.
Bucureşti | Punct: Militari-Câmpul Boja | Anul: 2007
Anul:
2007
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade:
Epoca modernă;
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului târziu
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Aşezare rurală
Județ:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Comuna:
Bucureşti
Punct:
Militari-Câmpul Boja
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bădescu Alexandru Muzeul Naţional de Istorie a României
Morintz Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Negru Mircea Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic se află în partea de V a Municipiului Bucureşti, în cartierul Militari, la sud de Lacul Dâmboviţa, de ambele părţi ale străzii Câmpul Boja. Suprafaţa sa este de aprox. 100.000 m2, din care au fost cercetate suprafeţe totale de aproximativ 9301 m2 (inclusiv cei 2294 m2 cercetaţi în lunile decembrie 2006-ianuarie 2007).
Pentru cercetarea suprafeţei situate pe strada Aleea Lacul Morii, nr. 10...0-102, 104-106 au fost trasate un număr de 27 secţiuni şi o casetă, orientate E-V (S143 - S165), respectiv N-S. (142, S166 – S. 169). Două dintre aceste secţiuni au fost magistrale şi perpendiculare una pe alta, fiind practicate la limitele de est, respectiv sud ale suprafeţei cercetate. Cea mai lungă (S142) avea 126 m şi era orientată S-N, cealaltă (S143) având 67 m şi fiind orientată E-V. Cele mai multe secţiuni au fost trasate perpendicular pe S142 şi marginea platoului. Către nordul suprafeţei investigate, acolo unde secţiunile perpendiculare deveneau prea scurte - datorită configuraţiei terenului, s-au practicat secţiuni paralele cu S142.
Carourile au fost numerotate de la S la N, respectiv de la E la V. Între secţiuni au fost lăsaţi martori cu gr. de 1 m, care au fost demontaţi, atunci când cuprindeau complexe arheologice surprinse în secţiuni.
Curăţarea terenului de molozul depus în ultimele decenii şi înlăturarea stratului vegetal s-a făcut mecanic. În majoritatea secţiunilor orientate E-V, nu a fost săpat canalul contemporan care a distrus situl parţial. Secţiunile au fost astfel împărţite în două segmente, notate A şi B. de la E la V. Pentru surprinderea exactă a traseului canalului, acesta au fost parţial săpat în S142-S144, S147 şi S161.
Săpăturile arheologice au vizat răzuieli pe două nivele: 0,40 -0,45 m - baza nivelului corespunzător sec. II-III şi V-VI, respectiv 0,65-0,70 m - baza nivelului corespunzător epocii bronzului.
Înregistrările fotografice s-au făcut pe secţiuni şi complexe arheologice cu inserarea etalonului şi orientării către N.
Pentru prima dată la Bucureşti-Militari Câmpul Boja, pentru măsurătorile necesare înregistrării grafice a informaţiilor ştiinţifice, a fost folosit un Telemetru cu laser tip Bosch 210 DLE, cu o rază de acţiune de 50 m şi o precizie de 2 mm.
În cursul cercetărilor au fost practicate un număr de 27 secţiuni, numerotate de la 142 la 169.
Stratigrafia zonei cercetate a fost următoarea:
0 -0,30 m stratul de pământ de culoare cenuşie deschisă (vegetal);
-0,30 -0,45/0,50 m strat cenuşiu negricios cu vestigii din sec. II-III şi V-VI p.Chr.;
-0,45 -0,70 strat castaniu steril arheologic.
În cursul cercetărilor au fost descoperite: o groapă din sec. II-I a.Chr. (Gr. 94), un cuptor metalurgic (cuptorul nr. 10), 2 gropi (Gr. 90, Gr. 93), o vatră (vatra nr. 1-2007) şi 5 bordeie (B44, B46, B48, B49, B50) din sec. V-VI, respectiv două bordeie (B45, B47) şi două gropi (Gr. 91 şi Gr. 92) din sec. XIX.
Din păcate, o parte a sitului de la Bucureşti-Militari Câmpul Boja, în partea sa central-vestică a fost distrusă de un canal, o groapă şi aleea betonată în sec. XX. Suprafaţa totală distrusă în zona investigată este de aproximativ 1140 m2.
Bordeiul nr. 44
În S143 şi S144, c.28 - c.29 a fost surprins un bordei de formă rectangulară cu colţurile rotunjite, orientat NNE-SSV. Pentru cercetarea sa a fost ulterior demontat martorul dintre S143 şi S144. Lungimea gropii surprinse era de 4,37 m, iar l de 3,22 m.
Bordeiul a fost identificat de la ad. de 0,33 m, în dreptul cuptorului menajer din S144. Podeaua sa, fără urme de amenajare specială, a fost surprinsă la ad. de 0,98 m.
Cuptorul menajer se afla în colţul de N. Acesta era în formă de potcoavă, fiind realizat prin săpare în lut cruţat. Lungimea sa maximă era de 0,73 m, deschiderea maximă de 0,54 m, iar deschiderea la gură de 0,39 m. Grosimea stratului ars la cărămiziu era de 3-4 cm. Pereţii cuptorului s-au păstrat pe o hmaximă de 8,9 cm. În faţa sa au fost descoperite cenuşă şi mici fragmente de lemn carbonizat, precum şi o concentrare mare de fragmente ceramice, pietre de calcar şi chirpic.
În umplutura bodeiului au fost descoperite fragmente de chirpic şi vase ceramice modelate cu mâna sau la roată.
Bordeiul a fost datat în sec. V-VI pe baza materialului arheologic descoperit în interiorul său.
Bordeiul nr. 45
În secţiunile S156B şi S157B, c.4-6, a fost descoperit bordeiul nr. 45. Colţurile de S şi N ale acestuia intrau în profilele secţiunilor S156B şi S157B.
Bordeiul avea o formă de paralelogram cu o prelungire spre S, unde probabil era intrarea din partea ferită de intemperiile climatice. Lungimea gropii sale era de 6,78 m, lde 5,26 m, iar ad. de 0,79 m. Podeaua nu are urme speciale de amenajare.
În interiorul bordeiului au fost descoperite fragmente de vase ceramice, obiecte din fier şi sticlă.
Pe baza materialului recoltat din umplutura bordeiului, acesta a fost datat în sec. al XIX-lea.
Bordeiul nr. 46
În secţiunile S160 şi S161, c.2-3, a fost descoperit bordeiul nr. 46. Acesta era orientat N-S, extremitatea sa nordică intrând în profilul nordic al secţiunii S160.
El avea o formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Groapa surprinsă avea latura lungă de 3,30 m, iar cea scurtă de 3,16 m. Adâncimea podelei era de 0,82 m.
În interiorul bordeiului au fost descoperite fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată.
Bordeiul a fost datat în sec. V-VI.
Bordeiul nr. 47
În S160 şi S161, c.5-6, a fost identificat un bordei în formă de paralelogram. Lmaximă a gropii acestuia era de 4,90 m, l de 3,60 m, iar ad. de 0,91 m. Podeaua nu avea urme speciale de amenajare. Umplutura bordeiului conţinea o mare cantitate de cenuşă.
În interiorul bordeiului au fost descoperite fragmente de vase ceramice smălţuite, fragmente de vase din sticlă şi obiecte din fier.
Bordeiul a fost datat în secolul al XIX-lea pe baza inventarului său.
Bordeiul nr. 48
În secţiunea S156B, c.7-8, a fost descoperit un bordei de formă trapezoidală. Partea de S intra în profilul sudic al secţiunii. L gropii surprinse a fost de 2,61 m, iar l de 2,20 m.
În colţul de NE a fost descoperit un cuptor menajer săpat în lut cruţat. Platforma de lut din jurul cuptorului era la ad. de 0,56 m, faţă de 0,69 cât avea podeaua locuinţei. În formă de potcoavă, cuptorul avea de dlung de 0,62 m, deschiderea la gură de 0,42 m. Pereţii cuptorului s-au păstrat pe o înălţime de 0,09 m.
Materialul arheologic a constat în fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată, precum şi fragmente din vălătuci de lut ars. Aceste materiale erau concentrate în jurul cuptorului.
Bordeiul a fost datat în sec. V-VI, pe baza materialului arheologic descoperit în interiorul său.
Bordeiul nr. 49
În S157B şi S158B, c.9-10, a fost descoperit un bordei în formă de paralelogram cu colţurile rotunjite. Groapa sa avea L de 4,54 m şi l de 3,72 m. Podeaua fără urme speciale de amenajare se afla la ad. de 0,91 m.
În colţul de NE a fost descoperit un cuptor menajer scobit în lut cruţat. Platforma din jurul său e fost surprinsă la ad. de 0,38 m. L cuptorului era de 0,91 m, iar vatra sa avea 1,05 m. Deschiderea la gura era de 0,57 m, iar deschiderea maximă de 0,62 m. Pereţii cuptorului s-au păstrat pe o h de 0,51 m.
Materialul arheologic a fost găsit concentrat în cuptor şi în imediata sa apropiere. Au fost descoperite fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată, fragmente de vălătuci de lut ars şi pietre de calcar.
Bordeiul a fost datat în secolele V-VI, pe baza materialului arheologic recoltat din interiorul său.
Bordeiul nr. 50
În S156B, c.4-5, a fost descoperită un bordei cu groapa rectangulară cu colţurile rotunjite. Latura mare are L de 3,65 m, iar cea mică de 4,24 m, iar ad. de 0,97 m.
Bordeiul a fost suprapus de un altul din sec. XIX, care a distrus cuptorul aflat în colţul de NE. Din cuptorul realizat în lut cruţat s-a păstrat numai o mică parte cu L de 0,38 m şi l de 0,25 m. Deasupra stratului de arsură de culoare cărămizie gros de 3,8 cm, a fost o crustă albicioasă groasă de 0,4-0,5 cm.
În pământul din umplutura gropii au fost descoperite puţine fragmente ceramice din vase modelate cu mâna sau la roată. Bordeiul a fost datat în sec. V-VI.
Groapa nr. 90 - Anexa gospodărească
În S144, c.30-31, de la -0,46 m a fost surprinsă o groapă în formă de trapez cu laturile de 1,80 şi 1,79 m, respectiv ad. de 0,74 m.
În colţul de NE al gropii a fost descoperit un cuptor. Realizat prin scobire în lut cruţat, cuptorul în formă de potcoavă avea Lmaximă de 0,58 m, deschiderea maximă de 0,33 m, iar deschiderea la gură de 0,30 m. Pereţii cuptorului au fost raşi aproape în întregime de lucrările din zonă, dat fiind faptul că se afla în preajma aleei betonate în anii '80 ai sec. XX. Aceştia s-au păstrat doar pe o înălţime cuprinsă între 2 şi 4 cm.
În interiorul gropii au fost descoperite câteva fragmente din pastă nisipoasă modelate cu mâna şi la roată. Subliniem faptul că în cuptor ori în apropierea sa nu au fost găsite materiale arheologice.
Dimensiunile prea mici pentru o locuinţă şi faptul că în interiorul său au fost găsite doar câteva fragmente ceramice, ne determină să considerăm ca ar fi vorba de o anexă a unei gospodării, fiind folosită sezonier (poate numai vara). Complexul arheologic a fost datat în sec. V-VI.
Groapa nr. 91
În S149B, a fost descoperită o groapă cu plan oval. Groapa a fost surprinsă de la nivelul inferior al solului vegetal. Diametrul mare a fost de 1,26 m, cel mic de 0,94 m, iar ad. de 0,78 m.
În cadrul umpluturii ce conţinea multă cenuşă au fost descoperite fragmente de oale şi străchini cu smalţ.
Groapa a fost datată în sec. XIX, pe baza materialului arheologic din umplutura sa.
Groapa nr. 92
În S150B, a fost descoperită o groapă cu plan rotund. Groapa a fost surprinsă de la nivelul inferior al solului vegetal. Diametrul mare a fost de 0,93 m, cel mic de 0,88 m, iar adâncimea de m 0,72 m.
În cadrul umpluturii ce conţinea multă cenuşă au fost descoperite fragmente de oale şi străchini cu smalţ.
Groapa a fost datată în sec. XIX, pe baza materialului arheologic din umplutura sa.
Groapa nr. 93 - Atelier metalurgic
În S156B, c.1-2 a fost descoperită o groapă rectangulară cu colţurile rotunjite cu latura de 3,24 m. Prima treaptă a gropii avea adâncimea de 0,931 m, iar groapa din faţa cuptorului avea o adâncime de 1,126 m.
În pământul din umplutura gropii au fost descoperite puţine fragmente ceramice din vase modelate cu mâna sau la roată.
Groapa a fost datată în secolele V-VI pe baza materialului arheologic recoltat din umplutura sa.
Cuptorul nr. 10
În groapa partea nordică a gropii nr. 94 a fost amenajat un cuptor tronconic. Cuptorul surprins de la ad. de 0,48 m avea de jur împrejur o platformă de lut la ad. de 0,69 m. Dmaxim al cuptorului avea 0,65 m, iar peretele ars la roşu avea 4,5-5 cm.
Interiorul cuptorului a fost plin cu pietre de calcar şi fragmente ceramice.
Materialul ceramic recoltat este specific secolelor V-VI.
Groapa nr. 94
În S157B, c.3-4, a fost descoprită o groapă cilindrică cu d. de 2,64 m şi admaximă de 1,28 m.
În interiorul gropii au fost descoperite fragmente de vase modelate cu mâna sau la roată.
Materialele arheologice permit încadrarea acestui complex arheologic în sec. II-I a.Chr.
Vatra nr. 1
În S145, a fost identificată la ad. de 0,20-0,25 m o vatră de foc. Ea era aproximativ rotundă şi avea diametrul maxim de 0,60 m. În partea de sud a fost constattă o deformare datorată probabil presiunii pământului, fiind bombată către mijlocul său. Vatra a fost secţionată pe axa E-V. În jurul vetrei au fost descoperite puţine fragmente ceramice şi câteva oase de animale. Materialul ceramic recoltat este specific sec. V-VI.
Cercetările întreprinse în lunile decembrie 2006 - ianuarie 2007 au dus la identificarea prin săpături arheologice a unor aşezări din epoca bronzului, sec. II-III, V-VI şi XIX.
Aşezarea din epoca bronzulu1
În cadrul secţiunilor S142 - S147, către extremitatea de SE a suprafeţei cercetate au fost descoperite doar câteva fragmente de vase ceramice aparţinând aşezărilor culturilor Glina, respectiv Tei din epoca bronzului. Nu au fost identificate complexe arheologice, nici concentrări de materiale arheologice care să indice sălaşuri.
Aşezarea din secolele II-I a.Chr.2
Acestei aşezări îi aparţine o singură groapă de formă cilindrică, distrusă din păcate de un bordei din sec. VI p.Chr., şi un altul din sec. XIX. Materialul arheologic recoltat a fost prin urmare sărac, dar suficient de relevant pentru a asigura încadrarea cronologică.
Aşezarea din secolele II-III p.Chr.3
Cercetările preventive întreprinse par să indice o periferie a aşezării de tip Militari-Chilia din sec. II-III p.Chr., dacă nu cumva canalul contemporană poate să fi distrus complexe ale acestei aşezări. În stratul de cultură au apărut sporadic fragmente de vase ceramice modelate cu mâna, aparţinând unui capac, ce pot fi atribuite sec. II-III p.Chr.
Aşezarea din secolele V-VI p.Chr.4
Cele mai numeroase complexe arheologice descoperite în cercetările arheologice preventive prezentate aparţin sec. al III-lea. O primă observaţie ar fi faptul că respectivele complexe se grupează în cuiburi. A doua ar fi că pe lângă locuinţele de tip bordei au fost descoperite anexe (Gr.90), ateliere meşteşugăreşti (Gr.93, cuptorul 10).
O altă observaţie este cantitatea mare de material arheologic, mai ales vase ceramice care au fost descoperite în cuptoarele menajere ale acestor complexe, mai puţin ale anexelor. De asemenea, în cadrul atelierului metalurgic au fost descoperite numeroase concreţiuni calcaroase.
Aşezarea din secolul XIX5
În cursul săpăturilor arheologice au fost descoperite două bordeie şi două gropi din secolul al XIX-lea. În umplutura lor au fost găsite fragmente de vase ceramice smălţuite, sticlă şi câteva obiecte din fier.
Locuinţele şi gropile descoperite aparţin fostului sat Boja, care apare în izvoarele cartografice din sec. al XIX pe actualul teritoriu al sitului.

English Abstract:

In the archaeological excavations of 2007, at Bucharest-Militari Câmpul Boja, 27 trenches were excavated (numbered from 142 to 169) with a total surface of 2294 sqm.
A pit (no. 94) contained archaeological materials of 2nd-1st centuries BC. In the settlement from 5th-6th centuries AD a metallurgic kiln (kiln no. 10), two pits (nos. 90 and 93), a hearth (no. 1), and five dwellings (nos. 44, 46, 48, 49, 50) were discovered. Finally, we have to mention two dwellings (nos. 45 and 47), and two pits (nos. 91 and 92).
At the end of 2007, in Militari-Câmpul Boja Series, volumes III and IV have come out.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO