Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca antică;
Epoca greacă;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Sector Basilica Pârvan
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Angelescu Mircea Victor Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Apostol Virgil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Avram Alexandru Université de Le Mans, France
Bădescu Alexandru Muzeul Naţional de Istorie a României
Băldescu Irina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Bereteu Dinu
Bîrzescu Florina Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bîrzescu Iulian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bottez Valentin Victor Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Chiriţoiu Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Dabîca Mircea Mihail Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Domăneanţu Catrinel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Fărnoagă Smaranda Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Grigore Ioana Muzeul Naţional de Istorie a României
Lăzărescu Vlad Andrei Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Liţu Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mitrovici Milena University of Minnesota, USA
Munteanu Florentin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Neagu Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Pascale Alina
Rogobete Carmen
Rusu-Bolindeţ Viorica Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Suceveanu Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ţârlea Alexandra Clara Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Timofan Anca Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Timofte Ştefan Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Toda Oana Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Turcu Christine Marie Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Ulieriu Theodor
Vasiliţă Ştefan
Zimmermann Konrad Universität Rostock,Germany
Cod RAN    62039.01
Raport În anul 2000 au fost reluate vechile săpături ale lui V. Pârvan11 şi Marcelle Lambrino22 din zona basilicii paleo-creştine de lângă latura sudică a incintei romane târzii, noua cercetare având ca scop identificarea vechilor săpături, cercetarea complexului ecleziastic târziu, cercetarea laturii sudice a zidului de incintă roman târziu şi a celorlalte ziduri de incintă din zonă şi verificarea ipotezei Lambrino privitoare la existenţa unui sanctuar arhaic în zonă.
Cercetarea arheologică în perimetrul basilicii a evidenţiat o porţiune din zidul sudic al basilicii (sud-estul S1) precum şi amprenta acestuia în zidul de incintă. Un alt zid, care aparţine probabil unei faze anterioare a basilicii, a fost descoperit în sud-vestul S1. Ca urmare a cercetării stratigrafice efectuate în acest perimetru, sub nivelul corespunzător construcţiei basilicii am identificat resturile a cinci clădiri de epocă greacă (CG = clădire grecească): CG1 (în colţul nord-vestic al S1, datată preliminar în sec. IV-III a.Chr.), CG2 (în nordul S1, nedatată), CG3 (în S2, posibil de perioada arhaică – datată preliminar în sec. VI a.Chr.), CG 4 (în estul S1, cercetată în 2004, amenajată într-un strat gros de lut galben – datată preliminar în sec. VI-V î.Hr.) şi CG5 (sub absidele Basilicilor 1 şi 2, datată preliminar în sec. VI-V a.Chr.). În centrul S1, în stâncă, am descoperit un bothros deja cercetat (ce conţinea material ceramic de sec. VI-V a.Chr.3)
Săpăturile legate de zidul de incintă roman târziu au evidenţiat cu precizie traseul acestuia în dreptul basilicii şi la V de aceasta. De asemenea, în sud-vestul S1 am descoperit o poartă. Spre V a fost posibilă urmărirea succesiunii celor trei faze ale incintei romane târzii (A, B şi C) cât şi tehnica de construcţie a acestora. Am identificat un posibil turn al fazei A în punctul de flexiune al acesteia
În 2005 am descoperit la V de synthronos-ul basilicii vizibile la suprafaţă (numită convenţional Basilica 2) absida unei basilici şi mai vechi (numită convenţional Basilica 1). Din partea de E a Basilicii 1 s-a păstrat doar absida (distrusă în partea de S), iar în 2006 am descoperit (în S1E) alte structuri de zidărie care ar putea reprezenta fundaţiile laturii de V, cu porticul şi intrarea în Basilica 1.
De asemenea, în S6 a fost identificată şi anexa de NE a basilicii 2, adosată absidei Basilicii 2 şi colţului său de NE.
În campania 2007 săpăturile au urmărit rezolvarea unor probleme de cronologie şi plan a complexului ecleziastic târziu, concentrându-se la V (S21) şi N (S22) de Basilica 2, şi epuizarea stratigrafiei şi realizarea releveului CG 5 (S4)4.
S4
Am reluat săpăturile, concentrându-ne în jumătatea N a spaţiului dintre absida şi synthronos-ului Basilicii 2, unde a apărut o structură din pietre de şist verde legate cu pământ (dezvelită pe o lungime de aprox. 0,70 m), despre care iniţial am crezut că este zidul de N al CG 5 (Z46). În ciuda faptului că este adosat zidului E al CG 5, nu are aceeaşi adâncime, este construit mult mai neîngrijit şi nu este ţesut cu acesta. În concluzie este ori un zid despărţitor al CG5, ori parte dintr-o construcţie mai târzie, care foloseşte zidul E al CG5. Săpătura acestei zone a pus în evidenţă şi succesiunea fazelor Basilicii 2, vizibile în zidăria absidei sale. Faza iniţială a basilicii avea fundaţia absidei (păstrată în jumătatea nordică) construită din pietre legate cu pământ, deasupra cărora zidăria este realizată din pietre legate cu mortar. În a doua fază fundaţia absidei este realizată numai din pietre legate cu mortar. Cele două faze nu urmau exact acelaşi traseu, la intersecţia lor arcul absidei târzii fiind frânt.
De asemenea, am săpat podeaua de lut galben (4007) a CG5, care s-a dovedit a fi nivelarea cu lut galben a stâncii native (care în unele locuri prezintă cavităţi de până la 0,30 m adâncime) în scopul implantării clădirii. În SV CG5 au apărut două gropi: prima, circulară (4013; localizată la 0,7 m N de colţul SV al CG5) este posibil o groapă de par (d 0,24 m; h 0,18 m) datată preliminar în epoca arhaică sau clasică; a doua (4014; localizată sub colţul SV al CG 5; d aprox. 1,20 m) este datată anterior momentului construirii CG5 (deci probabil de epocă arhaică), umplutura fiind parţial deranjată în momentul construirii décroche-ului zidului de incintă roman târziu către N.
Stratigrafia surprinsă între abside la S de Z 46 o confirmă pe cea descoperită în sudul S 45. La N de Z46 a apărut un strat de dărâmătură (4009; +3,83/+3,22 m) cu multe fragmente mari de amforă, aşezat pe un strat de lut galben (4011; +3,22 m; ar putea fi vorba de stratul de lut galben masiv identificat peste tot în S). În 4011 am identificat o groapă (4012; d 0,65 m; +3,17 m). Am oprit săpătura la acest nivel, spaţiul fiind foarte îngust şi nepermiţând o interpretare coerentă a rezultatelor.
S22
Pentru a cerceta relaţia stratigrafică dintre Basilica 2, strada de la N şi CR1 (clădirea romană de la N de stradă) am deschis o nouă secţiune orientată NNV-SSE, S22 (4,70 x 4,30 m), în dreptul colţului NE al Basilicii 2. Zona a fost foarte puţin afectată de săpături moderne, imediat sub nivelul actual de călcare pastrându-se o nivelare de lut galben (22001). De asemenea am identificat o fază iniţială a Basilicii 2, vizibilă în zidul său de N imediat sub nivelul de călcare actual, unde se observă traseul uşor deviat către N al zidului fazei 1. În momentul reparaţiei, noul zid a fost construit cu 0,20 m (variabil) către S faţă de primul.
Stratigrafia: - am identificat un strat de umplutură modernă creat în urma săpăturilor (22000; +5,80 m variabil/+5,63 m variabil) mai adânc în S (probabil săpăturile anterioare au urmărit să puna mai bine în evidenţă Basilica 2) şi o nivelare de lut galben foarte solidă (22001; +5,63 m), poate substrucţia străzii romane târzii (către V se păstrează şi plăcile masive de calcar ce o acopereau).
S21
S21 (11 x 6 m) a fost deschisă în partea de V a intrării în basilica Pârvan, fiind amplasată paralel cu aceasta şi cu S1ext. Secţiunea este orientată NV-SE şi a fost trasată în scopul cercetării situaţiei arheologice din faţa intrării în Basilica 2, pentru a putea fi cercetate şi analizate structurile care ţin de fazele constructive ale intrării în Basilica 1. Adâncimea maximă de cercetare în campania 2007 a atins cota de +3,79 m (cotele au fost calculate în funcţie de nivelul mării).
Au fost descoperite şi înregistrate următoarele contexte arheologice:
Z15 (21004) – 4,20 x 0,60 m, cu orientare NE-SV. Fundaţia zidului a fost sesizată la cota de +4,57 m şi prezintă 2 asize. Tehnica de construcţie utilizează şisturile verzi legate cu pământ. Ultima asiză de sus, care reprezintă începutul elevaţiei, este alcătuită din blocuri de calcar gri semifasonate legate cu pământ. Z15 reprezintă continuarea Z 1008 din S1ext în noua secţiune S21.
Z17 (21010) – 4,80 x 0,60 m x gr 0,35 m, cu orientare NV-SE. Reprezintă fundaţia unui zid paralel cu Z12 (1020) - zidul intrării în Basilica 2 şi a fost descoperit la cota de +4,69 m. Structura fundaţiei este dispusă pe trei asize regulate. Tehnica de construcţie utilizează şisturile verzi legate cu pământ şi ocazional sunt folosite roci de calcar galben şi gri.
Z18 (21005) – 1,30 x 0,65 m x gr 0,10 m, cu orientare E-V a fost conturat la cota de +4,50 m. Fundaţia zidului prezintă o asiză alcătuită din şisturi verzi legate cu pământ dar pe alocuri şi câteva fragmente de calcar alb.
Z47 (21009) – 9,50 x 0,75 m x gr 0,30 m, cu orientare NV-SE, a fost conturat la cota de +4,96 m. Reprezintă fundaţia unui zid puternic deranjat din care a rămas o singură asiză. Tehnica de construcţie utilizează şisturile verzi şi rocile de calcar galben.
Z 48 ( 21006) – 3,10 x 0,50 m (parţială), cu orientare E-V, a fost conturat la cota de +4,87 m. Fundaţia este puternic afectată pe latura sa sudică, în S7. Tehnica de construcţie a celor 3 asize utilizează şisturile verzi legate cu pământ. Z48 suprapune un strat compact de tegulae (21003) acesta reprezentând urmele unui acoperiş dezafectat.
Z49 (21012) – 2,20 x 0,35 x gr 0,27 m, cu orientare E-V, a fost conturat la cota de +4,46 m. Reprezintă fundaţia unui zid posibil deranjat de săpăturile anterioare (a fost consemnat în caietul de săpătură al M. Lambrino). Se desfăşoară pe o singură asiză de şisturi verzi legate cu pământ.
Z50 (21013) – 2,50 x 0,55 m x gr 0,20 m, cu orientare E-V şi conturat la cota de + 4,13 m. Fundaţia zidului este structurată pe o singură asiză alcătuită din şisturi verzi legate cu pământ. Este foarte precar păstrat , fiind probabil deranjat de cercetările anterioare.
21003 – strat compact de tegulae şi imbrices fragmentare reprezentând urmele unui acoperiş prăbuşit. A fost surprins la cota de +4,20 m, pe o L de 4 m atât în S21 cât şi în S7, fiind suprapus de fundaţia Z48.
21008 – pavaj din dale de calcar galben surprins parţial în partea estică a Z47 şi posibil legat de faza de utilizare acestuia. Dalajul a fost conturat la cota de +4,72 m având o L de 3 m, o l de 0,50 m iar grosimea plăcilor este de 0,06 m.
Datarea acestor contexte poate fi relativ stabilită în perioada romană târzie (sec. IV-VI p.Chr.), fundaţiile fiind corelate cu amenajările constructive ale intrărilor în cele două basilici. Stabilirea unor faze de construcţie, a unei planimetri coerente şi a funcţionalităţii arhitecturale va fi posibilă însă după finalizarea cercetărilor în această zonă a sectorului.
În campania 2007 săpăturile la CG5 au fost încheiate fără descoperirea zidului său nordic, datarea structurii (sec. VI-V a.Chr.) urmând să fie rafinată după prelucrarea materialului ceramic. În zidăria Basilicii 2 au fost identificate două faze constructive, care încă nu pot fi fixate în timp cu precizie. Cercetările de la V de Basilica 2 au pus în evidenţă structuri ce par a fi legate de cele două basilici, dar a căror funcţionalitate exactă nu ne este cunoscută deocamdată. Pentru lămurirea problemelor de cronologie ale celor două basilici paleocreştine rămâne ca în viitoarea campanie să continuăm cercetările în S21, S22 şi să extindem cercetarea la V de Basilica 2.
Rezumat
English Abstract In 2000 we resumed the earlier excavations conducted by V. Parvan and Marcelle Lambrino in the area of the Paleo-Christian basilica near the south side of the late Roman precincts, the new investigation aiming at identifying the earlier excavations, investigating the late ecclesiastical feature, investigating into the south side of the late Roman precinct wall and the other precinct walls in the area and checking the Lambrino hypothesis regarding the existence of an archaic shrine in the area.
Bibliografie
Note Bibliografice 1. V. Pârvan, Histria VII, AARMSI, III, 1923-1924, 2.
2. Marcelle Lambrino, Les Vases archaïques d’Histria, Bucureşti 1938.
3. Gr. Florescu, Histria I, 1954, 154-156.
4. De asemenea, a fost realizat parţial releveul CG 4 (S1 şi S3).
5. Vezi raportul din CCA 2005.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu