Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Teliţa | Comuna: Frecăţei | Judeţ: Tulcea | Punct: Celic Dere | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Hallstatt;
Latene
Perioade
La Tène timpuriu;
La Tène târziu;
La Tène mijlociu
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Teliţa
Comuna   Frecăţei
Punct
Celic Dere
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Duţescu Maria-Magdalena Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Jugănaru Gabriel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Simion Gavrilă Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Sîrbu Valeriu Muzeul Brăilei
Ştefan Călin Dan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cod RAN    160421.04
Raport Obiectivele campaniei din 2006 au fost: a) poziţionarea, pe noua ridicare topografică, a vechilor săpături şi, implicit, delimitarea zonelor ce mai urmează a fi cercetate, b) poziţionarea cu ajutorul staţiei totale a tumulilor săpaţi pe planul noii ridicări topografice şi c) reînceperea săpăturilor, atât în necropolă, cât şi în aşezare.
Aşezare. S-au trasat două noi suprafeţe (S15 = 4 x 4 m şi S6 = 4 x 4 m), paralele cu S14, cercetată în ultima campanie de săpături.
S15. Săpăturile din această suprafaţă au evidenţiat faptul că s-a intersectat, pe direcţia E-V, o extindere a secţiunii S5, astfel că, până la ad. de 0,90 m, nu s-au mai identificat complexe iar materialul arheologic a fost foarte sărac: bucăţi izolate de lipitură arsă, de vatră ori pietre, fragmente de vase getice, modelate cu mâna ori cu roata, şi de amfore greceşti. S-ar putea menţiona, la ad. de 0,60 m, doar o mică aglomerare de fragmente de vatră şi arsură (D= 0,23 x 0,20m), care se prelungeşte în malul nordic al suprafeţei.
S16. În această suprafaţă s-au identificat două vetre şi o groapă.
Vatra 1. Identificată la ad. de 0,35 - 0,45 m, avea o formă neregulată (D= 1,03 x 0,95 m), puternic înclinată de la NV spre SE, probabil datorită existenţei unui complex adâncit sub ea, crusta avea o gr. de cca. 0,01 m, iar arsura de sub ea avea cca. 0,04 m; a fost amenajată pe un suport de pietre şi fragmente de vase ceramice şi înconjurată de o nivelare cu loess care, în unele zone, intră sub marginile ei. Pe o mare parte din suprafaţa vetrei erau bucăţi mari de lipitură arsă de pereţi, fragmente de vase getice ori greceşti, plus câteva pietre şi oase de animale. Sub vatră s-au găsit mai multe fragmente de vase getice modelate cu mâna, unul de la un castron cu angobă neagră, modelat cu roata, plus câteva de amfore, toate greceşti
Vatra nr.2. Situată la SV de vatra nr.1, delimitată la ad. de 0,60 m, pe o nivelare de pământ galben, amenajată tot pe un suport de pietre şi fragmente de vase ceramice; era de formă aproape circulară (D= 0,78 x 0,75 m), crusta având o gr. de 0,02 m, iar arsura de 0,05 - 0,06 m. Pe lângă fragmentele de vase getice descoperite în apropierea vetrei, majoritatea modelate cu mâna, menţionăm un ac de bronz în bună stare de conservare.
Gr. nr. 1. În colţul de SE al suprafeţei, la ad. de 1,00 m, s-a delimitat un complex adâncit, bine evidenţiat în zona de pământ galben, cu o umplutură de culoare brună, cu mult cărbune şi bucăţi de vatră, plus fragmente de vase getice, modelate cu mâna, unele de tradiţie Babadag, ori cu roata. Întrucât complexul intra mult în malurile de E şi de S ale suprafeţei urmează a fi cercetat în anii următori.
Întrucât săpăturile nu au fost epuizate în nici una dintre suprafeţe nu se pot face decât unele consideraţii preliminare. Se poate aprecia că zona cercetată include diverse tipuri de complexe, identificându-se trei niveluri de amenajare pentru cele două vetre şi groapă. Vasele ceramice getice, variate ca forme şi decor, aparţin unor tipuri caracteristice sec. V-IV a.Chr, dar s-au antrenat şi fragmente de vase mai vechi, ceea ce indică prezenţa unei locuiri anterioare în zonă. S-au descoperit şi fragmente de amfore ori de alte recipiente ceramice de origine grecească. Ca piese individuale menţionăm doar acul de bronz şi două fusaiole.
Necropola. Din motive obiective, anul acesta s-a continuat săpătura doar în zona necropolei plane. Întrucât un mormânt din campania anului 2001 rămăsese nefinalizat, el a fost redescoperit, lucrare necesară şi pentru racordarea săpăturilor anterioare la cele de acum. În acest scop s-a trasat secţiunea S33= 6 x 3,50 m, plus o casetă de 3 x 1,5 m.
În plus, s-au mai descoperit alte patru complexe, din care două sunt morminte, caracterul celorlalte două urmând a se stabili după săparea lor integrală.
M10 din S28/2001, 2006 - mormânt de inhumaţie. Mormânt marcat de o aglomerare de pietre, iar groapa delimitată de un şir circular de pietre masive (D= 3,70 x 3,60 m); groapa era de formă ovală (D= 2,20 m), scheletul fiind la ad. de 0,55 m. Scheletul de matur era în decubit dorsal, întins, capul la S, mâinile pe lângă corp, picioarele întinse, aproape paralele.
Cpl. 4, M2 (C4M2) - mormânt de incineraţie în urnă: groapă de formă aproape circulară (D= 1,20-1,30 m), cu ad. de 0,60-0,70 m, cu anumite amenajări. Astfel, în partea superioară, estică, a gropii se afla o aglomerare de pietre, ce marcau mormântul, iar spre baza gropii se afla o placă de gresie pe care s-a aflat urna cu oasele incinerate, dar oase umane incinerate erau şi în jur; în schimb, vasele ceramice cu ofrande se aflau spre baza gropii, mai ales partea vestică. Umplutura era constituită atât din loess-ul rezultat din săpare, depus mai ales spre baza gropii, cât şi dintr-un sediment castaniu-brun, aflat mai ales în partea sa superioară. Dintre vase menţionăm un borcan modelat cu mâna, prevăzut cu butoni pentru manevrare, decorat cu brâie alveolare, un castron, modelat cu mâna, ars oxidant şi prevăzut cu proeminenţe pentru manevrare, şi un krater, modelat cu roata, ars reducător, cu angobă neagră.
Cpl. 2, M1(C2M1) - mormânt de inhumaţie. Nu s-a putut determina forma gropii, din cauza structurii solului, defunctul aflându-se la ad. de 0,73 m. Schelet de matur, în decubit dorsal, întins, capul spre S, privirea spre V, mâinile îndoite de la coate şi îndepărtate de corp, cu palmele aduse spre bazin, picioarele întinse, aproape paralele; n-avea inventar; la 0,55 m de craniu, dar cu 0,15 m mai sus, se aflau două plăci de gresie, aşezate în unghi ascuţit, care marcau, probabil, mormântul.
Cpl. 1. În mijlocul suprafeţei S33 s-a descoperit o aglomerare de formă ovală, de cca. 2 x 1 m, de pietre mari şi mijlocii, dar în care nu s-au descoperit oseminte ori piese de inventar.
Cpl. 3. În colţul de NV al suprafeţei S33 şi în caseta alăturată s-a identificat o aglomerare masivă de pietre, care continuă în malurile săpăturii. În S33, c.D, la ad. de 0,60 m, s-a descoperit partea inferioară a unui borcan, modelat cu mâna, ars oxidant, şi o placă de gresie gălbuie, iar în casetă, la 0,52 m ad. se afla un castron, modelat cu mâna, ars reducător, cu angobă neagră, aşezat cu gura spre S. Întrucât nu s-au identificat oseminte umane rămâne de stabilit tipul de complex după săparea lui integrală.
Pe baza vaselor ceramice mormintele pot fi datate în sec. V-IV a.Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie G. Simion, Tombes tumulaires dans la nécropole de Celic Dere, p. 69-82, în Tombes tumulaires de l’âge du Fer dans le Sud-Est de l’Europe, Tulcea, 2000.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu