Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bucureşti | Punct: Centrul Istoric, str. Smârdan, sectorul între str. Şelari şi str. Lipscani | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca medievală târzie
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Comuna   mun. Bucureşti
Punct
Centrul Istoric, str. Smârdan, sectorul între str. Şelari şi str. Lipscani
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Boroneanţ Adina Elena Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ciocănel Camelia Mirela Muzeul Municipiului Bucureşti
Gavrilă Elena Muzeul Municipiului Bucureşti
Măgureanu Andrei Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe Muzeul Municipiului Bucureşti
Pîrvulescu Cosmin Dan Muzeul Municipiului Bucureşti
Popescu Raluca-Iuliana Muzeul Municipiului Bucureşti
Ştefan Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Toderaş Meda Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    179132.52
Raport Datorită demarării proiectului de Reabilitare Străzi şi Utilităţi Zona Pilot Centrul Istoric Bucureşti, zonă definită între străzile Calea Victoriei – B-dul Brătianu – strada Lipscani – Splaiul Independenţei, au fost efectuate cercetări arheologice preventive pe strada Smârdan.
Din informaţiile cunoscute pe strada Smârdan nu s-au practicat, până în prezent, săpături arheologice, făcându-se doar consemnări cu ocazia unor lucrări edilitar-urbanistice1.
În documentele din secolul al XVII-lea apare sub numele de „Uliţa care merge de la Curtea Domnească spre biserica Grecilor”, cum este atestată într-un document din 1 mai 16722. Într-un document din anul 1765, iunie 7 este menţionată drept “uliţa ce merge de la hanul lui Şerban Vodă la vale, spre Curtea domnească”.3 În documentele emise în sec. XIX apare ca „Uliţa Germană” şi aşa este trecută şi în Planul „Bucuresci capitala României”, din anul 1871, publicat de maiorul Dimitrie Pappasoglu. După 1878 şi-a dobândit actualul nume care evocă una din bătăliile câştigate de oştirea română în satul Smârdan de lângă Vidin, în prezent cartier al oraşului sud-dunărean.
În sec. XIX, pe această stradă, se construiesc câteva hoteluri de mare însemnătate. Dintre acestea menţionăm hotelul Brenner sau Hotel d’Europe, despre care consulul englez W. Wilkinson nota la 1820 „că este bine mobilat şi înzestrat cu toate cele necesare”.4
Într-o primă etapă a fost efectuată, sub supraveghere arheologică, o decapare mecanică până la o adâncime de -0,90 m faţă de nivelul trotuarului. Astfel au fost identificate, pe traseul străzii, între str. Şelari şi str. Sf. Dumitru, fundaţii ale unor construcţii din cărămidă. Pe porţiunea dintre Sf. Dumitru şi Strada Lipscani nu au fost surprinse niciun fel de vestigii arheologice - substrucţii de cărămidă, urme ale „podului de lemn”. Putem menţiona existenţa unor fundaţii de cărămidă - probabil ale hanului Greci - aflate la intersecţia cu strada Stavropoleos. Deoarece traseul zidurilor se dezvoltă pe strada Stavropoleos, acestea vor fi cercetate în momentul în care se vor face săpături pe această stradă. La terminarea săpăturilor mecanice au fost identificate, pe traseul străzii, resturi de construcţie în dreptul numerelor 30, 37, 39 şi 41, pentru ca la demontarea trotuarelor să mai fie dezvelite scurte tronsoane de zidărie în dreptul numerelor 14, 26, 27, 28, 29 şi 43. Prezentarea obiectivelor arheologice cercetate se va face în ordinea numerelor de stradă.
Smârdan 14
Au fost identificate sub trotuarul actual două fragmente de ziduri (Z1 şi Z2). Situaţia din teren nu a permis cercetarea în adâncime: zidurile sunt mult prea aproape de clădirea actuală şi în zonă sunt cabluri de curent şi conducte de apă atât în spaţiul dintre clădire şi ziduri cât şi în faţa acestora. Lungimea păstrată a lui Z1 este de 6,40 m, iar înălţimea maximă surprinsă este de 0,63 m. Z2 este mai bine păstrat, având o lungime de 9,30 m. Înălţimea maximă surprinsă este de 0,56 m, iar grosimea zidului este de 0,54-0,60 m. Traseul zidului este în principal orientat N–S. După aproximativ 3,80 m zidul îşi schimbă traiectul cu aproape 300 spre V.
Smârdan 26
Sub trotuar a apărut un fragment dintr-un zid de cărămidă, puternic afectat de intervenţiile moderne.
Smârdan 27
Au fost identificate sub trotuarul actual două fragmente de ziduri, unul în partea nordică (Z1) a clădirii actuale şi al doilea în partea sudică (Z2). Lungimea păstrată a lui Z1 este de 1,86 m, iar înălţimea maximă surprinsă este de 0,44 m. Asizele de cărămidă sunt înecate într-o tencuială groasă de mortar realizată neglijent. Z2 se păstrează o lungime de 7 m şi o înălţime maximă surprinsă de 0,64 m. Diferenţelor dintre dimensiunile cărămizilor şi modul de realizare a celor două ziduri, ne fac să credem că nu fac parte din aceeaşi construcţie.
Smârdan 28
În dreptul unei curţi betonate, sub trotuarul actual, a apărut un fragment de zidărie - colţul de S al unei clădiri - distrus de şanţurile pentru cablul electric sau pentru racordurile de apă. Cărămida se prezintă într-o stare avansată de degradare, măcinându-se foarte uşor.
Smârdan 29
În capătul de N al clădirii actuale a fost surprins, sub trotuarul actual, un fragment de zidărie, cercetat pe o lungime de 1,56 m şi o înălţime totală de 0,30 m (un număr maxim de 4 asize de cărămidă). A fost păstrată doar faţa exterioară a zidului - grosimea este de doar 0,40 m - partea interioară fiind distrusă de un cablu acoperit cu cărămizi pentru protecţie.
Smârdan 30
Strada de lemn
În dreptul nr. 30, pe o lungime de 15 m, au fost descoperite şi cercetate patru tronsoane ale „podului de lemn”. Este vorba despre o amenajare cu bârne şi scânduri realizată astfel. Primul rând, aflat la o adâncime de -1,52 m faţă de nivelul actual, constă în fragmente de bârne dispuse pe axul lung al străzii, în timp ce al doilea rând, aflat la – 1,69 m, este realizat din scânduri dispuse perpendicular pe axul străzii. Unul dintre tronsoane a putut fi datat în sec. al XVIII-lea, deasupra ultimului nivel al bârnelor din lemn, la -1,50, s-a descoperit, în pământul negru corespunzător străzii, o monedă emisă la Sadagura: (1771-1774)5.
Casa 1
În partea de S a suprafeţei cercetate, în faţa casei de la nr. 30, a apărut o construcţie de zid masivă, din care au fost cercetate 6 fragmente de zid de dimensiuni diferite.
Frontul casei la stradă este reprezentat de Z1. Surprins la 0,28 m faţă de nivelul trotuarului actual, zidul are o lungime de 21,70 m, fiind orientat N–S. Grosimea lui actuală variază, fiind traversat de conducte şi cabluri moderne, însă acolo unde a putut fi surprinsă, grosimea reală este de 1,25-1,35 m. Adâncimea la care a fost surprinsă talpa fundaţiei este de 2,40 m faţă de nivelul actual al trotuarului. Au fost identificate trei ziduri despărţitoare orientate E–V şi numerotate Z1b, Z1c şi Z1d. Zidurile sunt construite în manieră asemănătoare, din cărămidă legată cu mortar. Diferă uşor grosimile lor, Z1b şi Z1c având o grosime de 1 m, în timp ce Z1d atinge o grosime de 1,20 m. Adâncimea fundaţiei este mult mai sus faţă de cea a zidurilor exterioare, cota maximă fiind de -1,30 m. Ca elemente de arhitectură menţionăm existenţa în structura Z1, în dreptul camerei 2, a unui arc de descărcare.
Casa 1b
La aproximativ 1 m V de Z1 a fost cercetat un alt zid lung (Z2), dispus paralel cu axul străzii şi cu Z1. Acesta a fost surprins pe o lungime de 18 m, din care doar o treime a putut fi cercetată în adâncime, restul fiind identificat sub trotuarul actual. Zidul este surprins imediat sub nivelul trotuarului şi este format din zidărie de cărămidă legată cu mortar. Rosturile sunt umplute îngrijit. La -1,26 m faţă de nivelul trotuarului a fost observat un „brâu” de mortar ce marchează nivelul de construcţie. Fundaţia este de tipul celei înecate în mortar şi coboară sub cota de -2,90 m, nivel pe care cercetarea a fost oprită din motive de siguranţă. Acest zid, care a distrus clădirea denumită casa 1, reprezintă retragerea frontului de case spre vest, respectiv o lărgire a străzii.
Casa 2
Este o construcţie de cărămidă din care s-au mai păstrat două fragmente de zid de fundaţie (Z3, Z5) şi un fragment de la un zid despărţitor (Z3a). Zidurile 3 şi 5 sunt părţi ale aceluiaşi zid ce reprezenta frontul la stradă al clădirii, lungimea surprinsă fiind de aprox. 15 m. Sunt construite din cărămidă legată cu mortar de var, cu o înălţime maximă surprinsă de 0,48 m şi o lăţime de 1 m. Fundaţia a fost realizată pe piloţi de lemn. Zidul despărţitor este realizat din cărămidă legată cu mortar. Nu prezintă pari de susţinere. Este destul de subţire cu o grosime ce variază între 0,40 şi 0,50 m la bază şi 0,25 m la nivelul de surprindere.
Casa 3
În suprafaţa dintre Z3 la E, trotuarul actual la V şi Z3a la S, au apărut resturile de zidărie ale unei alte construcţii. Este vorba despre o casă cu ieşirea la stradă destul de mică, din care am surprins trei ziduri: Z4 orientat N–S, care reprezintă latura de E (frontul de la stradă), Z4a orientat E–V şi care reprezintă latura de S şi Z4b, orientat şi el E–V, reprezentând latura de N a construcţiei. Toate zidurile sunt subţiri cu lăţimi de 0,24–0,26 m. Sunt realizate din cărămidă legată cu mortar de var, cu cărămizile dispuse pe două rânduri.
Groapa 1
În partea sudică a casei 3 a fost identificată o groapă menajeră. Groapa a afectat la Sud fundaţia lui Z4a. Nivelul ei de surprindere a fost la adâncimea de -0,60 m, faţă de nivelul trotuarului. Fundul său este la -2,45 m, fiind amenajat într-un strat de lut nisipos de culoare galben-verzuie. Umplutura era formată din pământ lutos de culoare neagră-verzui ce conţinea fragmente de cărămizi, pigment de cărbune, bucăţele de var şi trei monede de bronz. Toate sunt emisiuni ale Rusiei pentru Moldova, 1 Para = 3 Denghi, emise în 1771-1772 (1 ex), 1772-1774 (2 ex).
Groapa 2
În exteriorul lui Z. 4, a fost identificată la -1,65 m o nouă groapă. Cu o formă relativ circulară (în grund), având un diametru surprins de aprox. 1 m, groapa coboară până la cota de 2,50 m faţă de nivelul trotuarului. Fundul gropii este drept. Groapa nu atinge spre Vest zidul Z4, dar e suprapusă de Z3 spre E şi Z4a spre S şi taie un bloc de arsură puternică. Umplutura constă în pământ negru, lutos, cu fragmente de mortar. Pe fundul gropii este un strat de mortar amestecat cu fragmente de cărămidă, cu o grosime ce variază între 0,10 şi 0,16 m.
Structură din bolovani şi bloc de arsură
Un ultim complex identificat în această zonă este format din două componente: un pavaj realizat din bolovani mari de râu şi un bloc de pământ bine ars. Bolovanii au apărut la -1,54 -1,70 m adâncime măsurată de la nivelul trotuarului actual. Ei sunt răspândiţi pe o zonă lungă de 1,80 m şi lată de 0,70 m. La E sunt suprapuşi de Z3. La S de zona cu bolovani, dar lipit de aceasta, a apărut un bloc masiv de arsură. Surprins la -1,42 m faţă de nivelul actual, se prezintă în grund cu o formă ovală, fiind suprapus şi tăiat de Z4 şi de groapa 2 la E. Arsura este puternică, compactă, dură, având o grosime de 0,50 m.
Smârdan 31
A fost surprins, sub trotuarul actual, un fragment de zidărie. Zidul are lungimea de 1,92 m, iar înălţimea cercetată de 0,38 m. Prezintă puternice distrugeri provocate de intervenţii moderne.
Smârdan 37
Datorită suprafeţei mari de cercetare din faţa acestei case, aceasta a fost împărţită în trei sectoare notate A, B şi C. În cele trei sectoare au fost surprinse fundaţiile, numerotate de la 1 la 3, a unor ziduri din cărămidă.
Fundaţia 1
În toate cele trei sectoare a fost surprins traseul fundaţiei 1, aflat la S de fundaţia 2, în continuarea acesteia. Fundaţia este suprapusă de trotuarul actual, aflat la 0,48 m deasupra zidului: el are o lăţimea surprinsă de 0,50 m şi o înălţime maximă de 0,76 m. Limita dintre fundaţie şi elevaţie este marcată de o retragere a elevaţiei.
Fundaţia 2
Adâncimea de surprindere este de –0,58 m faţă de nivelul actual al trotuarului. Zidul, suprapus parţial de trotuarul actual al străzii, avea o lungime de 3 m. Zidul se păstrează pe o înălţime maximă de 0,36 m, „sămânţa” fundaţiei sale, fiind cu 0,30 m mai sus decât fundaţia 3.
Fundaţia 3
În capătul de N al secţiunii de la nr. 37, în profilul de E, a fost identificat pe o lungime de 1,66 m un zid de cărămidă. Adâncimea de surprindere este de 0,58 m faţă de nivelul actual al trotuarului. Zidul este suprapus parţial de trotuarul actual al străzii, ieşind de sub acesta cu 0,62 m. Se păstrează pe o înălţime maximă de 0,60 m.
Smârdan 39
În faţa casei au fost identificate resturile a două construcţii denumite convenţional „fundaţie 1” şi „fundaţie 2”. Acestea au fost puternic afectate de intervenţiile moderne.
Fundaţie 1
Zidul a fost surprins pe o lungime de 2,80 m, această dimensiune reprezentând şi deschiderea la stradă a clădirii respective. Zidul, construit din cărămidă, are o înălţime maximă de 1,24 m şi este suprapus de trotuarul actual. Cota la care a fost surprinsă talpa fundaţiei este de 2,20 m faţă de nivelul trotuarului. În jumătatea nordică a clădirii a apărut o structură realizată din cărămidă, cu o formă boltită. Din păcate, datorită intervenţiilor moderne, arcul de închidere al structurii nu a mai putut fi observat. Cel mai probabil este vorba despre bolta unei guri de aerisire. Dimensiunile păstrate sunt următoarele: 0,50 m înălţime şi 0,96 m lungime.
Fundaţie 2
Zidul a fost surprins pe o lungime de 5,10 m, această dimensiune reprezentând şi deschiderea la stradă a clădirii respective. Zidul, construit din cărămidă, are o înălţime maximă de 2,30 m şi este suprapus de trotuarul actual. A fost atinsă adâncimea de 2,88 m faţă de nivelul trotuarului, fără a se atinge nivelul tălpii fundaţiei.
Datorită faptului că mortarul fundaţiei 1 a îmbrăcat fundaţia 2 putem considera că fundaţia 1 a fost construită la un moment ulterior fundaţiei 2.
Smârdan 41
Pavaj din pietre de râu
La 0,20 m faţă de Z6 au fost identificate resturile unui pavaj din piatră de râu. Acesta a fost surprins pe o zonă aproximativ circulară cu dimensiunile de 1,40 x 1,40 m la cota de -0,40 m faţă de nivelul actual. Pavajul este alcătuit dintr-un singur rând de pietre de râu, de diferite dimensiuni, acestea variind între 7 cm şi 22 cm.
Stradă podită cu lemn
Aceasta a fost surprinsă pe o lungime de 7,70 m. Lăţimea maximă este de 0,94 m şi a putut fi observată doar pe o lungime de 3,64 m. Pe lungimea de 4,06 m au fost surprinse doar resturi sporadice de bârne prinse în profilul vestic al secţiunii.
„Podul de lemn” apare la -1,27/1,39 m faţă de nivelul actual al trotuarului. Acesta este alcătuit din bârne de lemn de diferite dimensiuni, dispuse paralel pe un singur rând, perpendicular pe axul lung al străzii. Au fost surprinse şi două bârne dispuse paralel cu axul lung al străzii.
Casa 1
Este formată din două pivniţe cu ziduri construite solid din cărămidă şi o încăpere dispusă pe latura de N. Din păcate partea de S a casei a fost distrusă de lucrări edilitare moderne
Zidul de la stradă are o lungime surprinsă de aprox. 13 m. Fundaţia este adâncă, atingând cota de -2,65m faţă de nivelul de surprindere, fiind turnată în groapă. Datorită unor observaţii asupra elementelor constructive ale zidului se poate presupune că acesta a suferit o reparaţie majoră. În dreptul pivniţelor, pe partea interioară a zidului, au fost surprinse urmele a două guri de aerisire. Pereţii pivniţei erau zugrăviţi, după cum o arată resturile de tencuială de pe arcul de boltă. La N de pivniţe, casa avea o altă încăpere cu o lungime de 2,80 m. Datorită spaţiului redus drastic de vecinătatea imediată a trotuarului actual, cercetarea acestei încăperi nu a putut fi dezvoltată în adâncime.
Canalizări
Au fost identificate două canalizări, semicirculare în secţiune, paralele, la o distanţă de 0,30-0,40 m una de alta, orientate E-V şi un rest de zid. Aceste structuri au fost distruse pe o porţiune 0,80-0,90 m de canalul de beton de protecţie al cablurilor şi de o ţeavă ce traversează perpendicular secţiunea.
Smârdan 43
Sub trotuarul din faţa clădirii, a fost surprins un fragment de zid cu o lungime parţială de 5,50 m, zidul fiind masiv distrus de intervenţii moderne. Zidăria are o înălţime cercetată de 0,50-0,56 m. În capătul de Est, pe faţa exterioară a zidului, pe o lungime 1,07 m, se păstrează resturi de tencuială groasă de 0,8 cm.
Rezumat
English Abstract According to the available information, no archaeological excavations ever took place in this area prior to 2007. Historical documents mentioned from the 18th century a „Lane going from the Voivode Court towards the Greek’s Church’’. The street acquired its present day name at the end of the War of Independence in 1878.
2007 Archaeological Excavations
Between the Şelari St. and Sf. Dumitru St. the excavations brought to light the foundations of brick constructions. In the area between Sf. Dumitru St. and Lipscani St. no archaeological remains were identified. Fragments of the Greek’s Inn foundations were uncovered at the intersection of Stavropoleos and Smardan St. Other fragments of wall foundations were observed at street no. 30, 37, 39 and 41. While dismantling the sidewalk other short wall remains were exposed at street no. 14, 26, 27, 28, 29.
The excavations also uncovered the outlines of four 19th century buildings (named Casa 1, Casa 1b, Casa 2 at number 30, and Casa 1 at no. 41) and one 18th century construction (Casa 3, no. 30). Two garbage pits occurred at no. 30 (G1, G2) and remains of the old street paved with timber were observed in two instances (no. 30, four fragments, one dated to the XVIII century based on a coin, and one fragment at no. 41). The trench at no. 41 also yielded a fragment of pavement made of small river boulders.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu