Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Craiva | Comuna: Cricău | Judeţ: Alba | Punct: Piatra Craivii | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca   Latene; Preistorie; 
Perioade   La Tène, Epoca medievală mijlocie
Categorie   Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar; 
Tipuri de sit   aşezare fortificată, sanctuar
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Craiva
Comuna   Cricău
Punct   Piatra Craivii
Sector   
Toponim   
Colectiv   Vasile Moga (MNUAI), Cristinel Plantos (RMGC), Antoniu Marc (MCDR Deva), Gabriel Izdrăila (MNUAI), studenţi ai Univ. Alba Iulia, FIB, UBB Cluj, Univ. Târgu Mureş
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
 Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
 Roşia Montană Gold Corporation SA
 Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
 Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
 Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş
 Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Persoane implicate  Gabriel IZDRĂILĂ, Antoniu Tudor MARC, Vasile MOGA, Cristinel PLANTOS
Cod RAN    4160.01
Raport În intervalul cuprins între 30 iulie-18 august 2007, în baza autorizaţiei de săpătură arheologică nr. 4/2007, cu fonduri de la CJ Alba1 au continuat cercetările arheologice sistematice în situl de la Craiva Piatra Craivii.
Din punct de vedere geomorfologic, situl arheolgic de la Piatra Craivii este situat pe o klippă calcaroasă, din cadrul sectorului de SE a Munţilor Apuseni, în subdiviziunea Trascău, la 20 km N de municipiul Alba Iulia. Altitudinea maximă absolută este de 1078 m, oferind o excelentă perspectivă vizuală în sectorul mijlociu al văii Mureşului, între oraşele Aiud şi Alba Iulia.
Poziţia dominantă, ce permitea controlul rutelor de comunicaţie din zonă alături de bogatele resurse ale subsolului, au constituit motive suficiente pentru aşezarea comunităţilor umane aici din preistorie şi până în plin ev mediu.
Chiar dacă o serie de artefacte de la Piatra Craivii provin din descoperiri arheologice datând de la sfârşitul veacului al XIX-lea, investigaţiilor arheologice sistematice de aici sunt legate de cercetările începute în anul 1960 de către Gh. Anghel la fortificaţia medievală. În acel context au apărut şi materiale aparţinând epocii dacice. Ca urmare, în campaniile următoare, cercetările se vor intensifica şi vor duce la o lărgire a colectivului sub îndrumarea lui I. Berciu.
Cercetările efectuate între 1960-1971 şi 1988 au relevat existenţa aici a unui important centru de putere, cu o fortificaţie din ziduri de piatră fasonate, având şi o particularitate unicat în cadrul fortificaţiilor din lumea dacică, alături de care s-a dezvoltat o aşezare civilă, dispusă pe o serie de terase săpate în stânca masivului calcaros sau în împrejurimi.
Pe baza rezultatelor acestor cercetări, coroborate cu o serie de surse literare antice, s-a presupus că situl de la Piatra Craivii, poate fi indentificat cu centrul dacilor apulli - ?p?????, menţionat de geograful alexandrin C. Ptolemaios.
Obiectivele campaniei din cursul anului 2007 s-au bazat exclusiv pe continuarea investigării templului de pe terasa Bănuţului. Terasa în discuţie se află dispusă pe latura de E a masivului, la o altitudine de aprox. 1020 m şi are dimensiunile de cca. 60 x 14 m.
Reamintim că în campania precedentă s-au dezvelit aici urmele unui templu prevăzut cu baze de coloane din calcar, în contextul trasării unei secţiuni de control (SVII), având dimensiunile de 9 x 2 m. Respectiva unitate de cercetare a fost amplasată perpendicular faţă de stâncă, cercetarea ei în mare măsură prilejuind descoperirea in situ a două plinte de calcar şi un bogat inventar arheologic.
În campania din 2007 au continuat cercetările în cadrul acestei secţiuni, până la nivelul de călcare antic, fiind surprinsă o nouă plintă, la limita dintre c.4-5, alături de un inventar arheologic constând din resturi de vase ceramice, piese de metal şi resturi de materiale osteologice. Modul în care acestea au fost surprinse face plauzibilă ipoteza că ele reprezintă ofrande.
Concomitent cu cercetarea în SVII s-a deschis o altă unitate de cercetare, paralelă, notată SVII bis (5 x 3 m, orientată E-V), despărţită, către N, de un martor de 0,50 m. Cunoscută fiind stratigrafia zonei, nu a constituit nicio surpriză apariţia, pe parcursul săpăturii, a încă trei plinte din calcar alături de un abundent inventar arheologic. Acesta constă,în linii mari, din numeroase fragmente de la vase ceramice, diverse obiecte din fier şi bronz şi un bogat material osteologic. Dintre materialele speciale, cu valoare cronologică, notăm importuri de epocă romană republicană târzie, o piesă de argint, fibule.
Cercetările în SVII bis s-au oprit în plin nivel cu depuneri, atât din cauza vremii nefavorabile dar şi a fondurilor insuficiente cercetării unui astfel de obiectiv.
Un alt aspect al campaniei arheologice din anul 2007 l-a constituit continuarea ridicării topografice, axată pe zona de SE a sitului, pentru anul 2008 avându-se în vedere ridicarea platoului superior al stâncii.
Campania din anul 2007 a reliefat în mod indubitabil prezenţa pe terasa Bănuţului a unui templu dacic, de tipul celor cu tamburi din piatră şi coloane din lemn, având acoperişul din ţiglă. Importanţa deosebită a complexului nostru constă din prezenţa din abundenţă a inventarului arheologic, fapt care îl plasează într-o ipostază unică în cadrul complexelor de acest tip din Dacia preromană.
Importanţa acestui obiectiv presupune realizarea unor eforturi conjugate în ceea ce priveşte cercetarea şi conservarea sa, în contextul în care, finanţarea doar de către Consiliul Judeţean Alba nu poate fi suficientă. De asemenea, se impune şi angajarea unui paznic al sitului, în contextul în care acesta este vandalizat anual.
Rezumat
English Abstract Between 30th of July and 18th of August 2007 archaeological research was continued in the Dacian settlement and fortress of Craiva „Piatra Craivii” (Alba County).
The objectives from the 2007 campaign aimed at the investigation of the temple from the Banuţului terrace. This terrace is on the east part of the mountain at 1020 m altitude and has the following dimensions 60 x 14 m.
In the previous campaign, during the tracing of a check section (S. VII), we discovered the marks of a temple with limestone columns bases, with the following dimensions 9 x 2 m. This trench was placed perpendicular to the rock. The exploration of this unit led to the discovery of two limestone plinths and a very rich archaeological inventory.
In 2007 campaign excavation in this unit continued, until we reached the ancient level and discovered another plinth between 4-5 squares, alongside archaeological material consisting of fragments of ceramic vases, metal pieces and osteological remains. The manner in which these objects were found makes plausible the hypothesis that they represent offerings.
At the same time another parallel trench was opened, marked as S. VII bis (5 x 3 m, east-west orientation) separated in the north part by a 0.50 m. baulk. Knowing the stratigraphy of this area, the discovery of another three limestone plinths and some other archaeological materials during the excavation was no surprise. We have discovered fragments of ceramic vases, iron and bronze objects and very rich osteological material. From the special finds with chronological importance we can note some imports from the Roman Republican period, a bronze piece and some brooches.
The researches in S VII bis had stopped at a depositional level, because of the bad weather but also because of the insufficient money necessary for the research of this objective.
The 2007 campaign revealed a Dacian temple on the Banuţului terrace, like the ones with stone drums and wood columns, with a tile roof. The importance of this complex is given by the richness of the archaeological inventory and this makes it a unique case in the Pre-Roman Dacian complexes.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu