.
Vinţu de Jos | Judeţ: Alba | Punct: Vila romană | Anul: 2006
Anul:
2006
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare rurală
Județ:
Alba
Localitate:
Vinţu de Jos
Comuna:
Vinţu de Jos
Punct:
Vila romană
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bogdan Doru Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Borşan Tudor Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Breazu Marius Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Ciauşescu Mihaela Birkbeck College, University of London, UK
Gligor Mihai Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Haynes Ian Birkbeck College, University of London, UK
Maican Ionuţ Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Mazăre Paula Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Mustaţă Silvia Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Paul Iuliu Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Sicoe Gabriel Humboldt Universität Berlin, Germany
Şuteu Călin Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Cod RAN:
Raport:

Săpăturile arheologice din vila romană de la Vinţu de Jos sunt parte dintr-un proiect mai amplu (Apulum Hinterland Project), lansat în urmă cu câţiva ani de către Birkbeck College din Londra şi Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Situl de la Vinţu de Jos a fost identificat cu ajutorul fotografiei aeriene, iar în campania 2005 o parte a acestuia a fost săpată şi documentată. Date fiind rezultat...ele obţinute, a devenit evidentă nevoia de extindere a săpăturilor în anul 2006 pentru a se obţine imaginea completă a vilei romane şi pentru a se încerca excavarea unui număr mai mare de locuinţe semi-îngropate.
Pe lângă investigarea sistematică a sitului, şi în acest an s-a avut ca obiectiv adiacent instruirea studenţilor de la Alba Iulia şi Londra în lucrul cu metodele moderne în arheologie.
Vila romană de la Vinţu de Jos este situată pe primul platou al Mureşului, în dreapta şoselei ce duce de la Alba Iulia la Vinţu, vis-à-vis de staţia de pompare a gazului metan. Fotografia aeriană a scos la iveală o imagine destul de clară a situaţiei din teren, putând fi identificată o clădire rectangulară înconjurată de numeroase structuri ovoidale, ce păreau a fi bordeie. Întrebarea iniţială ce a fost adresată prin săpătura arheologică era, dacă aceste locuinţe semi-îngropate erau contemporane cu ceea ce părea a fi o villa rustica romana, sau se datau în alte perioade.
Ridicarea topografică complexă realizată de departamentul topografic al Institutului de Arheologie Sistemică din Alba Iulia în 2005 a fost extinsă şi completată în 2006 de către aceeaşi instituţie. În primul rând, au fost marcate colţurile celor două suprafeţe, ulterior întreaga suprafaţă ce urma a fi săpată fiind divizată cu un caroiaj de 5 x 5 m. Prima unitate de săpătură (Sp. III) a fost amplasată imediat dincolo de zidul nordic al clădirii rectangulare dezvelite în 2005, pentru a se încorpora şi cerceta două potenţiale bordeie ce apăreau ca pete mai închise la culoare pe fotografia aeriană. Zece metri mai la N de aceasta a fost amplasată o altă suprafaţă (Sp. IV), care avea drept scop identificarea corpului principal al vilei romane, ce părea să fi fost construit foarte aproape de marginea terasei fluviale.
Imediat după înlăturarea stratului de sol deranjat de lucrările agricole, un zid în forma de T a fost dezvelit. Acesta era format dintr-un zid N-S ce făcea joncţiunea la mijloc cu un al doilea E-V. Capătul de N al acestei fundaţii nu s-a păstrat fiind probabil erodat datorită inclinaţiei naturale a pantei pe care au fost construite. Dat fiind faptul ca extremităţile de V şi de S ale acestei structuri păreau să se extindă dincolo de limitele secţiunii excavate, mai multe linii de rezistivitate electrică de adâncime (deep probes resistivity) au fost instalate. Acestea au demonstrat fără dubii că avem de-a face cu un corp de clădire foarte mare, care probabil era zona de locuit în vila, în timp ce structura rectangulară cu contraforturi cercetată în campania anterioară avea rolul de spaţiu de depozitare.
Secţiunea de 18 x 20 m amplasată mai la S nu a produs rezultatele aşteptate, dovedindu-se că petele mai închise la culoare observate pe fotografia aeriană nu erau de fapt bordeie. Totuşi în zonă au fost identificate câteva elemente cel puţin la fel de interesante. Acest areal pare să fi fost o suprafaţă liberă de construcţii, poate o curte între cele două corpuri de clădire. Cele câteva gropi de stâlpi de lemn identificate în zona ar putea indica existenţa unui gard împrejmuitor.
Urme de activitate umană în perioada romană sunt nenumărate, constând atât în ceramică şi artefacte (inclusiv o fibulă de bronz) aflate pe nivelul antic de călcare, cât şi în câteva gropi cu funcţionalitate distinctă. Cea mai interesantă dintre acestea din urmă este o groapă aproape pătrată cu margini verticale, măsurând 2,88 x 2,45 m şi având o ad. de 0,85 m. Funcţia acesteia este absolut evidentă, fiind umplută pe jumătate cu un strat de var alb şi având chiar şi o instalaţie de cărămizi şi tegulae în centru, care să permită accesul şi lucrul în interior. Această groapă de var a servit probabil la prepararea materialului de construcţie necesar ridicării celor două corpuri de clădire.
Materialul arheologic a fost înregistrat, s-a făcut conservarea primară şi se află în totalitate în depozitele Institutului de Arheologie Sistemică din Alba Iulia.
Tehnica de cercetare a fost aceea a Museum of London Archaeology Service şi anume aşa numita “Single Context Planing”, însemnând că fiecare context a fost săpat şi înregistrat individual, tridimensional, urmând a fi transpus în formă digitală. Împreună cu notarea locaţiei exacte a fiecărui artefact prin trei coordonate şi cu interpretarea statistică a ceramicii, acestea vor constitui o bază de date cu rol atât de arhivare a informaţiei, cât şi de instrument de lucru viitor. Stocarea informaţiei în acest fel este foarte utilă, fiind compatibilă cu lucrări similare din toată lumea şi utilizabilă într-un sistem GIS, precum şi studierii rezultatelor săpăturii, putând fi interogată în ArcView, relevând astfel informaţii care nu sunt evidente la momentul excavării sitului.
Continuarea săpăturilor arheologice pe situl de la Vinţu de Jos ar mai fi necesară dintr-un singur motiv şi anume soluţionarea controverselor legate de materialele arheologice de epocă dacică şi romană descoperite în acelaşi context. Ar fi aşadar utilă săparea mai multor locuinţe semi-îngropate. Importanţa acestui obiectiv este majoră, pentru că dacă situaţia se confirmă şi în alte astfel de bordeie, va fi clar că autohtonii au locuit în vecinătatea vilei, lucrând pe domeniul acesteia, iar datarea ceramicii dacice de acel tip, strict în sec. I a.Chr. va trebui revizuită. În ceea ce priveşte vila romana, cercetarea este încheiată, mai multă lumină pentru înţelegerea acestui tip de structuri putând fi adusă doar prin eventuala studiere a altor vile de pe Valea Mureşului.

English Abstract:

The excavation of the Roman villa in Vinţu de Jos is part of a larger project meant to study the hinterland of the Roman city Apulum. Combining aerial photography with systematic field walking, geophysics and excavations, the projects main objective is to bring light into the suburban area during the Roman occupation of Dacia.
The two trenches excavated in 2006, brought to light a complex construction to the north of the one exposed in the previous season and a large open space between the two, in which traces of various activities were identified. In order to understand the full extent of the building a series of deep probe resistivity lines were installed and the results they produced were very relevant.
At the end of the two fieldwork seasons at the Roman villa from Vinţu de Jos, the understanding of the appearance and function of the site changed significantly. It seems to have been a medium size Roman villa or farm, consisting of a complex living area and a very large storage building, both covered by tile roofs, with a large courtyard or open area between them. Around the masonry buildings, other living spaces were constructed, in the form of sunken feature buildings, some possibly pre-dating the arrival of the Romans, but at lest two of them co-existing with the villa complex.
The excavation method was that of single context planning with the final purpose of building a GIS and a functional database, for storing the information and for the interrogation of it, before publication.

Note Bibliografice:

1. I. Paul, M. Gligor, P. Mazăre, M. Breazu, T. Borşan, I. Maican, I. Haynes, D. Bogdan, S. Mustaţă, S. Panczel, M. Ciauşescu, Raport asupra cercetărilor arheologice de la Vila romana de la Vinţu de Jos, jud. Alba, CCA 2006, 393-395.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO