Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sultana | Comuna: Mănăstirea | Judeţ: Călăraşi | Punct: Malu-Roşu | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Neolitic;
Eneolitic
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Tell;
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Sultana
Comuna   Mănăstirea
Punct
Malu-Roşu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Andreescu Radian-Romus
Gătej Mihaela
Haită Constantin
Ignat Theodor Aurelian
Lazăr Alexandru Cătălin
Soficaru Andrei
Trohani George
Cod RAN    104216.03
Raport Raport sedimentologic
Constantin Haită
În campania de cercetări arheologice din 2006, a fost analizat profilul estic al secţiunii magistrale, din marginea tell-ului Malul Roşu, până în baza prelungirii terasei pe care acesta este amplasat.
Stratigrafia acestui profil a evidenţiat o serie de elemente de amenajare-delimitare, care pot fi redate prin următoarea succesiune stratigrafică (din bază către partea superioară):
În zona de limită a aşezării, solul anterior locuirii eneolitice este suprapus de două niveluri de arsură ce conţin cărbune fin, cu grosime cm, inter-stratificate cu niveluri granulare, eterogene, cu structură granulară cm-dm, de sedimente siltice gălbui şi brun cenuşiu.
Prima intervenţie în solul preistoric, în zona dinspre marginea aşezării, este reprezentată prin săparea unui şanţ, observat pe profilul analizat pe o lăţime maximă 1,50 m şi o adâncime de 0,60 m, în spatele căruia (spre zona locuită) a fost ridicată o movilă (“val”?), observată pe o lăţime de 1,60 m şi cu înălţimea relativă (faţă de nivelul de umplere al şanţului) de cca. 0,50 m. Umplutura şanţului este constituită, în bază, din loess gălbui, omogen, iar la partea superioară dintr-un amestec de silt şi silt argilos gălbui şi brun cenuşiu închis, cu structură granulară, fără constituenţi antropici. Acumularea de sedimente este constituită, în principal, din acelaşi amestec de sedimente ca şi cel prezentat anterior, suprapus la partea superioară de un nivel lenticular, de 0,10-0,20 m grosime, de silt argilos brun cenuşiu închis, omogen, a cărui sursă o constituie nivelul de sol anterior locuirii. La partea superioară a acestei ridicături au fost observate, către zona locuită, câteva fragmente de lemn în poziţie orizontală.
Această structură este suprapusă de un strat gros, cu grosime de cca. 1 m, de silt gălbui, omogen, cu fisuraţie prismatică, a cărui sursă o constituie depozitele de loess din alcătuirea terasei. La partea superioară a acestui strat a fost observată o alternanţă de niveluri siltice gălbui şi cenuşiu închis, ce includ frecvente granule de carbonaţi la partea superioară. Această acumulare, ce marchează cel mai probabil, desfiinţarea elementelor menţionate anterior, prezintă o importantă schimbare de pantă (de la cca. 10? la cca. 45?) şi evidenţiază o săpătură de o mult mai mare amploare, secţionând marginea sudică a şanţului anterior şi coborând la cca. -3,40 m faţă nivelul de umplere al acestuia.
Cel de al doilea şanţ, observat şi pe profilul vestic în campania anului 2005, prezintă un fund dublu, cu lăţimi de cca. 2,50 m (către zona locuită) şi 1,0 m şi adâncimi de 0,80 m (către zona locuită) şi 0,35 m faţă de un mic prag, cruţat în terasă, cu lăţime 0,50-1,0 m.
Umplutura acestui şanţ este constituită, în zona dinspre aşezare, din depuneri cu stratificaţie difuză de silturi şi silturi argiloase, brun cenuşiu mediu, cenuşiu deschis şi gălbui roşcat ce conţin rare oase, fragmente ceramice şi concreţiuni carbonatice şi foarte rare granule de cărbune şi includ lamine argiloase fine, depuse în timpul precipitaţiilor. Stratificaţia acestei depuneri indică o acumulare în timp, iar peliculele de argilă faptul că şanţul a fost deschis o perioadă de timp. A doua zonă a şanţului, situată către baza terasei, prezintă acelaşi tip de depunere, singura diferenţă notabilă fiind faptul că la partea superioară s-a observat un nivel fin ce include frecvente granule de cărbune.
Umplutura celui de al doilea şanţ, care a fost observat pe profilul stratigrafic analizat pe o distanţă de cca. 8,50 m, are o grosime variabilă, fiind acumulată pe o pantă ce tinde să fie apropiată de cea iniţială (asemănătoare cu panta actuală), depunerile succesive, cu stratificaţie difuză, însumând o grosime stratigrafică maximă de cca. 1,40 m. Aceste depuneri sunt reprezentate prin straturi groase, constituite din amestecuri de silturi şi silturi argiloase, brun cenuşiu închis şi gălbui, eterogene, cu structură granulară, lentile de silt gălbui, omogen, cu rare granule de carbonaţi şi lentile de sediment siltic nisipos cenuşiu şi galben roşcat. În cadrul acestor acumulări au fost observate pelicule mm de lemn şi cărbune, însoţite de depuneri feruginoase şi depuneri de granule de carbonaţi. Stratificaţia acestor depuneri, ca şi prezenţa lemnului şi a cărbunelui , ar putea indica etape succesive de funcţionare a unor elemente (de delimitare?) pentru care era utilizat lemnul.
Nivelul de umplere al celui de al doilea şanţ este delimitat de marginea unui al treilea şanţ, surprins şi acesta pe profilul vestic, cercetat în 2005. Acesta a fost observat pe o lăţime de 4,30 m, fără a i se surprinde limita sudică, şi o adâncime maximă de cca. 1,80 m. Umplutura este constituită din silt argilos brun cenuşiu gălbui, relativ omogen, cu structură granulară, cu rare fragmente ceramice, silex, oase, chirpici ars şi cărbune fin. Caracterul masiv, nestratificat al umpluturii acestui şanţ, ca şi trecerea gradată către nivelul de coluviu ce îl suprapune, indică faptul că acest ultim şanţ ar fi funcţionat până spre sfârşitul locuirii eneolitice.
Primul nivel ce suprapune toate cele trei structuri prezentate este reprezentat prin silt argilos cu nisip, cenuşiu gălbui, omogen, cu fisuraţie prismatică şi structură agregată, ce conţine numai spre baza profilului constituenţi antropici fini şi include granule şi pete carbonatice.
Ultimul nivel al profilului studiat este reprezentat prin silt argilos cu nisip, brun cenuşiu mediu, omogen, cu structură agregată şi rari constituenţi antropici fini şi constituie orizontul superior al solul actual.
Stratigrafia profilului estic a confirmat şi a detaliat observaţiile noastre din campania 2005, asupra profilului vestic. Pe acest profil însă nu au mai fost surprinse nivelurile de locuire superioare, observându-se faptul că zona locuită se închide spre N, aşa cum indică şi configuraţia terasei pe care este situat tell-ul.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu