului de dărâmătură descris anterior a fost surprins parţial (în zona de N a secţiunii) un nivel din pământ galben tasat, puternic incendiat suprapus de o dărâmătură din chirpic şi grinzi carbonizate, provenite de la nişte locuinţe de suprafaţă. Nivelul respectiv conţine materiale arheologice datate în sec. I-II p.Chr - ceramică (în special amfore Zeest 64), vase din sticlă şi monede (între acestea trebuie remarcat un aureus emis de Nero). La cca. 0,60 m. Sub acest nivel se găseşte sterilul (surprins în groapa M134).
În afara unor contexte arheologice clare, în această secţiune au apărut şi materiale ce nu se încadrează în epoca romană sau în cea romano-bizantină:
- ceramică şi piese din silex de perioadă eneolitică (cultura Gumelniţa);
- ceramică din prima şi din cea de-a doua epocă a fierului;
- ceramică medievală timpurie (fragmente de la vase-- borcan datate în sec. XI).
M134
În urma unei ploi, la cca. 3 m E de profilul de V al secţiunii, la ad. de 3,30 m faţă de punctul 0 (reprezentat de altitudinea maximă la care se păstrează incinta), s-a conturat o groapă dreptunghiulară, orientată V-E, cu dimensiunile de 2 x 0,90 m, fundul acesteia găsindu-se la 4,80 m. Până la ad. de 0,80 m de la locul de unde porneşte groapa (deci până la 4,10 m faţă de punctul 0), pe mijlocul profilelor de N şi de S ale acesteia, se observă negativul fundaţiei unui zid din piatră şi mortar (amintit mai sus). În profilul de E al gropii, la ad. de 4 m, a fost surprinsă o lespede paralelipipedică din calcar, cu dimensiunile de 0,60 x 0,35 x 0,05 m, suprapusă de două mici pietre. Groapa conţinea materiale arheologice amestecate - ceramică romană timpurie, hallstattiană şi o piesă din silex, probabil eneolitică.
La NE de groapa amintită se găsea o şapă de mortar, cu dimensiunile de 1,60 m x 0,60 m şi gr. de 0,01-0,15 m, orientată, de asemenea, V-E. Intuind existenţa unui mormânt în această zonă (la E de placa de calcar), am demontat şapa de mortar şi am trasat o casetă orientată V-E, cu dimensiunile de 1,90 x 2,20 m.
La ad. de 0,45 m faţă de punctul de la care am început săparea casetei (3,75 m faţă de punctul 0), în colţul de SV al acesteia, am surprins un pat din pământ galben ce conţinea două vase ceramice - o oală cu două torţi lucrată la roată, caracteristică culturii Sântana de Mureş - Cerneahov) şi un vas-borcan cu brâu alveolar lucrat la mână, de tradiţie getică. La aceeaşi adâncime s-a conturat şi groapa mormântului, orientată V-E, cu dimensiunile de 2,05 x 0,90 m, fundul acesteia găsindu-se la -4,50 m.
Scheletul aparţine unui adult şi are aceeaşi orientare ca groapa mormântului. Oasele acestuia au fost descoperite astfel:
-metatarsienele, tarsienele, tibiile, peroneele şi femurele - bine conservate şi în conexiune anatomică;
-coxalul drept - în conexiune cu capul femural;
-coxalul stâng şi sacrum-ul - deranjate (deplasate către partea de N a gropii, în sus);
-humerusul, radiusul şi cubitusul drepte - relativ bine conservate, însă nu se găsesc în conexiune;
-restul oaselor - puternic deteriorate şi deranjate;
-craniul - dispersat, relativ bine păstrându-se doar mandibula.
Defunctul fusese depus în coşciug, dovadă stând descoperirea a opt piroane din fier, câte două în fiecare colţ al gropii; unele dintre piroane mai păstrau şi resturi de lemn.
Cele două vase de pe patul descoperit în colţul de SV al casetei fac parte, fără îndoială, din inventarul funerar. În groapă au mai fost descoperite şi alte piese ceramice fragmentare, din diverse perioade:
- amfore de epocă romană timpurie (în special Zeest 84 - 85) - sigur antrenate;
- vase lucrate la mână, de perioadă elenistică sau romană, unele din acestea din urmă putând constitui piese ale inventarului funerar;
- vase hallstattiene, în număr mare - antrenate.
În groapa mormântului au fost descoperite şi mai multe oase de la peşti, păsări şi mamifere, unele secţionate; nu excludem posibilitatea ca o parte a acestora să fi fost depuse ca ofrande.
Lângă placa de calcar amintită mai sus (la E de aceasta), la ad. de 4,03 m a fost descoperită o gemă din cornalină roşie, cu imaginea, în negativ, a unui personaj masculin tânăr, cu diademă. Gema se datează, cel mai târziu, în sec. II p.Chr.
În profilul de E al casetei se observă că nivelul cu arsură, chirpic şi bârne carbonizate datat în sec. I-II a fost perforat de groapa mormântului.
Secţiunea 4
S 4 a fost trasată la 3 m E de S 2 (secţiune cercetată în anul 2003, în aceasta fiind surprinsă partea exterioară a laturii de V a turnului 8. Secţiunea are l=9 m; scopul trasării acesteia este cercetarea interiorului turnului 8.
Imediat sub actualul nivel de călcare (în zona corespunzătoare zidului de incintă) a apărut un fragment de zid ce se păstrează pe o L=1,75 m şi pe o h=0,45 m. Acesta se compune din două asize - cinci pietre pe rândul inferior şi două pe cel superior. Pietrele sunt legate cu un mortar albicios, ce are în compoziţie var nisip şi pietricele. Acestea sunt rostuite.
Fragmentul de zid, deşi urmează traseul paramentului exterior al incintei, este aşezat pe o dărâmătură din pietre, cărămizi şi mortar. Distanţa de la partea inferioară a acestui zid până la nivelul la care se păstrează incinta (adică gr. stratului de dărâmătură) e de 0,35 m. Peste această dărâmătură fusese aşezat un mic strat de mortar, cu gr.=0,01-0,02 m. Zidul în discuţie are o singură faţă (înspre turn); spre interiorul cetăţii, acesta nu prezintă parament. Gr. max. (păstrată ?) e de 0,70 m. Considerăm că acest zid a fost realizat într-o perioadă când turnul 8 nu mai avea rol militar; probabil că în interiorul acestuia a fost amenajată o locuinţă.
La ad.=0,40 m luată din zona zidului de incintă şi la cca. 0,10 m mai sus de partea inferioară a zidului cu o singură faţă au apărut laturile de E şi de N ale turnului 8. Am surprins doar partea interioară a turnului - zidul de E, în totalitate, pe o L=3,80 m, iar cel de N, parţial, pe 5,90 m.
Paramentul interior al turnului este realizat, în partea superioară păstrată (pe o h=0,90-0,95 m), din pietre de dimensiuni medii, frumos rostuite cu un mortar ce are în compoziţie foarte multă cărămidă pisată. Sub această porţiune din pietre, urmează cinci asize din cărămizi cu o gr. de 0,45-0,05 m şi cu un strat de mortar de 0,05-0,06 m între asize, după care urmează, din nou, o porţiune realizată din pietre. Săpătura s-a efectuat până la ad. max. de 2 m, zidul interior al turnului fiind surprins pe o h de 1,60 m.
La ad. de 0,90 m a apărut şi zidul de incintă. Acesta a fost decapat până la un nivel de la care urmează o porţiune din pietre legate cu mortar. De la acest nivel în sus urmau asize din cărămizi, fapt demonstrat de amprentele acestora în mortar, situaţie întâlnită şi în S 2.
La 1,85 m V de latura de E a turnului 8 am surprins un contrafort “ţesut” cu zidul de incintă şi decapat până la aceeaşi altitudine. Acesta are L=1,85 m (latura perpendiculară pe incintă) şi l=1,80 m. Ca şi incinta, contrafortul avusese în partea superioară nişte asize din cărămizi, de la acestea păstrându-se doar amprentele în mortar, după care urmează, pe o h de 0,80-0,85 m, un strat din pietre legate cu mortar, apoi, din nou, asize din cărămizi cu gr. de 0,35-0,04 m şi cu un strat de mortar de 0,02-0,03 m între acestea. Ultimele asize din cărămizi nu se regăsesc şi în paramentul exterior al zidului de incintă.
În interiorul turnului, în dărâmătură, am descoperit un fragment ceramic atipic de epocă romană şi o buză de la un vas-borcan medieval timpuriu (sec. XI), precum şi numeroase cărămizi întregi sau fragmentare, unele dintre acestea prezentând marcă de fabricant.
În ceea ce priveşte cărămizile întregi, acestea (în număr de cca. 60) pot fi clasificate, în funcţie de formă şi dimensiuni, în patru categorii:
- aprox. pătrate, cu latura de 0,30-0,35 m şi gr. de 0,45-0,05 m - majoritatea;
- aprox. pătrate, cu latura de 0,26-0,27 m şi gr. de 0,03-0,35 m;
- dreptunghiulare, cu L=0,34-0,35 m, l=0,26-0,28 m şi gr. de 0,45-0,05 m;
- dreptunghiulare, cu L de cca. 0,30 m, l de cca. 0,15 m şi gr. de 0,45-0,05 m;

Sectorul Extra muros vest III
Dorel Paraschiv, Andreea Gheorghiţă
În urma arăturilor ilegale din toamna anului 2005, am observat, la cca. 300 - 500 m V de curtina E, un pământ negru cu cenuşă şi cu foarte mult material ceramic. Probabil că este vorba de zona în care, în anul 1953, un subcolectiv al echipei de cercetare de pe şantierul Histria, a efectuat un sondaj într-un loc denumit “cenuşar” sau “groapă de gunoaie”, la cca. 100 m V de incintă.
În campania 2006 am trasat o secţiune cu dimensiunile de 20 x 2 m, orientată N-S şi caroiată din 2 în 2 m (10 carouri). Secţiunea e amplasată la cca. 300 m V de curtina E.
În stratul vegetal, care are o gr. de cca. 0,30 m, au apărut numeroase fragmente ceramice romano-bizantine, monede datate în sec. IV-V p.Chr, câteva fragmente ceramice medievale timpurii (între care trebuie remarcat unul cu firnis verde-măsliniu, datat în sec. XI) şi o monedă elenistică.
În primele două carouri, la ad. de 1 m, a apărut o lentilă de pământ galben tasat, cu gr. max. de 0,30 m.
Până la ad. de 1,60 m în capătul de N al secţiunii şi până la 1,50 m în cel de S, pe toată suprafaţa acesteia, am săpat într-un strat de pământ negru afânat, cu multă cenuşă, oase de animale, fragmente ceramice (unul dintre acestea specific culturii Sântana de Mureş-Cerneahov), sticlărie, o fibulă cu placa triunghiulară, o închizătoare de casetă cu decor antropomorf (probabil Venus) şi mai multe monede, majoritatea din sec. IV-V p.Chr, însă există şi câteva piese datate în sec. VI (cele mai târzii fiind emise de Iustinus II şi Sophia). Acest strat înglobează lentila de pământ galben amintită mai sus.
Sub stratul de pământ negru cu cenuşă (deci la ad. de 1,50-1,60 m faţă de actualul nivel de călcare) am surprins un nivel din pământ galben bine tasat, gros de 0,20-0,30 m. Între materialele descoperite pe acest nivel, pe lângă numeroase fragmente ceramice şi monede, trebuie amintit un opaiţ local complet datat în a doua jumătate a sec. IV sau la începutul sec. V p.Chr. În capătul de N al secţiunii (în c. 1-2), de la acest nivel porneşte o groapă în formă de clopot (G 1). Dimensiunile acesteia sunt: d în partea superioară - 1,40 x 1,60 m; d în partea inferioară - 2 x 2,30 m; ad. - 2,60 m, deci fundul acesteia se găseşte la 4,20 m faţă de actualul nivel de călcare. În groapă, pe lângă oase de animale şi fragmente ceramice, am descoperit o ţiglă, o cărămidă cu marcă de fabricant şi cinci monede (două datate în sec. IV, iar trei în sec. V p.Chr).
Am lăsat nesăpată jumătatea de V a secţiunii şi ne-am adâncit doar în cea de E (pe 20 x 1 m). În primele două carouri am săpat doar până la -2,25 m, deoarece în această zonă se găseşte groapa 1. La această adâncime, după ce am trecut printr-un strat tasat de culoare roşiatică, am ajuns pe o lentilă de pământ galben.
Sub nivelul surprins pe toată suprafaţa secţiunii (la 1,50-1,60 cm), am săpat, în c. 3-10, până la ad. de 3,25 m, într-un strat de pământ afânat, de culoare gri-maronie. În jumătatea de S a secţiunii, la -2,50-2,70 m, se găseşte un strat continuu de arsură, cu o gr. de 0,10-0,15 m.
Sub stratul de pământ gri-maroniu, apare unul aluvionar roşiatic, cu lentile galbene. În stratul de pământ aluvionar, în c. 4, la ad. de 3,30 m, am descoperit o groapă cu d de cca. 1,40 m, care nu a putut fi cercetată datorită umidităţii terenului. În c. 5, la -3 m, a apărut o platformă din pietre de mici dimensiuni, pe care am surprins-o pe o L=1,40 m. Săpătura în stratul aluvionar (care conţinea materiale arheologice) s-a putut efectua doar până la ad. max. de 4,40 m, datorită umidităţii.
Materialele de sub nivelul surprins pe toată suprafaţa secţiunii se datează, cu unele excepţii, în sec. IV-V p.Chr, indiferent de stratul din care au fost recoltate (din pământul roşiatic, din cel gri-maroniu sau din cel aluvionar.
Monedele din Sectorul Extra muros vest III, în număr de 83, sunt, în cea mai mare parte, din sec. IV-V. Excepţiile le constituie o piesă elenistică, câteva romane timpurii (între care o colonială histriană) şi câteva din sec. VI p. Chr.
În ceea ce priveşte ceramica, în secţiunea cercetată sunt reprezentate toate categoriile funcţionale.
Amforele, care reprezintă aproape jumătate din numărul pieselor ceramice, sunt prezente prin următoarele tipuri (orientale, pontice şi nord-africane):
LR 1 - 74 exemplare (majoritatea torţi);
LR 2 - 95 exemplare;
Berenice LR 3 - 4 exemplare;
Burduf - 6 exemplare;
Kuzmanov XI - 1 exemplar;
Kuzmanov XV - 69 exemplare (48 de dimensiuni mari şi 31 mici);
Kuzmanov XVI - 1 exemplar;
Opaiţ B V - 1 exemplar;
Keay LVII - 1 exemplar;
amfore de masă - 21 exemplare;
amfore aparţinând unui tip oriental neidentificat - 5 exemplare;
alte amfore neidentificate - 5 exemplare (4 pontice şi unul oriental);
Trei amfore descoperite în sectorul în discuţie sunt caracteristice perioadei romane timpurii (sec. II-III p.Chr.) - două se încadrează în tipul Zeest 84 - 85 iar unul în Zeest 94.
Capacele de amfore sunt reprezentate prin 23 de exemplare:
o piesă, de mari dimensiuni, are corpul plat, cilindric şi butonul în formă de cruce;
o piesă are corpul concav şi mânerul rotund;
şapte piese sunt realizate din cărămizi;
14 piese sunt realizare din fragmente de amfore (panse).
Ceramica pentru servitul mâncării este reprezentată, aproape în exclusivitate prin piese orientale (Late Roman C ware):
77 buze de farfurii Hayes 3;
22 buze de la alte farfurii orientale;
46 fragmente de baze de farfurii orientale nedecorate;
cinci baze de farfurii orientale ce prezintă decor ştampilat (cruce cu dublu contur, motive vegetale şi animaliere;
două fragmente de baze de farfurii pontice de perioadă romano-bizantină;
cinci fragmente de farfurii pontice romane timpurii (sec. II-III p. Chr.).
Ceramica pentru servitul lichidelor este reprezentată prin 67 de exemplare fragmentare (ulcioare şi căni), de factură locală.
Vesela de bucătărie este prezentă prin lotul nostru prin 78 de oale locale (două dintre acestea fiind caracteristice Culturii Sântana de Mureş-Cerneahov) şi trei capace.
Opaiţele, de factură orientală şi pontică, sunt prezente prin două exemplare aproape întregi şi zece fragmentare.
La cele de mai sus trebuie adăugate un vas pentru depozitare, un mortarium şi şapte greutăţi pentru plase de pescuit.

Sectorul Extra muros nord I
Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Valentin Piftor, Andreea Gheorghiţă, Natalia Midvichi, Tincuţa Cloşcă, Cristian Iacob, Florentina Picincu, Elena Adam, Cristina Prisacaru, Mihaela Lehoneac, Bogdan Voicu, Ramona Zaharia, Mădălina Perju, Ionuţ Acrudoae, Alina Costaş, Irina Şerbănescu
Obiectivele campaniei 2006 au fost continuarea săpăturii începute în 2005 în zona edificiului descoperit în acel an şi extinderea acesteia către zidul de incintă. În acest scop au fost trasate încă trei secţiuni, S3, S4 (paralele cu S1) şi S5 (în prelungirea către V a S4) în vecinătatea edificiului, două sondaje (a şi b) şi o secţiune (S6, în prelungirea către S, spre zidul e incintă, a sondajului b). S-a reuşit dezvelirea laturii de S şi a unei bune părţi din latura de V a edificiului, constatându-se că latura de V a fost adosată mai târziu celei de S, totuşi în intervale apropiate de timp. Edificiul este de mari dimensiuni, având o singură încăpere de cel puţin 50 m2, latura de E nefiind dezvelită din cauza traversării ei de o gospodărie privată. Pe această suprafaţă mare nu au fost descoperite urme de stâlpi de susţinere din lemn sau din alt material, nici urme de ţigle sau olane, astfel încât presupunem, cel puţin în stadiul actual al cercetării, că acoperişul clădirii era construit dintr-un material uşor şi perisabil. La nivel stratigrafic a fost identificat un nivel de călcare documentat printr-o podea de pământ galben bătătorit, datat într-un interval cuprins, grosso modo, între începutul sec. al IV-lea şi debutul sec. al V-lea, pe baza monedelor descoperite şi al inventarului ceramic şi al obiectelor de bronz. Cantitatea abundentă de zgură de sticlă găsită atât în interiorul, cât şi în exteriorul edificiului, precum şi numărul mare de monede descoperite (peste 180), ne îndreptăţesc să credem în momentul de faţă că este vorba despre un atelier de producere a sticlei şi în acelaşi timp un punct de desfacere. Monedele datează în marea lor majoritate din intervalul cronologic amintit mai sus, dar trebuie să menţionăm faptul că la suprafaţă au fost descoperite şi unele piese din sec. al VI-lea (Iustinian I, Iustin II şi Sofia). În S5 şi în martorul dintre S4 şi S5, la o ad. de 1,60 m, au fost descoperite membrele inferioare ale unui schelet. După catarama unei centuri descoperită în regiunea bazinului defunctului, mormântul datează de la începutul sec. al V-lea, aşadar către finalul funcţionării edificiului.
În sondajele a şi b, deşi am atins o ad. de 3,50 m, nu s-au descoperit resturile vreunui zid, iar inventarul material datează din sec. IV-V p.Chr. Aceeaşi situaţie se constată deocamdată şi în secţiunea S6, unde ne-am oprit pe un nivel de călcare aflat la ad. de 1,70 m faţă de stratul vegetal. Faptul că atât sondajele, cât şi secţiunea, se află în proximitatea incintei, iar stratigrafia ne indică doar niveluri de umplutură cu material de sec. IV-V, ne determină să avansăm ipoteza că în acea zonă, în vecinătatea incintei, a fost săpat un şanţ de apărare, iar pământul din sondaje şi din secţiune provine din această amenajare; materialul de epocă târzie găsit la o adâncime atât de mare confirmă deocamdată această ipoteză.

Sectorul Cuptoare
George Nuţu, Lucian Munteanu, Mădălina Perju, Ramona Zaharia, Natalia Midvichi
Cercetările în punctul Cuptoare au fost începute în campania 2006, în urma observării unor mari cantităţi tegulae şi pereţi vitrificaţi la suprafaţa solului, materiale care anunţau existenţa unor instalaţii artizanale în zonă. Cercetarea în acest punct a fost impusă şi de lucrările agricole practicate în această arie, lucrări care afectau grav vestigiile arheologice. Punctul se află pe o pantă de deal la cca. 100 m V de incinta cetăţii, într-un promontoriu de loess, folosit drept carieră de lut şi astăzi de către locuitorii satului. În această zonă avem documentată şi necropola romano-bizantină a (L)Ibidei, câteva secţiuni fiind trasate în anii anteriori, la 200-300 m spre V de sectorul nostru.
Pentru cercetarea acestor instalaţii am trasat o secţiune (S I) orientată NNV-SSE (pe panta dealului), cu dimensiunile de 1 x 25 m. Secţiunea a fost caroiată din metru în metru începând de la NNV (altitudinea cea mai mare).
Din punct de vedere stratigrafic, primul nivel este constituit dintr-un strat subţire (0,10-0,20 m) de pământ negru (vegetal); urmează un pământ galben-deschis, compact (sterilul) care în zona cu pantă mai accentuată apare direct la suprafaţa solului.
Primul cuptor (Cuptorul I) a apărut în c. 11-15 la 1,30-1,50 m adâncime (adâncimile au fost raportate, datorită diferenţei mari de nivel între capetele secţiunii, la un punct 0 aflat în partea de NNV a S1). Are o formă circulară, uşor ovală. D exterior este de 2,85 m, d max. interior este de 2,16 m, cu o gr. medie a pereţilor de 0,17-0,25 m. Din elevaţia bolţii s-au păstrat fragmente arse la roşu pe segmentele de N şi V. Praefurnium-ul este orientat spre SE şi are dimensiunile 50 x 60 m. De ambele părţi ale acestuia, aprox. simetric, începe postamentul pentru grătar cu o l de 0,20-0,40 m. În camera de ardere pereţii sunt vitrificaţi de la combustie iar podeaua este compactă şi dură. Grătarul era sprijinit pe un pilon central, construit din pietre fasonate sumar şi legate cu pământ. A fost surprinsă gaura acestuia, de formă ovală, deplasată uşor, spre segmentul de V al cuptorului. În interiorul acesteia au fost descoperite două pietre de dimensiuni mai mari şi câteva mai mici. Pe segmentele de NE şi V au fost descoperite două orificii de tiraj cu d de 0,10-0,15 m. În interiorul cuptorului la secţionare nu au apărut materiale arheologice cu excepţia unor fragmente ceramice atipice de perioadă romano-bizantină şi a unui material vitric contemporan, probabil element intruziv. Lipsa materialelor arheologice care ar fi putut stabili detalii privind probleme de ordine cronologică şi a materialelor fabricate ne-au determinat să trasăm o casetă (C1) şi o altă secţiune S II la V şi respectiv E de cuptor, în căutarea unor gropi cu rebuturi. În C1 (dimensiuni 3,30 x 3,50 m) nu au fost descoperite materiale arheologice. Ulterior, suprafaţa a fost extinsă cu încă o casetă de 2 x 2 m fiind descoperit un mort (M 1051) de perioadă romano-bizantină.
M 105 a fost descoperit la ad. de 0,60 m. Orientare: V-E. Scheletul este păstrat fragmentar: humerusul stâng, patru fragmente de coaste, o parte din bazin. Femurul şi tibia stângă s-au păstrat relativ bine; femurul drept este fracturat în partea inferioară iar tibia dreaptă este dizlocată. De la acelaşi schelet provine un metatarsian şi câteva falange descoperite la 0,20 m distanţă. Defunctul a fost înmormântat în coşciug dovadă cele trei piroane fragmentare descoperite în zona humerusului stâng (1 ex.) şi a picioarelor (2 ex.). Nu au fost surprinse urmele vreunei amenajări cu rol funerar. Scheletul se afla la 1,70 m de cuptorul 1.
În S II, practic o extindere spre E a S I, la ad. de 0,80 m s-a conturat Cuptorul nr. 2, necercetat din păcate datorită fondurilor limitate. La o cercetare primară, acest cuptor are dimensiunile ceva mai mari decât Cuptorul 1 (cca. 3 m). La suprafaţa acestuia se observă un strat de pietre calcaroase, de dimensiuni mici şi medii. Pe acelaşi nivel, la 0,30 m V de al doilea cuptor, a fost descoperit un fragment de amforă romano-bizantină.
În lipsa materialelor arheologice (vase ceramice, rebuturi, monede) este dificil să ne pronunţăm asupra încadrării cronologice a acestor cuptoare, cu atât mai mult cu cât rarele materiale descoperite ar fi putut fi scoase din mormintele necropolei unde se află practic situat sectorul nostru.

Sectorul Extra muros nord-vest I
Alina Neagu, Silvia Lazăr, Elena Adam, Florentina Picincu
Pe un promontoriu situat la cca. 200 m NV de turnul 7 a fost trasată o secţiune cu dimensiunile de 20 x 2 m, caroiată din 2 în 2 m, orientată N-S. În această secţiune au fost descoperite nouă morminte romano-bizantine; pentru cercetarea unora dintre acestea am deschis casete în profilul de E şi în cel de V.
S 1, c. 4
M 112 - Schelet de copil descoperit la ad. de 1,71 m pe craniu şi 1,75 m pe femur. Orientarea: SV-NE. Scheletul este aşezat pe partea dreaptă, cu mâna sub el, iar mâna stângă pe lângă corp, ceea ce explică deplasarea coloanei în raport cu capul şi picioarele. Craniul este aşezat pe partea stângă cu bărbia spre torace. El s-a spart datorită presiunii pământului. Starea de conservare este slabă. Defunctul a fost îngropat în sicriu. S-au descoperit 5 cuie de fier. Sicriul a fost protejat de ţigle şi pietre aşezate semicircular în dreptul picioarelor. Scheletul se afla în zona convexităţii ţiglelor. Nu s-au observat urmele gropii. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 1
M 117 - Fragment de craniu descoperit la ad. de 1,66 m. Fragmentul este aşezat cu 0,15 m deasupra ţiglelor aparţinând lui M 118. Pe nivelul acestuia s-au descoperit 8 cuie de fier. Probabil a fost îngropat în sicriu. Nu s-au observat urma gropii. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 1
M 118 - Schelet adult descoperit la ad. de 2,01 m pe mandibulă şi 2 m pe rotula dreaptă. Orientarea: V-E. Scheletul este aşezat în decubitus dorsal cu mâinile pe lângă corp şi picioarele paralele. Craniul este deteriorat cu excepţia mandibulei. Starea de conservare: relativ slabă. A fost înmormântat în sicriu din care s-au păstrat doar câteva cuie. La picioarele defunctului s-au găsit ţigle. Nu s-au observat urme de groapa. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 1
M 119 - craniul deteriorat descoperit la ad. de 1,88 m, în spatele ţiglelor aparţinând lui M 118. Pe nivelul craniului s-au descoperit 2 cuie aparţinând probabil sicriului în care acesta a fost îngropat. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 8
M 120 - Schelet adult descoperit la ad. de 1,74 m pe craniu şi 1,90 pe tibie. Orientarea: V-E. Defunctul aşezat în decubitus dorsal cu mâinile pe lângă corp. Oasele sunt puternic deranjate. Craniul este uşor aplecat spre dreapta, fiind fracturat. Coloana vertebrală s-a păstrat parţial (doar partea superioară). Coastele se păstrează doar pe partea dreapta. Humerusul stâng se afla în zona abdomenului. Bazinul este deranjat. Partea inferioară a scheletului este bine păstrată. O parte din vertebre şi o bucată de bazin descoperite la adâncimi diferite de restul scheletului. Nu s-au observat urmele gropii, nici urme ale unui sicriu. Inventar - o cataramă de bronz (de curea) în zona bazinului.
S 1
M 121 - Schelet adult descoperit la ad. de 1,60 m pe craniu şi 1,80 m pe tibie. Orientarea: SV-NE. Defunctul era aşezat în decubitus dorsal cu capul spre dreaptă, mâna dreapta întinsă pe lângă corp şi mâna stângă pe bazin. Starea de conservare: bună. Mortul a fost îngropat în sicriu (s-au descoperit 3 cuie). La cap se află o tegulă fragmentară. Nu s-au observat urma gropii. Inventar - o cataramă de fier puternic oxidată descoperită în zona calcaneului stâng.
S 1
M 122 - Schelet adult descoperit la ad. de 1,60 m pe craniu şi 1,68 m pe rotulă. Orientarea: V-E. Scheletul este aşezat în decubitus dorsal cu capul aplecat spre dreapta şi mâinile pe lângă corp. Picioarele sunt aplecate spre dreapta. Defunctul a fost îngropat în sicriu (s-au găsit 5 cuie de fier). Nu s-au observat urme ale gropii. Craniul a fost probabil deformat artificial (?).
Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 5
M 124 - Fragment craniu descoperit la ad. de 1,75. Nu s-au observat urme ale gropii. Mormântul nu are inventar.
S 1
M 125 - Fragment craniu. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 6-7
M 127 - Schelet adult descoperit la ad. de 1,88 m pe craniu şi 2,04 m pe tibie. Orientarea: SV-NE. Scheletul este aşezat în decubitus dorsal cu mâinile pe lângă corp şi craniul aplecat spre dreapta. Craniul este prost păstrat şi are calota deplasată. Coloana vertebrală nu este în poziţie anatomică. Inventar - un pieptene de os în partea stângă a capului; o cataramă de bronz în partea stângă a femurului drept.

Sectorul Extra muros nord-vest II
Mihaela Iacob, Valentin Piftor, Natalia Midvichi
La cca. 100 m E de Sectorul Extra muros nord-vest II, a fost trasată o secţiune de 20-2 m, orientată N-S, caroiată din 2 în 2 m, în care au fost descoperite cinci morminte romano-bizantine. Săpătura în această secţiune nu este terminată.
S 1, c. 8-9
M 113 - Fragmente de oase descoperite aproape de suprafaţă. Scheletul a fost deranjat de lucrările agricole; s-au descoperit un fragment de craniu, o bucată os de la antebraţ, o vertebră şi o falangă. Defunctul a fost îngropat în sicriu (s-au găsit 2 cuie de fier). Nu s-au observat urme ale gropii. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 8-9
M 128 - Schelet adult descoperit la ad. de 0,53 m pe craniu şi 0,70 m pe metatarsiene. Orientarea: SV-NE. Scheletul este aşezat în decubitus dorsal cu mâinile pe lângă corp. Capul este distrus şi îndreptat spre stânga. O parte din vertebre şi coaste lipsesc. Defunctul a fost protejat de trei tegule (olane): la cap, lateral (zona toracică, partea dreaptă) şi la picioare. Nu s-au observat urme ale gropii. Inventar - un pieptene de os, lângă humerusul stâng.
S 1, c. 8-9
M 129 - 2 fragmente de os: o bucată de bazin (adult) şi un fragment os lat (probabil omoplat). Fragmentele descoperite la ad. de 0,48 m pe bazin şi 0,37 pe osul lat. Fragmentele suprapun partea inferioară a picioarelor lui M 128. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 9
M 130 - Schelet adult descoperit la ad. de 0,39 m pe craniu şi 0,52 m pe femur. Orientarea: V-E. Scheletul este aşezat în decubitus dorsal cu capul aplecat spre dreapta deplasat de mandibulă, cu mâna dreapta pe bazin şi cu mâna stângă pe lângă corp. Coloana este deplasată parţial. Partea dreapta a bazinului este distrusă. Falangele mâinii drepte lipsesc, iar tibiile sunt parţial distruse. Sternul s-a descoperit izolat în raport cu scheletul în partea dreapta a femurului drept (la 0,10 m deasupra nivelului). Deasupra scheletului la o ad. de 0,55 de m, la stânga femurului stâng, s-a descoperit un os izolat (dacă este os animal probabil ofrandă). Nu s-au observat urme ale gropii. Craniul a fost spart cu hârleţul. Mormântul nu are inventar.
S 1, c. 9
M 131 - Schelet adult descoperit la ad. de 0,60 m pe tibie. Orientarea: V-E. Scheletul este aşezat în decubitus dorsal. Se păstrează doar tibiile şi peroneele. Groapa sa a fost secţionată de groapa lui M 128. Defunctul a fost îngropat în sicriu (s-au găsit 2 cuie de fier, puţin deasupra nivelului acestuia). Nu s-au observat urme ale gropii. Mormântul nu are inventar.

Sectorul Necropola medievală
Alina Neagu, George Nuţu, Elena Adam, Florentina Picincu, Ramona Zaharia, Mădălina Perju, Cristian Iacob, Bogdan Voicu
La cca. 70 m V de incinta cetăţii şi la 30 m de sectorul Cuptoare, a fost deschisă o secţiune, pentru verificarea unor nuclee de piatră şi cărămidă apărute la suprafaţa solului. Secţiunea a fost orientată E-V şi are dimensiunile 1,5 x 20 m. În urma cercetării arheologice au fost descoperite 9 morminte medievale (sec. XVII - XVIII).
S1, carou 1
M 106 - Schelet adult, surprins la ad. de 0,50 m pe craniu şi 0,60 pe femur; Orientat V-E; descoperit în decubit dorsal, mâna stângă pe bazin, dreapta nu s-a păstrat. Vertebrele coloanei în conexiune anatomică; bazinul slab păstrat. Femurul şi tibia stângă nu au fost descoperite. Craniul este fracturat şi aplecat spre dreapta. Inventar - o monedă otomană în zona toracelui
S1, c. 1-2
M 107 - Schelet adult surprins la ad. de 0,73 m pe craniu şi 0,85 m pe femur. Orientat V-E. Descoperit în decubit dorsal, mâinile pe piept. Lipsesc o parte din vertebre, tarsienele şi metatarsienele. Craniul este puţin aplecat spre stânga. Inventar - o pafta din bronz compusă din două plăcuţe circulare cu ornamentaţie prin traforare, aşezat pe torace, mai jos de stern; cele două plăcuţe sunt legate printr-o verigă circulară, - în partea stângă a scheletului, sub o coastă deranjată din poziţia anatomică, au fost descoperite două monede otomane perforate, - un inel din bronz aurit cu chaton din pastă de sticlă poziţionat pe o falangă aflată tot sub coasta deranjată din poziţia anatomică.
S1, c. 1-2
M 108 - Schelet adult, descoperit la ad. de 0,86 m pe craniu şi 0,94 m pe picioare. Orientat V-E. Descoperit în decubit dorsal, mâinile împreunate pe piept, craniul aplecat puţin spre dreapta. Craniul prezintă în partea stângă o lovitură dată cu un obiect ascuţit. Inventar - un inel de bronz descoperit pe o falangă desprinsă din poziţie anatomică, un obiect de fier lipit de femurul stâng, un obiect de bronz descoperit la extremitatea tibiei stângi, o monedă otomană descoperită în apropierea bazinului în partea dreaptă, un obiect sferic de plumb în zona humerusului drept.
S1, c. 4
M 109 - Schelet adult descoperit la ad. de 1,05 m pe craniu şi 1,21 m pe femure. Orientat V-E. Descoperit în decubit dorsal, cu mâna dreaptă pe bazin iar antebraţul stâng deplasat pe omoplatul stâng. Inventar - un obiect de bronz (vestimentaţie) descoperit pe a treia vertebră de la gât, două monede otomane perforate rotund, un fragment dintr-un obiect de bronz.
S1, c. 2-3
M 110 - Schelet adult descoperit la ad. de 1,11 m pe craniu şi 1,14 m pe femur. Orientat V-E. Descoperit în decubit dorsal, cu capul orientat spre stânga, deteriorat puternic în zona maxilarului; primele vertebre lipsesc. Mâinile aşezate pe piept. În partea stângă a maxilarului are o piatră de dimensiuni mici. O altă piatră de dimensiuni mai mari a fost descoperită în zona claviculei drepte şi o alta în partea superioară a femurului drept. Tarsienele şi metatarsienele de la piciorul stâng sunt deplasate spre dreapta. Inventar - în zona cranului, o salbă din 20 de monede (două poloneze, două habsburgice şi 16 otomane) şi 17 mărgele din pastă de sticlă; - un obiect de podoabă din bronz (lănţişor?) în dreapta craniului; - doi cercei de o parte şi de alta a craniului; - un obiect de bronz (încuietoare vestimentară) descoperită sub bărbie.
S1, c. 2
M 111 - Schelet adult descoperit la ad. de 0,60 m pe craniu şi 0,73 m pe tibii. Orientat V-E. Descoperit în decubit dorsal, cu mâinile pe piept. Inventar - o monedă otomană perforată descoperită în partea stângă a scheletului, în zona coastelor.
S1, c. 5-6
M115 - Schelet adult descoperit la ad. de 0,78 m pe craniu şi 0,89 pe tibii. Orientat V-E. Defunctul a fost descoperit în decubit dorsal, cu mâinile pe piept, craniul aplecat uşor spre dreapta. Inventar - 2 monede otomane pe stern; - un obiect de plumb descoperit în zona coastelor.
S1, c. 3
M116 - Schelet de copil descoperit la ad. de 0,90 m pe craniu şi 0,80 m pe femure. Orientat SV-NE. Defunctul a fost descoperit în decubit dorsal cu mâna dreaptă pe bazin iar mâna stângă întinsă pe lângă corp; bazinul şi femurul drept sunt uşor deplasate spre stânga. Inventar - o brăţară din bronz descoperită pe braţul drept; - o brăţară din bronz descoperită pe braţul stâng; - un cercel în bandă circulară descoperit în partea stângă a craniului.
S1, c. 3-4
M 123- Schelet adult descoperit la ad. de 1,75 m pe craniu şi 1,50 m pe tibii. Orientat SV-NV. Defunctul a fost descoperit în decubit dorsal, cu scheletul puternic deranjat de numeroase galerii de animale. Craniul este uşor deplasat spre dreapta. Mormântul nu are inventar.

Sectorul Fântâna Seacă
Lucian Munteanu, George Nuţu
Cercetările în acest punct au fost iniţiate în campania din 2006 având drept scop stabilirea densităţii de locuire în zona din teritoriul imediat al (L)Ibidei şi investigarea unei zone în care, prin periegheze efectuate în anii anteriori au fost documentate urme ale unor cuptoare de ars material tegular. Punctul este situat pe un deal aflat la cca. 2,5 km N de cetate, spre localitatea Slava Cercheză. Numeroasele nuclee formate din piatră fasonată şi material tegular ne-au determinat să trasăm trei sondaje, două în punctul cel mai înalt al dealului şi unul în zona de N a acestuia.
Primul sondaj (S I) cu dimensiunile 1 x 1,5 m a fost orientat NV-SE. Nu au fost descoperite materiale arheologice cu excepţia unei fusaiole şi a unei pietre de măcinat cereale, descoperită în profilul de SV.
Stratigrafia. Primul nivel (0-20 cm) îl constituie vegetalul, urmat de un pământ negru-deschis cu mult pietriş (0,20-0,60 m). Începând de la 0,70 m apare un nivel de piatră mică tasată care anunţă scala de piatră.
S II a fost trasat perpendicular pe S I. Nu au fost descoperite materiale arheologice. Din punct de vedere stratigrafic este aceeaşi situaţie ca în S I.
S III a fost trasat în partea de N a dealului, orientat V-E şi are dimensiunile de 1 x 20 m. Din punct de vedere stratigrafic primul nivel este constituit din vegetal (gr. max. 0,20-0,25 m) urmat de pământul galben (steril). În vegetal au fost descoperite 2 monede de sec. IV p.Chr. La mică distanţă spre N de S III, în afara rezervaţiei arheologice, se pot observa la suprafaţa solului mai multe zone cu piatră fasonată şi tegulae, scoase la suprafaţă în urma lucrărilor agricole. Din aceste puncte au fost recuperate 10 monede (datate în sec. IV-V p.Chr).
În urma campaniei din vara acesta putem presupune că locuirea în punctul Fântâna Seacă a fost practic “rasă” în urma lucrărilor agricole efectuate în anii trecuţi.

Periegheze:
La Caugagia - Cimitirul turcesc a fost descoperită baza unei stele din calcar.
În partea de SV a localităţii Slava Cercheză (în zona cartierului de vile) au fost descoperite mai multe amfore fragmentare de epocă romană timpurie (sec. II-III p.Chr.)
Pe Dealul Ienicerilor (la cca. 1 km SV de Două Cantoane) au fost descoperite mai multe piese paleolitice.

Note:
1. Numerotarea din 2006 o continuă pe cea din campaniile anilor trecuţi.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu