Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Preistorie;
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Protoistorie;
La Tène târziu;
Neolitic mijlociu;
Epoca medievală timpurie;
Epoca bronzului timpuriu;
Epoca bronzului mijlociu;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt timpuriu;
Hallstatt mijlociu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Aşezare fortificată;
Cetate;
Mormânt izolat
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   or. Şimleu Silvaniei
Punct
Observator
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bejinariu Ioan
Pop Horea Dionisiu
Pripon Emanoil
Sana Daniel Vasile
Cod RAN    139893.01
Raport Masivul Măgura Şimleului domină zona nord-vestică a Depresiunii Şimleului, iar oraşul Şimleu Silvaniei se întinde la poalele Măgurii, spre S, pe malul râului Crasna. Toponimul Observator desemnează zona maximei altitudini a Măgurii (597 m) şi platourile înalte aflate la N.
Date despre primele “investigaţii” arheologice ale sitului sunt menţionate încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea în publicaţia maghiară Archaeologiai Értesitő, iar o parte a materialelor descoperite cu acel prilej a ajuns în colecţia unor muzee din Transilvania, respectiv Ungaria şi Austria. Sondaje de amploare redusă au fost efectuate de către M. Moga după al doilea război mondial (1949) şi de către Al. V Matei în anul 1978. Cercetarea arheologică sistematică a sitului de la Observator a început în anul 1994, de către un colectiv coordonat de regretatul dr. Mircea Rusu, de la IAIA Cluj Napoca. Până în prezent au fost efectuate 9 campanii de săpături, iar suprafaţa cercetată este de 1427 m2. În această suprafaţă au fost cercetate prin intermediul a 16 secţiuni şi 9 casete: 261 de gropi din epoca bronzului, prima epocă a fierului şi dacice, 38 de locuinţe şi 30 de cuptoare şi vetre din perioadele menţionate şi două morminte (unul din bronzul timpuriu, celălalt din sec X p.Chr). Au fost descoperite puţine materiale ceramice din neolitic (complexul cultural Criş) şi enolitic final (cult. Coţofeni), un mormânt de incineraţie din perioada timpurie a epocii bronzului, ceramică cu decor de tip Wietenberg atribuită perioadei mijlocii a epocii bronzului, numeroase gropi din perioada târzie a epocii bronzului. Sistemul defensiv al aşezării fortificate din prima epocă a fierului (sec. X-VII a.Chr), cu un traseu adaptat configuraţiei terenului, a fost sondat în mai multe puncte pentru a verifica elementele sale constitutive şi dinamica dezvoltării spaţiului fortificat. Parţial, vechea fortificaţie din prima epocă a fierului a fost refolosită în perioada dacică (sf. sec. II a.Chr - încep. sec I p.Chr ) şi în evul mediu timpuriu (sec. VIII-X). Publicarea monografică a descoperirilor a început în anul 2006 cu apariţia primului volum al monografiei arheologice a Şimleului Silvaniei.
Este un sit arheologic tipic amplasat pe o înălţime greu accesibilă, dar cu numeroase surse de apă disponibile în zona înaltă. Râul Crasna curge pe la poalele Măgurii şi o înconjoară la S, V şi NV. Numeroase alte situri din epoca bronzului, prima epocă a fierului şi perioada dacică au fost descoperite şi cercetate cu ocazia unor cercetări sistematice, preventive şi periegheze în zona din jurul Măgurii Şimleului. Marea densitate de locuire care se conturează în această microzonă, începând cu a doua jumătate a bronzului mijlociu, se leagă în mod cert de conştientizarea poziţiei strategice a acestui punct, aflat pe o importantă arteră naturală de circulaţie (valea Crasnei), dar mai ales prin posibilitatea de a controla trecătoarea tăiată de râul Crasna în masivul Măgura, între Şimleu Silvaniei şi Cehei.
Campania anului 2006. Date stratigrafice
În campania anului 2006 ne-am propus în principal verificarea stratigrafiei pe platoul aflat la N de punctul Observator, mai precis pe axul E-V al acestuia. În funcţie de rezultatele obţinute dorim să proiectăm viitoarea strategie de cercetare a acestei zone cu o suprafaţă de câteva hectare, ce a fost defrişată cu mulţi ani în urmă. A fost trasată o secţiune S1 / 2006 orientată E-V, cu dimensiunile de 36 x 2 m. La capătul acestei secţiuni, spre V am surprins, la ad.max de 2,70 m cea mai veche fază de locuire, ce aparţine bronzului târziu. În prima epocă a fierului, pentru a atenua diferenţa de nivel între partea estică, mai înaltă a platoului şi cea vestică, mai joasă, au fost realizate nivelări succesive cu rocă sfărâmată şi humus provenit dintr-o zonă cu locuire din perioada târzie a epocii bronzului. Interesant este, că între m. 25-36 ai secţiunii unde apar aceste straturi succesive de nivelare nu au fost surprinse complexe din prima epocă a fierului cu excepţia a două gropi de stâlp. Ca urmare a acestor amenajări, nivelul părţii vestice a platoului, în zona cercetată, a fost ridicat în general cu 0,5 până la 1 m. Ulterior, în perioada locuirii dacice, amenajarea platoului a continuat, fără a mai fi nevoie de nivelări de amploarea celei realizate în prima epocă a fierului. Mai sus de acest sector al secţiunii, între m. 13-25 unde diferenţa de nivel era mai puţin accentuată, s-a realizat în prima epocă a fierului o terasare până la nivelul stâncii şi aici au fost surprinse cel puţin două faze de locuire din această perioadă. În fine între m. 0-13 ai secţiunii, imediat sub humusul vegetal apare roca locală (micaşist) în care se adâncesc complexe din perioada târzie a epocii bronzului, prima epocă a fierului şi perioada dacică.
Cele trei casete C1-C3 / 2006, fiecare cu dimensiunile de 6 x 4 m au fost trasate la limita nordică a platoului, în continuarea suprafeţei cercetate anterior în campaniile din anii 1999 şi 2002. În toate cele trei casete, imediat sub humusul de pădure apar complexele din prima epocă a fierului şi din perioada dacică. Poate fi sesizat nivelul dacic din care pornesc complexe şi doar pe anumite porţiuni un nivel din prima epocă a fierului neafectat de amenajările recente. În prima casetă (C1) am surprins chiar şi urmele unei secţiuni mai vechi din care am recuperat o sapă de fier şi câteva bucăţi de tablă. Poate fi vorba despre una dintre secţiunile de sondaj ale lui M. Moga din 1949 sau chiar de o secţiune mai veche din a doua jumătate a sec. XIX-lea.
Caseta C4/2006 (1 x 5 m) a fost trasată în vederea investigării complete a gropii G189 descoperită în campania din anul 2003.
Descoperirile din epoca bronzului
Materiale ceramice din perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului au apărut destul de puţine, în poziţie secundară, rulate în stratul de cultură din prima epocă a fierului şi din perioada dacică.
În decursul acestei campanii am dezvelit integral o groapă surprinsă şi cercetată parţial în secţiunea S1 din campania de săpături a anului 2003. Este vorba despre groapa G 190. Inventarul foarte bogat şi divers al acestei gropi surprinsă în proporţie de 40% în campania anterioară ne-a determinat să continuăm dezvelirea ei. Inventarul gropii apare masat în treimea inferioară şi cea mediană a complexului. Groapa conţinea o mare cantitate de ceramică întreagă şi întregibilă. Foarte interesante sunt însă bucăţile de lut ars care par să provină de la un model de casă, ce a fost rupt în bucăţi, iar apoi bucăţile au fost aruncate în jumătatea inferioară a gropii alături de fragmente ceramice, numeroase fragmente de la greutăţi piramidale de lut (căţei de vatră), cenuşă, oase arse şi cărbune. Pe fundul gropii a fost depusă o râşniţă din micaşist. Din umplutura gropii am mai recuperat fragmente dintr-o vatră cu marginea modelată în trepte, din păcate foarte friabilă şi dificil de recuperat. Se remarcă în mod deosebit un fragment ceramic pe care apare modelat capul unui berbec, fiind redate foarte bine botul cu toate detaliile (nări, ochi) şi unul dintre coarne. La fel de interesant este un fragment de vas care se sprijină pe un picior uman, precum şi un vas bitronconic de dimensiuni medii cu două toarte goale pe interior şi cu orificiu de scurgere ce comunică cu interiorul vasului. Pe baza inventarului ceramic groapa aparţine grupului Cehăluţ, care în primele două etape ale bronzului târziu este documentat prin numeroase descoperiri în zona cuprinsă între bazinele râurilor Barcău şi Crasna din nord-vestul României. Inventarul ceramic cuprinde şi câteva fragmente parţial întregibile decorate cu ornamente excizate în manieră Suciu de Sus II.
În secţiunea S1/2006, între m. 31-36 la ad. cuprinsă între 2,20-2,70 m am surprins un nivel de locuire din perioada târzie a epocii bronzului, suprapus de nivelări succesive din prima epocă a fierului. Stânca a fost îndreptată şi s-a amenajat o terasă la capătul căreia, spre E, a apărut o amenajare cu piatră locală, prinsă cu lut la ad. de 2,3-2,4 m. În spatele acestei amenajări au apărut patru complexe: două cuptoare dezafectate (complexele C 87 şi C 89), un cuptor menajer păstrat intact (C 88) şi o groapă de stâlp (C85). Un strat consistent de cenuşă şi cărbune suprapune nivelul terasei din perioada târzie a epocii bronzului, inclusiv amenajarea cu rocă. În acest stadiu, nu putem aprecia în chip convingător caracterul acestei amenajări cu rocă prinsă cu lut. Poate fi vorba fie de un zid de sprijin a marginii terasei, fie de emplectonul unei palisade ridicate la limita platoului. În viitor, prelungirea secţiunii S1/2006, pe pantă, spre V ar trebui să aducă un răspuns în acest sens. Din zona cercetată am recoltat un bogat material ceramic întregibil şi parţial întregibil, precum şi o mare cantitate de oase de animale. Ceramica este caracteristică grupului Cehăluţ. Până acum este singura zonă unde am surprins un nivel de locuire din această perioadă, în ciuda faptului că au fost descoperite numeroase gropi cu inventar ceramic caracteristic. O importantă descoperire ce se leagă de locuirea din această perioadă este un tipar din micaşist găsit în groapa C 59, pe care este redat în negativ, pe ambele feţe un topor cu disc şi spin. Interesant că în Depresiunea Şimleului nu au fost descoperite topoare cu disc şi spin, o piesă foarte bine reprezentată mai ales în depozitele seriei Uriu-Opály, din zona Tisei Superioare, iar acum avem o dovadă directă a producerii lor în acest centru. Un fragment de tipar provine din c. 2, din stratul de cultură. Tot locuirii din perioada târzie a epocii bronzului îi aparţin câteva piese de bronz (ace) descoperite însă în poziţie secundară în nivelul de cultură din prima epocă a fierului.
Descoperirile din prima epocă a fierului
Complexe din prima epocă a fierului au fost descoperite în toate suprafeţele cercetate în campania anului 2006. Este vorba în total de 42 complexe, dintre care 6 construcţii (locuinţe şi anexe: C8, C14, C38, C62, C65, C66), un cuptor (C61), o vatră (C65/1) şi 30 de gropi dintre care 9 gropi de stâlp, iar celelalte gropi menajere (de provizii şi reziduale) şi cultice. Un complex din prima epocă a fierului, cu o destinaţie incertă a apărut în caseta C3/2006. Este vorba despre un complex, parţial surprins, cu o formă alungită (C 56), cu l cuprinsă între 0,4-0,5 m ce se adânceşte cca. 0,3 m de la nivelul de conturare. Iniţial am crezut că este vorba despre locaşul de amplasare al tălpii unei construcţii, însă pe fundul complexului au apărut 2 vase întregibile.
Construcţiile din prima epocă a fierului sunt fie de tipul celor adâncite în roca locală, relativ uşor de excavat (C 8, C38) fie construcţii de suprafaţă, adâncite nesemnificativ în rocă (C14, C62, C65, C 66). Unele dintre aceste construcţii pot fi locuinţe, iar altele, mai ales cele de suprafaţă, pot reprezenta, în unele cazuri amenajări anexe (şoproane). În cazul construcţiei C 65 am surprins parţial şi o vatră amenajată pe podina acesteia. De obicei, aceste construcţii au fost amplasate în locuri mai drepte sau pe terase antropogene, cum este cazul terasei amenajate între m. 13-25 unde există un prim nivel de locuire din prima epocă a fierului, reprezentat de construcţia cu indicativul C 66, după care urmează construcţiile C 62, C 63, C65 care sunt ulterior dezafectate, iar pe nivelarea care le suprapune este amenajat un cuptor dintr-un bloc de lut (C 61). În nivelarea pe care a fost amenajat acest cuptor au apărut fragmentele unui vas de tip Id -Teleac (cu corpul scund şi puternic bombat, prevăzut cu proeminenţe conice hipertrofiate, împinse din interior) atestat în această cunoscută aşezare doar în nivelul I de locuire, printr-o apariţie unicat. Inventarul tuturor locuinţelor descoperite în campania anului 2006 este modest, ceea ce pare să denote dezafectarea lor şi nu distrugerea în urma unor evenimente violente. Doar câteva dintre gropile cercetate au avut un inventar mai bogat, constând din ceramică întregibilă. Este vorba despre gropile C 24 şi C 31 din care au fost recuperate cel puţin 3 vase întregibile. Groapa C 72 avea drept unic obiect de inventar o cană cu corpul scund, turtit şi gâtul înalt, cu toarta fixată de zona diametrului maxim şi gât. La Teleac, acest tip (VI d1), cu un decor de tip “arhaic” reprezintă de asemenea o descoperire singulară ce provine din primul nivel de locuire.
Cercetările din această campanie, subsumate în principal necesităţii precizării stratigrafiei acestei zone au adus însă şi noi date utile pentru precizarea momentului de început al aşezării fortificate din prima epocă a fierului de la Şimleu Silvaniei-Observator. Deşi stratigrafic, nu a putut fi decelat un nivel de locuire timpuriu, unele dintre descoperirile ceramice din această campanie, sugerează existenţa unui orizont cronologic de locuire contemporan cu nivelul I de la Teleac, ipoteză pe care o avansasem şi anterior, fără însă a deţine argumente prea substanţiale. Din acest nivel de locuire trebuie să provină în mod firesc şi materialele de factură Gáva timpurie apărute în nivelarea ce suprapune complexele C62, 63 şi 65.
Descoperirile din a doua epocă a fierului-epoca dacică (sf. sec. II-I a.Chr.)
În campania anului 2006 au fost descoperite şi cercetate sistematic 41 complexe dacice. Din punct de vedere funcţional complexele sunt reprezentate de gropile de stâlpi, gropile de provizii şi menajere (26), vetrele de foc şi cuptoarele (6), locuinţele (4), tălpile de locuinţă (2) şi un element defensiv-şanţ (1).
Gropile de provizii, de regulă cu profil cilindric, mai puţin tronconic, devenite în timp gropi menajere (?), au dimensiunile caracteristice acestui tip de complex în lumea dacică: dgură şi baza de 0,8-1,0 m, ad. de 0,5 - 1,3 m. Inventarul lor, adesea sărac, constă, în unele cazuri, în ceramică dacică întregibilă, unelte, ustensile din piatră, lut şi fier şi chiar podoabe din bronz.
Locuinţele sunt de regulă de suprafaţă, dar surprinse parţial în săpătura de anul acesta. Inventarul acestora este fragmentar, constând în ceramică dacică lucrată cu mâna şi la roată, unelte şi ustensile din lut, piatră şi fier.
Cuptoarele şi vetrele de foc au de regulă diametre variind între 0,8 - 1,2 m. Crustele vetrelor acestor instalaţii de foc au fost arse consistent până la 0,05 m gr. în unele cazuri, dar pereţii cuptoarelor s-au conservat precar în majoritatea cazurilor. De regulă cuptoarele dacice sunt “dotate” cu groapă de deservire în dreptul gurii de alimentare.
Materialele dacice speciale descoperite anul acesta la Şimleu Silvaniei-Observator constă din unelte şi ustensile din lut (prâsnele de fus, greutăţi, călcătoare), piatră (râşniţe fragmentare, cute), fier (cuţite, piroane, scoabe, dălţi, dornuri, topoare) şi os (duză de foale), piese de joc din lut (jetoane), arme (vârf de sabie?), podoabe din bronz (verigă) şi o monedă din argint (drahmă de Dyrrhachium).
Descoperirile dacice din acest an completează fericit informaţiile privind habitatul uman din aşezarea dacică fortificată de pe platourile superioare ale Măgurii Şimleului.Totodată cercetările din acest an ne arată nivelul amenajărilor dacice care au schimbat într-o oarecare măsură mai vechile terasări hallstattiene.
În acest orizont cronologic (sf. sec. II-I a.Chr) în acest spaţiu ni se conturează tot mai mult o întinsă şi prosperă aşezare dacică fortificată, în care locuia o comunitate care prelucra fierul, confecţiona o ceramică de calitate, practica schimburi cu lumea celtică nord-vestică şi cu cea dacică învecinată şi controla defileul Crasnei şi Depresiunea Şimleului.
În campania anului 2006 a fost investigată o suprafaţă de 150 m2 fiind excavat un volum de peste 160 m3. Au fost descoperite şi cercetate 88 complexe arheologice dintre care 5 aparţinând epocii bronzului, 42 primei epoci a fierului, 41 epocii dacice.
Din punct de vedere funcţional au fost descoperite 46 gropi de provizii şi menajere, 8 locuinţe adâncite, 6 locuinţe de suprafaţă, 12 gropi de stâlp, 5 vetre de foc, 6 cuptoare, 3 tălpi de construcţii şi 2 elemente defensive.
Pentru întâia oară a fost investigat sectorul vestic al platoului superior unde a fost stabilită stratigrafia sitului.
Au apărut de asemenea noi elemente care pot să susţină locuirea sau fortificarea platoului în evul mediu timpuriu, poate chiar din sec. VIII.
Finanţarea din acest an din partea MCC, destul de consistentă, a reuşit să acopere costurile investigaţiilor (sondajelor) din acest an propuse, dar pentru abordarea de anvergură, la care situl se pretează, fondurile sunt insuficiente. În vederea cercetării elementelor de habitat săpătura necesită o abordare în suprafeţe de mari dimensiuni pentru surprinderea completă a complexelor arheologice pe fiecare nivel de locuire.
Rezumat
English Abstract Known in the historical literature, due to the discovery of a Dyrrhachium type Greek coin hoard, the point called “Observator” is situated on the upper plateau of Măgura Şimleului Hill, placed on the northern part of Şimleu Silvaniei town. After fieldwork at the beginning of the 1990`s, ia Hallstatt period fortified settlement was discovered on a surface of 35 ha, with its plan perfectly adapted to the terrain. The Hallstatt period fortification (10th - 7th centuries B.C.) was reused in several periods, and several ways, in the Dacian period (1st century B.C.), and in the Middle Ages (8th - 10th century A.D.).
The beginning of a great research plan of the habitation complex situated on the Măgura Şimleului Hill, and the solving of chronological problems made us initiate a long archaeological research plan. Last year's (2006) campaign aimed the northern sector of the shell-shaped fortified habitation area to follow its elements.
Until now, nine campaigns (1994, 1995, 1996, 1999 - 2003, 2006) have been carried out, through 16 trenches and 8 sondages, which revealed 1500 sq.m. of the site. On the surface appeared 250 provision, domestic and ritual pits (150 prehistoric, and 1000 Dacian), 43 houses (20 prehistoric, and 23 Dacian), 12 hearths (4 prehistoric, and 8 Dacian), 12 ovens (4 prehistoric, and 8 Dacian).
The archaeological research from Şimleu Silvaniei continued in 2006 as well, with the 9th campaign. An excavation trench (S 1/2006), oriented east-west was excavated, measuring 36 x 2 m. During this year’s campaign 88 archaeological deposits were discovered.
Of these, 41 belong to the La Tène period, 5 to the Bronze Age, and 42 to the Hallstatt. Based on an archaeological students’ camp (the only possible for this important site), this year’s campaign felt the need of a more consistent financial support to properly research the Thracian, Dacian and Romanian phenomena from Şimleu Silvaniei - Observator. [Horea Pop, Ioan Bejinariu]
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu