Firma SC Suerom SRL a solicitat MNIT asigurarea supravegherii arheologice pe perioada lucrărilor de hidroizolaţie şi racord electric subteran1 a clădirii din Piaţa Unirii nr. 6, unde, în prezent, se află Magazinul Orange. Lucrarea a durat 4 zile (perioada 8-11 august 2007) şi au fost supravegheate două puncte. MNIT a întreprins mai multe cercetări arheologice în zona Piaţa Unirii (B-dul Eroilor, Piaţa Unirii)....2 Obiectivele cercetării: - identificarea complexelor arheologice şi cercetarea lor în regim de urgenţă. Fiind vorba despre supraveghere arheologică, noi nu am putut stabili modul de practicare a secţiunii, aceasta fiind făcută doar cu scopul de a dezveli fundaţia clădirii. Au fost urmărite şi dezvelite, apoi fotografiate şi desenate complexele descoperite. Fiecare fază a cercetării a fost documentată prin desene, fotografii, descrieri, la final realizându-se şi documentaţia stratigrafică. Stratigafie: Profil sudic: 0 -0,10 m - pavaj contemporan, -0,10 -0,70 m - straturi succesive de amenajare stradală modernă şi contemporană, -0,70 -1,80 m - intrare cu arcadă, -1,80 -2,20 m - straturi de cărămidă roşie, aflate la baza arcadei. Profil estic: 0 -2,20 m - zid format din calcar grezos de culoare gălbuie. În partea stângă a clădirii din Piaţa Unirii Nr. 6 (privită din faţă), s-a practicat o secţiune, în vederea eliberării fundaţiei care urma să fie hidroizolată. Dimensiunile acesteia sunt de 0,70 m pe axa N-S şi 2,80 m pe axa E-V, secţiunea începând chiar de la colţul stâng al clădirii (privire dinspre fronton). Adâncimea maximă a secţiunii faţă de pavajul construit recent de Primăria Municipiului Cluj-Napoca este de -2,2 m. Sub pavajul contemporan, am surprins mai multe straturi succesive de amenajare stradală de epocă modernă (până la ad. de -0,70 m), sub care s-a descoperit o intrare cu arcadă de epocă medievală (sec. XVI), astupată la un moment dat cu cărămidă modernă. Arcada este formată dintr-un rând de piatră grezoasă de culoare gălbuie, fixată cu mortar, sub care s-au fixat două blocuri de piatră de calcar, în formă ovală, spre a servi drept sprijin pentru rândul de pietre din arcadă. Arcada este mărginită la bază de două şiruri de cărămizi de culoare roşu închis. La acest nivel s-a oprit săparea gropii. Intrarea este aşezată pe axa E-V. Menţionăm că nu s-a înregistrat material arheologic, întregul volum de pământ excavat fiind constituit dintr-o umplutură modernă, fără straturi arheologice succesive. Al doilea complex descoperit în această secţiune este un zid datând tot din perioada medievală, orientat N-S. Lăţimea surprinsă este de 0,90 m. Este posibil ca, la un moment dat, să fi fost lăţit, sau să fie două ziduri adosate. Este aşezat perpendicular pe latura stângă a intrării cu arcadă, cu care este întreţesut. Al doilea punct în care s-a realizat supraveghere arheologică este în curtea clădirii actualului Magazin Orange, unde s-a practicat, de-a lungul curţii, (pe axa N-S) un şanţ în care urma să fie introdus cablul electric. Începând cu ad. de 0,38 m faţă de nivelul actual, s-a conturat o piatră de dimensiuni mari (0,45 x 0,20 m). După cercetarea acestei porţiuni au mai fost descoperite încă 5 blocuri de calcar. Acestea se pare că fac parte dintr-un zid. Adâncimea maximă este de 0,44 m. Par a face parte dintr-o elevaţie şi nu fundaţie, având orientare E-V. În interiorul emplectonului a fost descoperită şi o piatră de râu, cu dimensiunile de 0,30 x 0,15 m. Deoarece zidul a fost surprins pe lăţimea şanţului săpat pentru alimentare cu cabluri electrice (0,30-0,40 m) şi nu pe lungime, a îngreunat cercetarea amănunţită a complexului. Paramentele blocurilor de calcar sunt făţuite. Pe profilul estic al şanţului nu s-a putut observa zidul sau urme ale zidului. În schimb au fost descoperite, pe partea nordică a zidului, fragmente ceramice, oase de animale şi mult cărbune. Cele mai vechi fragmente ceramice datează din sec. XVII. La S de zid au fost descoperite, la ad. de 0,30 - 0,35 m, mai multe obiecte şi fragmente din sticlă. Printre acestea se remarcă trei capace, dintre care două întregi şi unul fragmentar. Cel fragmentar este de culoare verzuie, iar cele întregi de culoare albă, transparentă. La cca. 20 m de zidul descris anterior, spre Bulevardul Eroilor, s-au conturat (la ad. de 0,35 – 0,40 m) două pietre tot din calcar, dar de dimensiuni mai mici decât celelalte. Nu putem preciza dacă acestea făceau parte dintr-un zid/fundaţie de clădire sau au ajuns acolo în mod accidental. Complexele arheologice descoperite cu ocazia lucrărilor mai sus menţionate aparţin epocii medievale şi celei moderne.