.
Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2006
Anul:
2006
Epoca:
Latene;Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade:
La Tène timpuriu;
Epoca medievală timpurie
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă:
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Vlădeni
Comuna:
Vlădeni
Punct:
Popina Blagodeasca
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Corbu Emilia Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

Popina Blagodeasca este un martor de eroziune localizat la 4,5 km NV de com. Vlădeni, 2 km SE de râul Ialomiţa şi aprox. 4 km de Braţul Borcea. Pe o suprafaţă de aproape 20 ha se găsesc vestigii de la o aşezare medieval-timpurie (cultura Dridu), o aşezare getică şi una neolitică (cultura Gumelniţa). Localizată în plin câmp, popina a fost introdusă în circuit agricol şi arată mai bine de 50 de ani, fapt ce a dus... la distrugerea nivelelor arheologice de pe grinduri. Datorită faptului că este departe de sat şi a climei (în 2006, timp de aproape 2 săptămâni au fost temperaturi caniculare de peste 40 grade - cod portocaliu) cercetările se desfăşoară greu şi suma de 6000 RON alocată în 2006 a fost una modică. In anul 2000 pe grindul sudic a început cercetarea aşezării medieval-timpurii. Rezultatele sunt deosebite.
În cursul celor 6 campanii arheologice au fost cercetate integral un număr de 27 complexe (cinci bordeie, 13 gropi de bucate, şase cuptoare, două vetre) aparţinând aşezării medieval-timpurii. Descoperirea unei palisade în anul 2005 ne-a condus la ipoteza unei aşezări întărite. Investigaţia arheologică a fost completată cu ridicări topografice ale popinei şi complexelor, cu analize carpologice, determinări paleofaunistice, analize arheomagnetice (în premieră pe un sit medieval-timpuriu). Aşezarea a evoluat de-a lungul mai multor faze. Determinările arheomagnetice pe două complexe din două faze diferite indică o locuire continuă de-a lungul sec. IX. Inventarul arheologic dovedeşte continuarea locuirii şi în a doua jumătate a sec. X - a doua jumătate a sec. XI.
Obiectivul campaniei din 2006 l-a constituit investigarea traseului şi a vecinătăţilor complexului care, prin caracteristici constructive, este o palisadă din lemn şi pământ. In acest sens au fost efectuate săpături pe traseul acesteia (trei casete de 4 x 4 m, Cas.B30, Cas.B31, Cas.B33) şi două secţiuni perpendiculare pe aceasta în vederea explorării vecinătăţilor dar şi a descoperirii unor elemente care să ne lămurească cu privire la caracterul şi cronologia acesteia. In acest sens au fost trasate două secţiuni SD (30 x 1,5 m) şi SE (20 x 1,5 m) perpendiculare pe palisadă. Alte trei casete de 4 x 4 m (B29, B32, B34) au fost deschise pentru a finaliza cercetarea unor complexe apărute în anii anteriori.
Au fost cercetate integral sau parţial un număr de nouă complexe: unul medieval-târziu, traseul palisadei şi două şanţuri adiacente, trei gropi de bucate medieval-timpurii, patru complexe getice.
S-au mai adăugat câteva elemente stratigrafice privind cronologia palisadei şi anume faptul că nivelul getic se conturează sub nivelul palisadei, dovadă fiind complexele descoperite în apropierea acesteia, de o parte şi alta a ei. Două gropi de bucate medieval-timpurii se află în vecinătatea palisadei, dar sub nivelul acesteia şi în consecinţă palisada a aparţinut unei faze de locuire ulterioare celei caracterizate de gropile de bucate.
Complexe medieval-timpurii
Palisada
S-a constatat ca traseul palisadei continuă în partea de NV cu caracteristicile cunoscute. În B30 a apărut tot la -0,40 m ca o peliculă brună, relativ tare, cu puţin material ceramic. Pereţii evazaţi, l în partea superioară de 1 m şi ad. de 0,82. Pe fund se află gropi de la vârfurile unor pari ascuţiţi.
În partea de SE palisada se întrerupe în B33, unde are o formă rotunjită şi ad. de 0,77. Datorită faptului că panta urca acolo palisada apare la -0,30 m şi ad. este de 0,64 m. Pe traseul Cas.B31 se aflau 22 de gropi de la vârfurile unor pari ascuţiţi care par să fie aliniate pe trei rânduri ca şi în celelalte casete. Pare să fie mai îngustă (-0,80 m) dar nu se păstrează bine pereţii evazaţi. La acest capăt al palisadei apar 9 gropi de pari rotunde sau patrulatere paralele cu palisada (Cas. B31) sau în continuarea acesteia (cas.B33). Au dimensiuni de 0,20 x 0,20 m sau d tot de 0,20 m şi ad. cuprinsă între 0,50 - 0,78 m.
Pe traseul celor două secţiuni perpendiculare pe palisadă, una la capătul nordic (SD) şi cealaltă la capătul sudic (SE) au apărut următoarele situaţii.
Pe traseul S.D, C. 5-7, -0,30 s-a conturat o pată brună, paralelă cu palisada constituită din sediment brun-cenuşiu, tare, dar care nu continuă şi în adâncime unde apare pământul galben dur.
Pe traseul S.E, C.3-7-0,40, la 6 m de palisadă şi paralel cu aceasta s-a conturat o peliculă brună lată de 9 m compusă din sediment brun, foarte afânat, untos, umed care alterna cu pelicule de pământ galben afânat. Pe măsură ce ne-am adâncit pe profil s-au descris două şanţuri paralele, tronconice, din care unul mai lat (Ş.1) şi celălalt mai îngust (Ş.2) între care se aflau gropi de pari.
Primul şant (Ş.1) are l de 4,5 m şi cobora în trepte marcate de gropi de pari, se îngusta la bază până la l de 1 m. Am coborât până la -1,30 şi deoarece timpul şi fondurile nu ne mai permiteau continuarea săpăturilor, am efectuat un sondaj pe latura sudică şi am constatat că şanţul cobora până la -1,75.
Al doilea şanţ (Ş.2) are sus l de 2,5 m şi avea gropi de pari doar în partea exterioară. Latura dinspre celălalt şanţ era abruptă, fără treaptă. Am coborât până la -1,30.
Umplutura celor două şanţuri nu se asemăna cu nici un sediment din complexele de locuire cercetate până acum. Era negricioasă şi foarte afânată, lipsită de material arheologic, cu un aspect umed. Considerăm că cele două şanţuri sunt legate de palisadă şi fac parte din acelaşi complex.
Groapa de bucate nr.11 (Cas. B 29, C.4)
S-a conturat la -0,45 m ca o peliculă brună-cenuşoasă afânată, cu pigmenţi de arsură şi paiantă arsă. Era suprapusă parţial de pământul galben de la palisadă. Avea gura ovală, formă tronconică, ad. de 1,52 m, dgurii de 0,75 m, dbază = 1,20 m. Pe fund avea pete de arsură. In umplutura brună, foarte afânată, s-au găsit fragmente de paiantă, melci, oase de animale şi câteva cioburi din pastă nisipoasă, arsă oxidant şi cu angobă cărămizie, un ciob din pastă fină, cenuşie, lustruit cu linii orizontale, cioburi smălţuite verde-oliv din care unul de la un vas cu marginea crestată.
Groapa de bucate nr.12 (SD, C. 4)
S-a conturat la -0,40 m ca o pată rotundă, brună, afânată cu mult pigment galben (provenit de la palisadă). Groapa avea formă de butoiaş, cu dgurii de 1,10 m, dbază de 1,35 şi ad. de 2 m. Pe fundul gropii se afla o cantitate mică de cereale carbonizate (mei, grâu).Pe pereţi şi pe fundul gropii se văd pelicule mici de arsură.
S-a descoperit puţin material ceramic: ciobuleţe din pastă nisipoasă, arsă reducător, decorate cu striuri; cioburi din pastă cenuşie, decorate cu linii verticale lustruite; două cioburi din pastă roşie, pictată; cioburi smălţuite verde-oliv de la un vas cu buza crestată la fel ca şi în G 11. Au mai apărut fragmente de paiantă arsă, melci, oase de animale.
Groapa de bucate nr.13 (Cas. B 34, C. 3)
Această groapă a fost săpată mai mult de 75% într-un bordei getic aşa încât delimitarea ei în cadrul detrişului din complexul getic a fost destul de dificilă. Groapa apare în profil la -0,40 m. A avut formă de butoi, aşa încât fundul rotunjit are d de 1,25 m. Ad. este de 1,70 m. Pe fundul gropii se află două gropi de pari. In umplutură se afla mult lemn ars şi cenuşă alburie ceea ce sugerează faptul că pereţii au fost acoperiţi de o împletitură de nuiele.
În umplutura brună, foarte afânată s-au găsit cioburi din pastă nisipoasă cu angobă cărămizie, striate, din care unul cu două striuri oblice pe gât; cioburi din pastă cărămizie, lustruită cu decor în reţea; cioburi de amforă din pastă cărămizie cu coaste la exterior.
Complexe getice
Groapa de bucate getică nr.3 (SE, C1)
Sub nivelul palisadei la -0,45 m se delimitează o pată cenuşoasă, afânată cu multe oase, cioburi getice, bucăţi de lutuială puternic arse. Este vorba de o groapă în formă de sac cu gura mai strâmtă de 0,90 m şi umăr boltit. Are ad. de -1,64 m, dbază de 1,60 m. Inventar sărac. Au fost descoperite cioburi de la borcane lucrate cu mâna din pastă cu cioburi pisate, angobă cărămizie; cioburi de la un vas din pastă fină, cenuşie, cu urme de roată rapidă la interior, cu toarte circulare aplicate orizontal, cioburi de amforă, negre la interior; o fusaiolă, piese din fier, oase de animale, zgură.
Bordei getic nr.2 /2006 (Cas. B34)
Este un bordei cu plan aprox. pentagonal, orientat ENE-NNV, conturat la -0,50 m. Coboară în trepte (la -0,88 şi -1,12 m) până la -1,20. În interior este aproape rotund cu un d de 3,50 m. Au fost surprinse trei laturi de 2,50 m. Inventarul constă din cioburi lucrate cu mâna din pastă cărămizie, de la borcane decorate cu brâu alveolat sau torsionat, castroane cu buza invazată, oale cu toartă; cioburi din pastă cenuşie lustruită, fină, lucrată la roata rapidă cu coaste la interior, cioburi de amforă.
A fost intersectat de groapa de bucate medieval-timpurie nr.13.
Au mai fost surprinse colţurile a încă două complexe (Cas. B29, C.1,4 şi Cas. B32) a căror cercetare o vom finaliza în campaniile viitoare.
Obiectivul campaniei 2007 îl constituie cercetarea celor două şanţuri paralele cu palisada; investigarea traseului palisadei în zona NV şi finalizarea cercetărilor în celelalte complexe descoperite.

English Abstract:

This account contains descriptions of ten archaeological assemblages. One of them is late medieval, five early medieval and four date from the Getic period.
The campaign’s target was investigation of a stockade. Two fosses parallel to stockade were discovered at 6 m distance. Their shape is like a bell, large at surface and contracted to bottom. The walls of fosses were strengthened with stakes.
Other discoveries were three early mediaeval silos, one Getic pit, one Getic hut and two Getic archaeological assemblages.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO