.
Cefa | Judeţ: Bihor | Punct: La Pădure, sector A- Hotare | Anul: 2007
Anul:
2007
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă plană
Localizare pe hartă:
Județ:
Bihor
Localitate:
Cefa
Comuna:
Cefa
Punct:
La Pădure, sector A- Hotare
Toponim:
Satul medieval Rădvani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Crişan Ioan responsabil Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Cod RAN:
Raport:

După o întrerupere de trei ani, săpăturile din sectorul „A” al sitului Cefa- La Pădure, respectiv din necropola satului medieval Rădvani, au fost reluate prin prelungirea SVIII cu 20 m. Lăţimea secţiunii în acest segment a fost de 2 m. S-a urmărit atingerea limitei primei faze de înmormântări medievale din necropolă şi localizarea amplasamentului bisericii corespunzătoare acestui nivel de înmormântări.
Aşa... cum era de aşteptat, în secţiune au apărut morminte aparţinând primului nivel de înmormântări din necropolă, respectiv sec. XI-XIII. Mormintele se concentrau în partea de S a secţiunii şi se răreau treptat spre N, între m. 16,50-20 nefiind identificate morminte. Dispunerea mormintelor în secţiune indică fie limita de N a primei faze de înmormântări, fie apropierea sa.
Înmormântările s-au făcut la adâncimi ce variază între 1-1,65 m de la actualul nivel de călcare. Pornind de la baza unui strat de pământ măzăros de culoare cenuşiu-negricioasă, mormintele se adânceau în stratul argilos de culoare brună cu depuneri din epoca romană şi din neolitic, suprapunând sau deranjând complexe aparţinând acestor epoci. La rândul lor mormintele erau suprapuse şi unele răvăşite de complexe medievale mai târzii sau de gropi ale unor căutători de comori.
Au fost cercetate parţial sau în întregime un număr de 23 de morminte dintre care 10 de copii. Mormintele de copii erau, de regulă, mai aproape de suprafaţă, iar cele de adulţi erau săpate mai adânc. Înmormântările s-au făcut după ritualul creştin, în decubit dorsal pe relaţia vest-est, braţele fiind, fără excepţie, întinse pe lângă corp. Prezenţa în unele morminte a particulelor de lemn carbonificat denotă că defuncţii erau depuşi în sicrie. Cuiele din fier găsite în straturile superioare provin probabil de la sicriele din scânduri. În pământul din umplutura mormintelor nu au fost sesizate urme care să poată fi puse în legătură cu construirea unei biserici.
Din cele 23 morminte, două (M291 şi M294) aveau ca inventar piese de podoabă caracteristice pentru această perioadă. În mormântul M 291 de ambele părţi ale craniului, în zona oaselor temporale a fost găsit câte un cercel simplu din sârmă de argint cu capetele desfăcute. În mormântul M294, în partea dreaptă a craniului se aflau patru inele de păr din argint cu terminaţia în formă de S de diferite dimensiuni şi un fragment de vas din secolele III-IV de culoare cenuşie lucrat la roată. De cealaltă parte a craniului erau trei inele de păr de dimensiuni diferite din acelaşi metal dintre care unul cu terminaţia în formă de S, iar celelalte simple, cu capetele uşor desfăcute. Lângă mandibulă, în partea dreaptă a acesteia, a fost găsită o monedă care la extragere s-a fragmentat în trei bucăţi. Extrem de corodată moneda nu mai prezenta detalii utile pentru datare. Pe una din falangele mâinii drepte defunctul avea un inel cu capetele uşor subţiate şi desfăcute. Deasupra toracelui, în partea stângă a sternului, a fost găsit un os de pasăre.
În secţiune este bine reprezentat nivelul medieval de locuire corespunzător sec. XIII/XIV-XVI/XVII. Stratigrafic acest nivel este bine evidenţiat prin pământul cenuşos cu urme pregnante de arsură (depuneri de cenuşă, lentile de pământ ars la roşu, cărbune). Grinzile carbonizate care se disting în cuprinsul acestui strat provin de la structurile de lemn ale unor construcţii. Toate conduc la concluzia că în acest sector, ca dealtfel şi în celelalte s-a produs un incendiu virulent. În profunzime acest strat având grosimi variabile este poziţionat între stratul vegetal şi stratul cu înmormântări din sec. XI-XIII. Materialul arheologic aflat în conţinutul său constă din fragmente ceramice, material osteologic animal în stare fragmentară, piese din metal şi din os, bucăţi de cărămizi. Acestui strat, respectiv acestui nivel de locuire, îi aparţin câteva complexe care, având în vedere principalele obiective urmărite şi disponibilităţile financiare, au fost cercetate doar parţial.
Locuinţă sau anexă gospodărească - Avea ca principal element un cuptor. Lucrările agricole şi amatorii de comori l-au distrus păstrându-se doar resturi ale vetrei. Cuptorul a fost amenajat deasupra mormintelor M298 şi M301 pe care constructorii în căutare de argilă le-au răvăşit până la distrugere. Vatra cuptorului a fost amenajată la 0,35 m de la actualul nivel de călcare pe un strat de argilă peste care s-au aşternut cioburi, iar deasupra a fost întins un strat de lutuială. Din lutuiala vetrei s-au prelevat probe în vederea datării complexului prin metoda magnetometrică. Groapa de deservire, în care era trasă cenuşa de pe vatra cuptorului, având formă de albie cu dgurii de 3,50 m, se afla la 2,50 m distanţă de vatră. În profunzime groapa cobora până la 1,15 m de la actualul nivel de călcare (0,65 m de la baza stratului). În conţinutul său aflau bucăţi de cărămizi şi de chirpic ars, fragmente ceramice, oase animale, obiecte din metal. Fragmentele ceramice din groapă, ca şi cele de sub lutuiala vetrei prezintă caracteristici pe baza cărora pot fi încadrate în sec. XV-XVI. Groapa a fost străpunsă pe axul vertical de una din gropile căutătorilor de comori.
De la baza stratului cu depuneri medievale coboară mai multe gropi. Unele dintre acestea sunt gropi ale stâlpilor unor complexe de locuire, altele, mai adânci, sunt gropi menajere.
Groapă menajeră - Se dezvoltă în peretele de E al secţiunii între m. 7,80-8,80. Este o groapă cu un conţinut eterogen, care se adâncea cu 0,25 m de la baza stratului (0,80 m de la suprafaţa solului). Avea dgurii de 0,75, m, pereţii oblici, iar dbazei de 0,70 m. În pământul din umplutură se aflau fragmente ceramice din sec. XIII-XIV, bucăţi de cărămizi, oase animale. Au reţinut atenţia un fragment de fluier din os şi un fragment de piesă din os de formă cilindrică păstrată fragmentar având ca decor linii orizontale executate la strung.
Groapă menajeră - A apărut în acelaşi perete al secţiunii între m. 11,50-14. A fost distrusă parţial de o groapă a căutătorilor de comori, astfel că diametrul gurii sale nu poate fi cunoscut cu precizie. Ceea ce s-a păstrat din gura gropii avea în diametru 2,50 m. Profilul său este în formă de albie. Pornind de la baza stratului (0,50 m) groapa se adâncea până în stratul viu la 2,10 m de la actualul nivel de călcare. Pământul din umplutură prezenta urme de ardere cu straturi succesive de cenuşă. În conţinutul său se aflau, bucăţi de cărbune, fragmente ceramice, chirpic ars, bucăţi de cărămizi. Caracteristicile tehnologice, tipologice şi stilistice ale materialului ceramic permit încadrarea cronologică a complexului în sec. XV-XVI.
Groapă menajeră - Are formă de cilindru cu fundul albiat. A fost surprinsă parţial între m. 6,75-8,75 şi se continua în peretele de V al secţiunii - dgurii este de 1, 45 m. Pornind de la baza stratului cu depuneri medievale (0,70 m), groapa cobora până în stratul viu la 2,30 m de la suprafaţa actuală a solului. Pământul din umplutura sa era tasat şi nu prezenta urme pregnante de ardere. Conţinutul gropii era şi în acest caz eterogen (fragmente ceramice, bucăţi de chirpic ars, material osteologic animal, piese din fier). Materialul ceramic prezintă elemente pe baza cărora poate fi încadrat cronologic în sec. XIV-XV.
Săpăturile din campania anului 2007 au evidenţiat că pământul din această parte a sectorului a fost răscolit de căutătorii de comori. Aceştia au săpat de regulă gropi adânci care apoi s-au umplut cu pământ care se prezintă mult mai rarefiat decât cel din umplutura gropilor menajere.
Groapă a căutătorilor de comori - Prinsă în întregime în secţiune, are formă dreptunghiulară (3 m L, 1 m l) cu colţurile rotunjite. A distrus parţial vatra cuptorului complexului de locuire şi a tăiat mormintele M292, M293 şi 284. În adâncime groapa pătrundea până în stratul viu, dar de la 2,35 m apa freatică a împiedicat continuarea săpăturilor până la fundul ei. Pământul din umplutura gropii conţinea multă cenuşă, lemn carbonizat, straturi de argilă şi bucăţi de chirpic. Materialul eterogen din groapă provenea după toate probabilităţile din complexul distrus, având aceleaşi caracteristici. De remarcat o monedă de argint supusă în prezent la procedee chimice de laborator pentru înlăturarea depunerilor rezultate în urma acţiunii agenţilor de coroziune.
Groapă a căutătorilor de comori - A fost surprinsă între m. 4,50 – 5,85 ai secţiunii dezvoltâdu-se în peretele estic al acesteia. Pornind imediat de sub stratul vegetal (0,30 m), se adânceşte, ferestruind groapa de deservire a cuptorului, până la 2,15 m de la suprafaţa actuală a solului. Conţine material arheologic divers provenit probabil din groapa cuptorului.
Groapă a căutătorilor de comori - Groapă de formă alungită săpată oblic pe secţiunea SIIIB între m.13,80-14,90, depăşind marginile acesteia. Are lăţimea de 0,85 m. În adâncime pătrunde, ferestruind parţial groapa medievală din peretele estic, până în stratul argilos de culoare brună la 1,35 m de la suprafaţa solului (1,05 m de la baza stratului vegetal). Are conţinut divers. Ca şi în cazul celorlalte gropi de acest tip, materialul ceramic aflat în conţinutul său acoperă o lungă perioadă de timp. Relevant pentru destinaţia acestei gropi ca şi pentru datarea sa este un mic fragment de porţelan din epoca modernă.
Groapă a căutătorilor de comori - A fost surprinsă în mijlocul secţiunii între m. 16,10-17,10 m. Gura gropii, de formă ovală, avea diametrele de 1 x 0,75 m. În adâncime groapa atingea cota de 1,75 m. Conţinutul său era similar cu cel al celorlalte gropi de acest tip.
Au mai fost cercetate parţial resturile unei locuinţe de epocă romană şi a unei locuinţe neolitice.
Subliniem că, datorită prelungirii campaniei de săpături până la începutul lunii noiembrie, materialul arheologic rezultat este în curs de prelucrare. Această situaţie conferă un anumit grad de relativitate conţinutului prezentului raport şi ne rezervă dreptul de a reveni. Se poate însă afirma cu certitudine că nu au fost identificate morminte corespunzătoare nivelului de locuire medieval timpuriu din sec. VIII-X existent în vatra aşezării. Nu au apărut nici indicii ale existenţei unei biserici corespunzătoare primului nivel de înmormântări din necropolă. Pentru a da un răspuns clar la această întrebare, în viitoarea campanie ne propunem efectuarea radiografiei solului în sectorul A al secţiunii. Preconizata radiografie a solului ar putea conduce la stabilirea limitelor primei faze de înmormântări din necropolă.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO