Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vlaha | Comuna: Săvădisla | Judeţ: Cluj | Punct: Pad (Autostrada Braşov-Borş, tronson 2B, km. 43+000 - 44+000) | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt;
La Tène
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Vlaha
Comuna   Săvădisla
Punct
Pad (Autostrada Braşov-Borş, tronson 2B, km. 43+000 - 44+000)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Antal Adriana
Apai Emese
Ardelean Florin
Ardeleanu Marius Vasile
Cociş Alexandra
Culic Daniela Maria
Daroczi Tibor
Diacu Maria Magdalena
Dobos Alpár
Emöke Zalomi
Fodor Gelu
Gogâltan Florin
Gui Monica
Irimuş Luciana Adela
Kiss Tünde
Komáromi Zsolt
Lăzărescu Vlad Andrei
Marchiş Elena
Marchiş Ioana
Milăşan Flavius
Moraru Alexandru
Sava Victor
Stanciu Ioan
Sucală Andreea
Szabolcs Ferencs
Tanasiciuc Daniel
Cod RAN    59407.02
Raport Pe parcursul celei de-a treia campanii (12.06 - 30.10.2006) a fost finalizată cercetarea unor porţiuni restante din suprafeţele V, IX şi X, spre marginea sudică a viitoarei şosele, de asemenea au fost integral cercetate complexele arheologice existente în suprafaţa II (ansamblul suprafeţei cercetate în 2006 se ridică la 5764 m2). Din extensia totală estimată a sitului, ca suprafaţă inclusă ductului autostrăzii, adică 1,5 ha, până la sfârşitul campaniei 2006 au fost epuizate 1,10 ha, adică peste 73%. Sigură este doar limita estică a sitului (marginea platoului “Pad”)1, deoarece, aşa cum indică răspândirea complexelor preistorice, dar şi a mormintelor din sec. VI p.Chr., acestea depăşesc spre N şi S marginile şoselei, foarte probabil, cu un număr restrâns de morminte în cazul cimitirului. Conform sondajelor susţinute în 2004, spre V de suprafeţele II, V şi IX, deja finalizate, stratul de cultură preistoric se subţiază accentuat, până la dispariţie, ca urmare şi numărul complexelor înregistrate în vechile secţiuni a fost mic. De asemenea, cum indică deja planul de ansamblu al cimitirului, este de aşteptat ca în suprafeţele III, VI-VIII, în care doar a fost decapată arătura, să apară un număr restrâns de morminte, în completarea sau prelungirea şirurilor deja determinate (orientate N-S).
Până la ora actuală au fost complet investigate 1296 complexe, dintre care 289 morminte din sec. VI p.Chr, în rest diverse amenajări legate de locuirile preistorice. Pe durata campaniei 2006 au fost identificate şi cercetate 443 complexe (nr. 0854 - 1296), dintre care 79 morminte, în rest complexe preistorice. Se adaugă alte 17 complexe preistorice şi 32 de morminte, identificate în 2004-2005 (majoritatea din suprafaţa V) şi săpate pe durata acestei campanii.
Locuirile preistorice
Ca şi în campaniile anterioare, se remarcă numărul foarte mare de gropi de stâlpi. Dispunerea unora dintre ele sugerează existenţa unor diverse amenajări la suprafaţa vechiului nivel de călcare. Alte astfel de gropi se aflau în imediata apropiere a unor gropi de provizii de dimensiuni mari, făcând dovada că cel puţin unele dintre acestea erau protejate de un acoperiş. Numeroase gropi de pari au fost identificate de-o parte şi de alta a unor şanţuri de fundare pentru garduri, indicând astfel faptul că au făcut parte din sistemul lor de construcţie. Alte gropi, de diferite dimensiuni, au fost săpate în preajma sau în interiorul construcţiilor semiîngropate şi îngropate pentru implantarea parilor destinaţi susţinerii acoperişului.
O altă categorie de complexe bine documentată în aşezările preistorice de la Vlaha sunt gropile de provizii, transformate ulterior în gropi menajere. Destinaţia lor este dovedită de formă, adâncime, conţinut, dar şi de amenajarea unor trepte de intrare. Gropile de provizii au apărut atât în interiorul unor amenajări semiîngropate şi îngropate destinate activităţilor cotidiene sau locuinţe, cât şi în preajma lor. Ca şi în campaniile anterioare s-a putut dovedi că în unele gropi de provizii, după dezafectarea lor, au avut loc practici speciale destinate “mulţumirii” divinităţii sau divinităţilor care au protejat recoltele şi alimentele depozitate aici peste an. Căniţe şi vase de provizii întregi, bucăţi mari de chirpic, greutăţi de lut, fragmente de vetre-cuptor, chiar şi o scândură de lemn carbonizată, constituie un inventar insolit în comparaţie cu simplele gropi menajere.
De asemenea, în categoria complexelor cu caracter special intră şi acele gropi de dimensiuni mici în care au fost depuse câte o căniţă întreagă, în formă de “rinichi”. Această situaţie, prin cele şase cazuri de acest fel constatate până în prezent la Vlaha, indică o practică rituală cotidiană în aşezarea din prima epocă a fierului. De asemenea, sunt de amintit două vase de mari dimensiuni îngropate întregi în pământ, până aproape de buză, care nu prezentau însă un fund întreg. Ele se găseau de o parte şi alta a unei locuinţe din prima epocă a fierului.
Locuinţele şi alte tipuri de amenajări din perioada târzie a epocii bronzului aveau o formă neregulată, fiind săpate în pământ până la o adâncime de peste un metru. Trebuie amintită în acest raport o locuinţă de dimensiuni foarte mari pentru această vreme (9,90 x 8,80 m), în care au fost identificate două vetre de foc. Până în prezent, vetre de foc, cuptoare cu boltă şi gropi de deservire au fost găsite doar în afara acestor amenajări. Pentru locuirea din prima epocă a fierului caracteristică este o locuinţă de formă circulară, semiîngropată, cu un d de cca. 3 m.
Bogatul material arheologic descoperit în aceste complexe permite încadrarea cronologică a celor două secvenţe de locuire preistorică de la Vlaha “Pad”. Cea mai veche comunitate care s-a aşezat pe această terasă înaltă a pârâului Finişel aparţine perioadei târzii a epocii bronzului. În cronologie relativă, este vorba de o secvenţă ce acoperă mai larg etapele bronz târziu II şi III (Br. D-Ha A central european). După cca. 300-400 de ani terasa va fi iarăşi locuit de o comunitate contemporană nivelului II de la Teleac, Mediaş, Alba Iulia etc. Ceramica permite plasarea lor în secvenţa Fier II (Ha B2).
Cimitirul din sec. VI p. Chr
Planul, deja aproape integral, indică o porţiune principală a necropolei, pe o suprafaţă dreptunghiulară de cca. 50 x 33 m, cu axa lungă orientată N-S, unde se concentrează majoritatea mormintelor, dispuse în cel puţin 10 şiruri paralele, orientate N-S, remarcabile prin regularitatea lor (fără excepţie, mormintele sunt orientate V-E, defuncţii fiind depuşi cu capul la V). Spre E, acest segment al cimitirului este suficient de clar separabil în raport cu restul suprafeţei ocupate de morminte (de asemenea relativ dreptunghiulară şi orientată N-S cu lungimea, măsurând cca. 95 x 50 m), în interiorul căreia şirurile sunt discontinui. Aici, modul în care complexele funerare sunt dispuse, respectiv densitatea lor, indică suficient de clar prezenţa altor trei grupe, periferice în raport cu unitatea centrală a cimitirului.
Una dintre particularităţile cimitirului de la Vlaha este dată de proporţia foarte mare a mormintelor jefuite, în mod preliminar fiind de estimat că în cca. 90% dintre cazuri există intervenţii ulterioare înmormântării. Oasele, complet răvăşite în porţiunea gropilor de intervenţie, uneori aruncate pe vechiul nivel de călcare, lipsa ori sărăcia categorică a inventarului, fiind găsite mai ales piese mărunte de fier, care nu prezentau interes, indică în mod categoric faptul că avem de-a face cu o jefuire premeditată, fiind de exclus posibilitatea unor intervenţii în legătură cu o eventuală practică funerară. Indiferent dacă mormintele au fost sau nu marcate la suprafaţă, este de accentuat observaţia că întotdeauna s-a intervenit foarte precis asupra lor. De obicei, groapa de jaf poate fi surprinsă până la nivelul sicrielor de lemn (de cele mai multe ori se păstrează suficient de clar amprenta acestora), după care, aşa cum indică oasele mişcate chiar în afara limitelor gropii, s-a intervenit pe întreaga porţiune a sicriului corespunzătoare părţii superioare a scheletului, uneori fiind mai mult sau mai puţin mişcate chiar şi oasele picioarelor. Aceste date pot susţine presupunerea că, la data jafului, sicriele erau cel puţin parţial păstrate, uneori nefiind umplute cu pământ ori cu pământ foarte afânat. În orice caz, dezordinea totală în care sunt găsite majoritatea oaselor dovedeşte că acestea nu mai aveau ligamente, aşadar că între data morţii şi cea a intervenţiei a trecut o anumită durată. Până acum cel puţin, în gropile de intervenţie nu au fost găsite materiale care să depăşească orizontul cultural-cronologic ilustrat de cimitir, dimpotrivă, relativ frecvent apar în partea superioară a umpluturii acestora fragmente ceramice din vasele depuse alături de defuncţi. Uneori, părţi din acelaşi vas au fost găsite în gropile de intervenţie ale unor morminte distincte, situaţie ce, mai probabil, indică faptul că unele dintre morminte au fost jefuite concomitent.
Desigur, nu ar fi de aşteptat ca mormintele, fără excepţie, să fi avut inventar bogat, aşa cum sugerează şi puţinele complexe nejefuite (şiraguri de mărgele în cazul mormintelor de femei, piese mărunte de fier în cele de bărbaţi). Cu predilecţie au fost sustrase piesele din bronz ori metal preţios, aşa cum uneori indică urmele de patină de bronz păstrate pe oasele bazinului sau ale mâinilor. Ar fi de presupus că măcar în acele morminte în care au fost descoperite umbo-uri de scut ori multe vârfuri de săgeţi sau de lance, ar fi trebuit să existe şi alte arme (spatha, sax, cuţite), dar acestea lipsesc, ceea ce ar însemna că şi aceste obiecte din fier au fost furate, adică, în ultimă instanţă, erau încă utilizabile, măcar ca materie primă. Atunci când ele sunt găsite, ele erau depuse între sicriu şi peretele mormântului, porţiune în care jefuitorii nu au intervenit. Este şi cazul unei spade în teacă de lemn, decorată cu garnituri de argint, găsită în cpl. 0285 (mormânt dublu) ori al unei tolbe pentru săgeţi (de lemn, cu garnitură din bandă de fier), din cpl. 1232. În relativ puţine morminte au fost depuse recipiente de lut, modelate la roata rapidă, din pastă fină, semifină sau chiar grosieră, frecvent cu decor ştampilat, în general vase de băut, în care se aflau lichide.
În ceea ce priveşte datarea în ansamblu a cimitirului, măcar în mod preliminar poate fi avută în vedere, ca punct de greutate, prima jumătate a sec. VI p.Chr. În cpl. 0637 a fost găsit un fragment din veriga de fier a unei catarame, încrustată cu sârmă de bronz. În lumea gepidă acest tip de decor este rar atestat pe durata primei jumătăţi a sec. VI, răspândindu-se în jumătatea răsăriteană a bazinului carpatic mai ales în sec. VI târziu şi prima jumătate a sec. VII. Analiza finală a inventarului (cum s-a spus, destul de sărac şi, de multe ori, fără posibilitatea unor datări mai strânse) va stabili dacă, eventual, cimitirul a continuat să fie utilizat şi după prăbuşirea regatului gepid.
Finalizarea cercetării preventive a sitului, replanificată pentru campania de săpături a anului 2007, necesită suplimentarea fondurilor alocate.
Rezumat
English Abstract During the third campaign of excavation a surface of 5,764 m2 was explored, 1.10 Ha, representing 73% of the entire extension of the site (a surface included in the motorway route) was targeted by the excavations. Only the east limit of the complex could be identified (the border of the “Pad” plateau). Towards north and south the layout of the prehistorical and the 6th century A.D. graves are beyond the road edges, most probably with a small number of graves as is the case of the cemetery. At the moment, 1,296 deposits were entirely investigated; 289 of them belongs to the 6th century A.D., the others are connected with complexes of various types of the prehistoric period.
Regarding the prehistoric habitation of the place, one can remark the large number of post holes. Their pattern suggests the existence of different layouts on the surface of the old ground level. Similar pits are located right next to storage pits of large sizes. This can be an argument that at least some of them were protected by a roof. Same kinds of pits were unveiled on both sides of foundation ditches for fences.
The silos which later were transformed into garbage pits represent another category of deposits of the prehistorically period identified at the site. AS in the previous campaigns, we demonstrate that some of the silos, after being disaffected were used for special rites to worship divinities who protected their harvests and the stored food throughout the year. The dwellings and other buildings of the Late Bronze Age were irregular in shape. They were dug into the ground over 1 m in depth. A circular shaped dwelling is the one specific for the First Iron Age habitation. It is partially buried into soil and is 3 m in diameter.
The rich archaeological evidence coming from these contexts allow us to establish the chronological segments of the prehistorically habitation at Vlaha-”Pad”. The earliest community settled down on the high terrace of the Finişel Creek in the phases II and III of the Late Bronze Age (Br. D-Ha A Central European). After cca. 300-400 years the terrace was inhabited by a community contemporary with those of the level 2 of habitation from Teleac, Mediaş, Alba Iulia etc. Based on pottery the dating goes to the period Early Iron Age II (Ha B2).
The 6th century A.D. cemetery belongs to the type “cemeteries with parallel rows of graves” (Reihengräberfelder). Its plan, almost entirely uncovered, suggests a main part of the necropolis where the most of the graves are placed. They are displayed in at least 10 parallel rows oriented north - south. in a regular layout. With no exception the graves are west - east orientated with the deceased’s head towards west. Eastwards this part of the cemetery is clearly separated compared to the rest of the graveyard’s area where the rows are discontinuously placed. The way the funerary complexes were displayed, their density, indicate undoubtedly the presence of other three groups, peripheral ones compare to the central kernel of the cemetery.
A specific aspect of the cemetery of Vlaha is revealed by the high number of the robbed graves. At a first count a value of 90% indicate the graves which suffered interventions after the burial process took place. The bones were totally spread around in the graves, sometimes they were even thrown on the ground level; the inventory is now a poor one, only small worthless pieces of iron were found. All these aspects suggest a premeditate robbery of the graves; the hypothesis of some funerary practices has no support. At the moment no items of a later chronological horizon were found in the robbery pits. On the contrary, pottery fragments of the vessels deposited near corpses were quite frequently found on the upper part of the filling of the grave. In some cases fragments of the same vessel were found in different graves, which may suggest that more graves were robbed at the same time.
Concerning the overall dating of the cemetery at a preliminary stage of research we can forward the first half of the 6th century A.D. Inside the complex 0637 there was found a fragment from an iron link, embedded with a bronze wire. In the Gepidic world this technique is seldom attested for the first half of the 6th century A.D. It spread on the eastern half of the Carpathian Basin mainly in the late 6th century and the first half of the 7th century A.D. The final analysis of the inventory - frequently a poor one with no possibility for a precise dating - will establish if the cemetery, eventually, was in use till the end of the Gepidic Kingdom.
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Pentru amplasarea sitului şi descrierea succintă a cadrului natural al microzonei: CCA 2005, p. 404-405; CCA 2006, p. 398.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu