Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Căscioarele | Judeţ: Călăraşi | Punct: D’aia Parte | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Hallstatt;
Latene
Perioade
Hallstatt
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Căscioarele
Comuna   Căscioarele
Punct
D’aia Parte
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Şerbănescu Done Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Cod RAN    101733.04
Raport Situl arheologic din punctul D’aia Parte este situat pe malul de E al lacului Cătălui, la 150 m N de “Ostrovel” (sat gumelniţean, intensă locuire Boian - Spanţov1). Primele sondaje arheologice au fost efectuate între anii 1963 – 1971 de către Muzeul din Olteniţa, între anii 1987 – 1991 s-au efectuat cercetări arheologice de salvare în aproximativ 11 situri din această zonă, săpăturile sistematice propriu-zise începând între anii 1991 – 1992. Cercetările au continuat până în anul 1996, apoi cu întreruperi, în 2001 şi în 20052.
Cercetarea din această campanie a avut drept scop continuarea şi finalizarea cercetării sistemului de fortificaţie, pe latura de V şi redeschiderea cercetărilor pe laturile de N şi S.
Pe latura de V am lucrat în suprafeţele S006, S007 şi S008 unde cercetările nu au fost finalizate în campania anului 2005. Pe latura de S am deschis două secţiuni de sondaj orientate N-S, S009 şi S010, cu un martor de 1 m paralel cu secţiunea magistrală S002, care străbate aria de cercetare de la N la S. Pe latura nordică am redeschis S003 pe o porţiune de 4 x 10 m.
În S006 a fost identificat paramentul interior al zidului din cărămizi nearse; emplectonul dintre cele două paramente este constituit dintr-o masa compactă, dură, alcătuită din bucăţi de chirpic ars, pietre şi pământ galben (löess). Din paramentul exterior al zidului se păstrează numai fundaţia alcătuită din pietre de râu şi fragmente de cărămizi nearse, situaţia fiind similară celei descoperite în S007. Spre partea de V a casetei, în exteriorul zidului de cărămizi nearse, a fost surprinsă fundaţia zidului din piatră.
În S007 zidul din cărămizi nearse urcă spre N, paramentul exterior fiind surprins în campania din 2005. Se păstrează elemente ale fundaţiei, cărămizi din löess dur, care nu se află într-un context clar; zidul din cărămizi nearse şi cel din piatră nu se mai păstrează pe un aliniament precis. Nu a putut fi surprins paramentul interior, putând fi, însă, observate urmele intervenţiilor repetate ca urmare a unei posibile demantelări.
În campania arheologică din 2005 este surprins paramentul exterior (in profilul sudic al secţiunii S007) păstrat aprox. pe trei asize. Acesta se păstrează şi in suprafaţă pe un aliniament constituit din pietre de râu (?) amestecate cu pământ galben (löess), care constituie fundaţia acestui parament. O situaţie similară apare şi în S_008, din păcate nu se mai păstrează nimic din parament, ci numai fundaţia. În profil sunt surprinse amenajarea, terasarea, urmele bermei, urmele emplectonului, fundaţia zidului din piatră.
Lucrările la sistemul de fortificaţie au afectat o posibilă locuinţă adâncită putând fi observată pe profil nivelarea făcută pentru această amenajare; complexul prezintă o vatră de aproximativ 0,50 m, şi o intervenţie (groapă) prezentând mai multe nivele de umplutură delimitate de lentile de cenuşă
În suprafeţele deschise pe latura de S (S009 şi S010) cercetarea a rămas într-un stadiu incipient. Aici a fost descoperită o vatră situată în poziţie secundară în partea superioară a unei gropi, fragmente ceramice aparţinând perioadei getice, o amforă fragmentară (posibil Cos) şi un mâner de amforă ştampilată (Thasos).
Pe latura de N în S003 apare o situaţie complexă. Sunt surprinse urmele celor două paramente din cărămizi nearse. Este posibil să fi surprins urmele valului de apărare şi urmele palisadei prăbuşite datorită unei distrugeri intenţionate sau nu (palisadă din lemn - bârne din lemn carbonizate - şi pământ), putând fi observată urma fundaţiei zidului de piatră (care se păstrează pe aproximativ patru asize, pietre de talie mare montate în pământ galben care le-a fixat devenind liant), urmele intervenţiilor pentru demantelare şi intervenţiile pentru scoaterea pietrei.
Materialul ceramic este reprezentat de o gama variată de vase getice, vase modelate cu mâna sau la roată, imitaţii dupa tipuri de vase greceşti, importuri reprezentate de amfore de tipul Thassos. Inventarul se încadrează cronologic în perioada sec. IV-III a.Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Silvia Marinescu – Bîlcu, A Few Observations on the internal organization of Gumelniţa communities on Lake Catalui Islet, in In Memoriam, Vladimir Dumitrescu, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos 19, 2001, p. 147-153; http:// www.cimec.ro/ Arheologie/gumelnita/cd/default.htm
2. V. Sîrbu, Paul Damian, Sorin Cleşiu, Gabriel Bălan, CCA 2005, p. 119-121.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu