Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Sector X
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandrescu Petre Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Angelescu Mircea Victor Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Avram Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bounegru Alexandru Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași
Domăneanţu Catrinel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dupont Pierre Universitatea Lyon II, France
Lungu Virgil Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Muşeţeanu Crişan Muzeul Naţional de Istorie a României
Sejalon P. Universitatea Lyon II, France
Suceveanu Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Teleaga Emilian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport I. Sector X
Din acest an cercetarea s-a concentrat pe şirul de casete T, U, V, Z dintre care trei erau începute de anul trecut, iar Z a fost trasată anul acesta, urmărindu-se lămurirea unor situaţii apărute în săpătura Suzanei Dimitriu. Sunt nevoită să vă reamintesc că în această suprafaţă, susnumita cercetătoare descoperise un patrulater de temelii olbiene de mari dimensiuni, care conservau încă elemente de elevaţie. Acest fapt, ca şi materialul descoperit (o statuetă de marmură şi alta fragmentară de teracotă reprezentând-o pe zeiţa Cybele, o bază de statuetă de marmură) ne îndeamnă să postulăm ipoteza existenţei aici a unei construcţii publice, poate a unui sanctuar. Să nu uităm faptul că în această parte a oraşului s-au găsit multe fragmente de teracote arhitectonice de epocă elenistică, ceea ce l-a determinat pe profesorul Dinu Adameşteanu să presupună prezenţa în zonă a unei a treia zone sacre a cetăţii. Iată motivele pentru care, în vara lui 1996, ne-am concentrat atenţia în această suprafaţă, împinşi şi de faptul că în profilul de E al vechii săpături se putea observa o masivă dărâmătură de statuete, Kalyptere şi chirpici arşi ce părea să suprapună latura de E a patrulaterului de temelii olbiene. Rezultatele, deocamdată, nu sunt spectaculoase. În casetele U şi V a apărut într-adevăr dărâmătura despre care am vorbit mai înainte. Din păcate nu am avut suficienţi bani pentru a demonta complet, fapr ce ne împiedică să ştim pe ce suport se sprijină. Este vorba de o mare cantitate de ţigle şi chirpici arşi, printre care am găsit fragmente ceramice elenistice târzii, câteva fragmente de statuete de teracotă şi o paletă de kantharos cu firnis negru - cu grafitti.
În casetele Z, T şi parţial în U, a apărut un nivel de stradă pavată cu pietre şi fragmente ceramice, care fusese deja surprins în secţiunea Suzana Dimitriu şi în propria noastră săpătură (caseta L), orientarea ei pare să fie N-S şi ea ar trebui să se intersecteze cu marea stradă E-V care străbătea platoul. Ea a fost identificată pe o fotografie aeriană din anul 1968 şi în teren în săpătura noastră din anii 1994-1995.
În campania din acest an, în afara celor spuse mai înainte, ne-am preocupat şi de un alt monument descoperit în sectorul nostru încă din 1993. Este vorba de o fântână aparţinând ultimului nivel elenistic surprins în săpătura noastră. Pentru a o degaja complet, am demontat profilul dintre casetele K şi L, după care am purces la golirea ei. Cu această ocazie am constatat că fântâna era construită din pietre de talie, perfect îmbinate. Am reuşit să ne adâncim în ea până la nivelul celei de-a VIII-a asize (numărând de sus în jos), nivel la care pământul era deja îmbibat cu apă. Materialul ceramic descoperit este unitar, fragmente din aceleaşi vase găsindu-se la adâncimi diferite. Aceasta ar indica faptul că umplutura s-a făcut odată. Majoritatea ceramicii este reprezentată de amfore fragmentare, ceramică de uz curent (căni), câteva fragmente de cupe ioniene cu decor în relief, vase indigene lucrate cu mâna, greutăţi de război de ţesut. Am găsit şi două monede, dintre care una complet distrusă.
Ne întrebăm care a fost funcţionalitatea acestei fântâni atât de frumos construită, întrucât se ştie că în această perioadă apa potabilă era adusă prin apeduct. Un singur obiect descoperit în ea ne pune pe gânduri. Este vorba de piciorul unui vas aparţinând categoriei ceramicii gri, care pare să fi fost anume tăiat şi şlefuit în antichitate. Forma lui actuală aminteşte pe cea a unui Kernos. Dacă este Kernos, atunci aşa numita fântână s-ar putea să fie un bothros.Considerăm însă că deocamdată avem prea puţine elemente pentru a afirma cu certitudine acest lucru - cu atât mai mult cu cât însăşi prezenţa aici a unui sanctuar este încă tot în stadiul de ipoteză. Să sperăm că cercetările ulterioare ne vor aduce noi lămuriri.

II. Sector Cuptoare
III. Sector Templu
IV. Sector Domus
S-a continuat cercetarea complexului urbanistic, denumit convenţional Domus IV. Construit în sec. VI p. Chr. El suprapune resturi de construcţii datând din sec. II-III, refăcute în sec. IV. Anul trecut s-au obţinut importante preciziuni privind planul iniţial al acestui complex, deteriorat ulterior, în momentul penultimului nivel (V A), bine individualizat în acest sector. În paralel, s-a continuat secţiunea care a dat la iveală, în 1995, complexul de amfore elenistice, identificându-se incinta romană târzie, care pare a fi dezafectat nu numai incinta romană timpurie, ci şi măcar una dintre incintele greceşti ale necropolei histriene.

V. Sector Bazilica episcopală
S-a început degajarea atriu-ului bazilicii, care pare a fi fost prevăzut în primele două momente de existenţă ale acesteia cu un portic. Penultimul nivel (V A) a fost surprins aici, reprezentând probabil resturile unei locuiri particulare, din moment ce ştim, din cercetările anterioare, că bazilica nu mai funcţiona în acest moment.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu