Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Porţ | Comuna: Marca | Judeţ: Sălaj | Punct: Staţia de betoane Bechtel/La baraj-Barul lui Guti | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Epoca bronzului;
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca medievală timpurie;
Epoca bronzului târziu
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Porţ
Comuna   Marca
Punct
Staţia de betoane Bechtel/La baraj-Barul lui Guti
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băcueţ-Crişan Sanda Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Matei Alexandru Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN    141982.04
Raport Localitatea Porţ este plasată pe partea dreaptă a văii Barcăului, parte integrantă a unităţii geografice denumită Depresiunea Şimleului. Localitatea este situată la periferia nordică a acestei depresiuni, practic la intrarea dinspre V în Depresiunea Şimleului.
Suprafaţa de 14,6 ha necesară a fi verificată arheologic pentru investiţia propusă (Staţia de Betoane) este situată în lunca inundabilă a văii Barcăului, având barajul suplac ca limită spre V iar spre S, SE se întinde pe prima terasă a râului Barcău, la poalele ultimelor ramificaţii ce coboară spre N ale Munţilor Plopişului (sau Şes)
Cercetarea arheologică preventivă efectuată în februarie-martie 2007 a avut ca scop descărcarea terenului de sarcină arheologică. În această suprafaţă urma să fie organizată o Staţie de Betoane şi Subansamble de Beton necesare construirii Autostrăzii Transilvania, în special pentru sectorul 3C.
Vestigiile arheologice din acest punct nu au fost cunoscute de către specialişti, situl arheologic fiind descoperit întâmplător în anul 2006 în timpul executării unor cercetări de suprafaţă.
Statigrafia generală a sectorului:
Pe întreaga suprafaţă a sitului a fost constatată aceeaşi situaţie stratigrafică:
- 0 -0,30/0,40 m nivel cenuşiu arat care conţine materiale arheologice.
- la ad. de 0,30/0,40 m apare sterilul arheologic (lut gălbui-maroniu)
Toate complexele arheologice au fost conturate la nivelul sterilului. În totalitate acestea sunt de tip adâncit, ele fiind practice săpate în lutul gălbui/maroniu, steril arheologic.
Pe suprafaţa de 13,6 hectare nu au fost identificate vestigii arheologice. Vestigii arheologice au apărut pe suprafaţa de 1,1 ha, suprafaţa aflată în colţul de SV al zonei pe care beneficiarul intenţionează să construiască o staţie de betoane.
Cercetarea întregii suprafeţe ocupate de vestigii a dus în final la dezvelirea a 36 de complexe arheologice reprezentând locuinţe, gropi, cuptoare, construcţii anexe, şanţuri de drenare a apei. Pe baza materialului arheologic descoperit, cele 36 de complexe arheologice se datează astfel: 34 de complexe aparţin evului mediu timpuriu, 2 complexe aparţin epocii bronzului.
Beneficiarul a marcat pe planul general (şi pe teren) suprafeţele cu regim de urgenţă (A, B şi C). În jumătatea sudică a sectorului B a fost identificat un sit arheologic databil în sec. VIII-IX (medieval timpuriu).
În vederea stabilirii stratigrafiei şi a suprafeţei ocupate de vestigile arheologice (suprafaţa sitului) a fost trasata secţiunea S1/2007 cu dimensiunile de 160 x 1,5 m. Perpendicular pe aceasta a fost trasată secţiunile magistrale S2/2007 (cu dimensiunile de 110 x 1, 5 m) şi S7/2007 (cu dimensiunile de 110 x 1,5 m). De asemenea, tot pentru stabilirea stratigrafiei şi a suprafeţei ocupate de vestigii a mai fost trasată secţiunea magistrală S8/2007 (cu dimensiunile de 200 x 1,5 m), secţiune trasată paralel cu secţiunea S1/2007.
După ce au fost tasate aceste secţiuni magistrale s-a trecut la cercetarea întregii suprafeţe ocupate cu vestigii în vederea descărcării terenului de sarcina arheologică. Perpendicular pe secţiunea magistrală S1/2007 au fost trasate secţiunile S9/2007, S10/2007, S11/2007, S12/2007, S13/2007, S14/2007, S15/2007, S17/2007, S18/2007, S19/2007, S20/2007, S21/2007, S22/2007, S23/2007, S24/2007.
Între secţiunile magistrale S1/2007 şi S8/2007 (paralel cu acestea) au fost trasate secţiunile S25/2007, S26/2007, S28/2007, S29/2007, S30/2007, S31/2007, S32/2007, S33/2007, S34/2007, S35/2007, cas. 1, 2, 3, 4, 5 şi suprafeţele A, B, C, D, E, F, G.
Pentru cercetarea părţii sudice a sitului arheologic au fost trasate S16/2007 (perpendiculară pe S8/2007), S36/2007, S37/2007, S38/2007, S39/2007 şi suprafaţa H (toate acestea fiind paralele cu S8/2007)
Deoarece contractul încheiat cu beneficiarul prevedea cercetarea/descărcarea de sarcină istorică a unei suprafeţe de 14,6 hectare, facem precizarea că secţiunile S3/2007, S4/2007, S5/2007, S6/2007 au fost trasate în alte în alte zone ale suprafeţei contractate în vederea verificării existenţei urmelor istorice.
Cpl. C1/2007
Locuinţă adâncită. Complexul a fost surprins în secţiunea S7/2007, m. 102-106, la ad. de 0,15 m. A fost cercetat parţial deoarece se întindea şi în suprafaţa care nu era inclusă în contractul de descărcare de sarcină istorică. După aspectul laturilor surprinse putem bănui că locuinţa avea un plan rectangular cu colţurile rotunjite. Fundul acesteia era uşor alveolat şi a fost atins la -0,25 m. Din complex au fost recoltate mai multe fragmente ceramice ce provin de la oale fără toarte lucrate la roata înceată. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C2/2007
Locuinţă adâncită (?). Complexul a fost surprins în secţiunea S8/2007, m. 13-16, la ad. de 0,44 m. Acesta s-a conturat sub forma unei pete aproximativ circulară, de culoare cenuşie. Fundul era uşor alveolat şi a fost atins la -0,45 m. Pe fundul complexului a fost surprinsă o groapă de stâlp care se adâncea până la 0,49 m. Din complex au fost recoltate câteva fragmente ceramice de culoare cărămizie sau negricioasă. Locuinţa se datează în epoca bronzului.
Cpl. C3/2007
Locuinţă adâncită. Complexul a fost surprins în S8/2007, m. 30-36, la ad. de 0,40 m. S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară cu colţurile rotunjite. Fundul locuinţei era uşor alveolat a fost atins la -0,60 m. Instalaţia de foc (distrusă din vechime) a locuinţei consta într-un cuptor cu pereţii clădiţi din blocuri de micaşist şi pietre de râu. Vatra era arsă la roşu. Din complex au fost recoltate mai multe fragmente ceramice ce provin de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau rapidă. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C4/2007
Groapă menajeră. Complexul a fost surprins în S10/2007, m. 6-9, la ad. de 0, 37 m. S-a conturat sub forma unei pete oval-alungită de culoare negricioasă. Fundul gropii aflat la -0,65 m era alveolat. În acest complex au fost descoperite puţine fragmente ceramice ce provin de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau cu mâna. Groapa menajeră se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C5/2007
Locuinţă (?)/Construcţie anexă (?). Complex de mari dimensiuni cercetat în S11/2007 (conturat la ad. de 0,30/0,35 m, c. m. 2-25), S14/2007 (conturat la ad. de 0,30/0,35 m, c. m. 2-14) şi S15/2007 (conturat la ad. de 0,35/0,37 m, c. m. 2-14). Acest complex este foarte interesant. Practic are două componente. La conturare a fost sesizată existenţa unui şanţ de culoare negricioasă care avea un traiect aproape circular formând un “inel” cu capetele desfăcute şi care avea un d. de aproape 12 m. În suprafaţa delimitată de acest “inel” (aproape în centru) a fost surprinsă o instalaţie de foc (vatră cu gardină din piatră), amenajată pe fundul unei alveolări săpată în lutul steril (adâncimea 0, 38/0, 42 m). Tot în acest spaţiu delimitat de “inel” au fost surprinse 5 gropi de stâlp. Inventarul acestui complex a constat în fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată sau cu mâna şi câteva piese din fier: fragment de zăbală de cavalerie, fragment din talpa unei scăriţe de cavalerie (?) şi alte câteva piese din fier foarte prost păstrate cu formă şi utilitate greu definibilă.
Planimetria complexului ridică o serie de întrebări legate în primul rând de funcţionalitate. Însă, este clar că acest complex este o construcţie, fapt argumentat în primul rând de prezenţa gropilor de stâlp. Complexul se datează în perioada medievală timpurie. Cpl. C5/2007 suprapune cpl. C6/2007.
Cpl. C6/2007
Groapă menajeră (?). Complexul a fost surprins în S14/2007 (ad. de 0, 35 m, c. m.2-4) şi în S15/2007 (ad. de 0,35 m, c. m. 1-5).
S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă de formă oval-alungită. Fundul gropii se afla la ad. de 0, 60 m. Inventarul complexului a constat în câteva fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată. Complexul se datează în perioada medievală timpurie. Cpl. C6/2007 este suprapus de Cpl. C5/2007.
Cpl. C7/2007
Construcţie anexă (?). Complexul a fost surprins în S16/2007, m. 0-4, la ad. de 0,30 m. S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară cu colţurile rotunjite. Fundul complexului (uşor alveolat) a fost atins la -0,60 m. Nu era prevăzut cu instalaţie de foc. Din complex provin numai câteva fragmente ceramice mici atipice şi bucăţi de chirpic. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C8/2007
Construcţie anexă. Complexul a fost surprins în S17/2007, m. 8-12, la ad. de 0,40 m. S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară cu colţurile rotunjite. Fundul complexului (uşor alveolat) a fost atins la -0, 60 m. Nu era prevăzut cu instalaţie pentru foc. În complex au fost descoperite două fragmente ceramice atipice şi mai multe bucăţi de chirpic. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C9/2007
Locuinţă adâncită. Complexul a fost surprins în S17/2007 (m. 1-5, la ad. de 0,35 m) şi în S18/2007 (m. 1-5, ad. de 0,35 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară cu colţurile rotunjite. Fundul locuinţei era uşor alveolat. Acesta a fost atins la adâncimea de 0,60 m. Instalaţia de foc (distrusă din vechime) a locuinţei consta într-un cuptor cu pereţii clădiţi din blocuri de micaşist şi pietre de râu. Din complex au fost recoltate mai multe fragmente ceramice ce provin de la oale fără toarte lucrate la roata înceată câteva fragmente de tăviţe lucrate cu mâna. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C10/2007
Locuinţa adâncită. Complexul a fost cercetat în S19/2007 (conturat la ad. de 0,28/0,30 m, în c. m. 3-8) şi S20/2007 (conturat la ad. de 0,30 m, în c. m. 3-8). S-a conturat sub forma unei pete negricioase rectangulară cu colţurile rotunjite. În unul dintre colţurile complexului a fost identificată instalaţia de foc care consta într-un cuptor cu pereţii clădiţi din blocuri de micaşist. Vatra cuptorului se afla la ad. de 0, 52, era foarte puţin arsă la roşu. Locuinţa a fost săpată în lutul steril, fundul acesteia (uşor alveolat) fiind atins la adâncimea de 0, 60 m faţă de nivelul actual de călcare. În interiorul locuinţei, dispuse pe cele patru laturi, au fost surprinse 8 gropi de stâlp. Inventarul complexului a constat în primul rând în ceramică (lucrată cu mâna, la roata înceată sau rapidă) dar şi din piese din fier. Astfel, au fost descoperite toarta, urechile de prindere a acesteia precum şi porţiuni din cercurile de susţinere a unei găleţi din lemn. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C11/2007
Groapă de stâlp. Complexul a fost cercetat în S19/2007 (conturat la ad. de 0,28/0,30 m, în c. m. 3-8) şi S20/2007 (conturat la ad. de 0,30 m, în c. m. 10-11). S-a conturat sub forma unei pete negricioase, circulară. Fundul gropii de stâlp se afla la adâncimea de 0, 63 faţă de nivelul actual de călcare. În umplutura gropii au fost descoperite câteva bucăţi de chirpic şi pigment de cărbune. Groapa de stâlp se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C12/2007
Groapă menajeră. Complexul a fost cercetat în S19/2007 (conturat la ad. de 0,30 m, în c. m. 2-3) şi S20/2007 (conturat la ad. de 0,30 m, în c. m. 2-3). S-a conturat sub forma unei pete circulare de culoare negricioasă. Fundul complexului (uşor alveolat) se afla la ad. de 0,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Inventarul complexului a constat în câteva fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C13/2007
Groapă de stâlp. Complexul a fost cercetat în S20/2007, fiind conturat la ad. de 0,40 m, în c. m. 1-2. S-a conturat sub forma unei pete negricioase, circulară. Fundul gropii de stâlp se afla la ad. de 0,50 faţă de nivelul actual de călcare. În umplutura gropii au apărut pigmenţi de cărbune. Groapa de stâlp se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C14/2007
Construcţie anexă. Complexul a fost cercetat în S20/2007, conturat la ad. de 0,26/0,30 m, în c. m. 5-10. S-a conturat sub forma unei pete oval-alungită de culoare negricioasă. Fundul complexului a fost săpat uşor în trepte, admax fiind de 0,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Pe laturile lungi ale gropii au fost surprinse urmele a 6 pari de mici dimensiuni (diametrul gropilor de pari variază între 5 şi 10 cm). Complexul nu era prevăzut cu instalaţie de foc. Inventarul arheologic a constat în mai multe fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau cu mâna. Cpl. C14 se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C15/2007
Groapă de stâlp. Complexul a fost cercetat în S20/2007, fiind conturat la ad. de 0,30 m, în c. m. 3-4. S-a conturat sub forma unei pete negricioase, circulară. Fundul gropii de stâlp se afla la ad. de 0,62 faţă de nivelul actual de călcare. În umplutura gropii au apărut pigmenţi de cărbune şi bucăţi de chirpic. Groapa de stâlp se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C16/2007
Vatră de foc amenajată în aer liber. Complexul a fost cercetat în S26/2007, fiind conturat la ad. de 0,25 m, în c. m. 3-5. Complexul a fost distrus din vechime. Acesta a putut fi sesizat datorită existenţei mai multor pietre de râu şi micaşist împrăştiate, precum şi a unor bucăţi de chirpic răspândite printre pietre. Vatra s-a păstrat foarte vag, sub forma unor mici pete de culoare roşcată. Elementele descoperite aici ne face să credem că această instalaţie de foc era amenajată în aer liber (nu excludem existenţa unui acoperiş/şopron de protecţie) şi era de tipul vatră cu gardină din pietre. Printre pietrele şi bucăţile de chirpic răspândite se aflau şi câteva fragmente de oale lucrate la roata înceată. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C17/2007
Locuinţă (?)/Construcţie anexă (?). Complex de mari dimensiuni cercetat în S26/2007 (conturat la ad. de 0,40 m, c. m. 8-17), S27/2007 (conturat la ad. de 0,40 m, c. m. 8-15) şi S28/2007 (conturat la adâncimea de 0,30 m, c. m. 8-16). Planimetria acestui complex este foarte interesantă. La conturare a fost sesizată existenţa unui şanţ de culoare negricioasă care avea un traiect în formă de arc de cerc (“potcoavă”). Cele două capete ale “potcoavei” erau unite printr-un alt şanţ cu traiect drept. Şanţul în formă de “potcoavă” avea fundul alveolat care se adâncea până la 0,45-0,70 m faţă de nivelul actual de călcare. Pe fundul acestui şanţ au fost surprinse urmele a trei gropi de stâlp dispuse pe traiectul acestuia. Şanţul drept care uneşte capetele “potcoavei” avea fundul aproape drept şi se afla la adâncimea de 0, 50 -0, 55 m faţă de nivelul actual de călcare. În spaţiul închis de traiectul şanţului nu a fost surprinsă nicio instalaţie de foc. Inventarul acestui complex a constat în ceramică (fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată sau cu mâna), o cute din piatră şi câteva piese din fier: o teslă, un ciocan, o daltă şi alte câteva piese fragmentare foarte prost păstrate, cu formă şi utilitate greu definibilă. Planimetria complexului ridică o serie de întrebări legate în primul rând de funcţionalitate. Însă, este clar că acest complex este o construcţie, fapt argumentat în primul rând de prezenţa gropilor de stâlp. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C18/2007
Construcţie anexă. Complexul a fost cercetat în S26/2007 (conturat la ad. de 0,35 m, în c. m. 18-0,23), S27/2007 (conturat la ad. de 0,35 m, în c. m. 18-0,23) şi S28/2007 (conturat la ad. de 0,35 m, în c. m. 18-0,23). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă cu planimetrie rectangulară. Acesta a fost săpat în lutul steril, fundul fiind (uşor alveolat) la ad. de 0,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Nu au fost surprinse urme de pari sau stâlpi. De asemenea nu a fost descoperită nicio instalaţie de foc. Inventarul arheologic a constat în mai multe fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau cu mâna. Cpl. C18 se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C19/2007
Locuinţă (?)/Construcţie anexă (?). Complex de mari dimensiuni cercetat în S26/2007 (conturat la ad. de 0,30 m, c. m. 32-38) care ulterior a fost lărgită în vederea cercetării întregii suprafeţe a complexului. Planimetria acestui complex este foarte interesantă. Complexul are practic două componente. La conturare a fost sesizată existenţa unui şanţ de culoare negricioasă care avea un traiect aproape rectangular cu colţurile rotunjite. În umplutura şanţului se aflau foarte multe blocuri de micaşist şi pietre de râu. Nu au fost surprinse gropi de stâlp. În suprafaţa delimitată de acest şanţ, la ad. de 0,50 m (aceasta reprezentând nivelul de călcare/podeaua complexului) a fost surprinsă o groapă de formă ovală, uşor alveolată (fundul acesteia se afla la ad. de 0,70 m faţă de nivelul actual de călcare). Umplutura acestei gropi conţinea multă cenuşă, cărbune şi bucăţi de chirpic. Probabil că în această groapă a funcţionat o instalaţie de foc care nu s-a mai păstrat. Inventarul acestui complex a constat în fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată sau cu mâna şi câteva piese din fier: fragment de seceră, fragment de coasă şi alte câteva piese din fier foarte prost păstrate cu formă şi utilitate greu definibilă. Planimetria complexului ridică o serie de întrebări legate în primul rând de funcţionalitate. Deşi nu au fost descoperite gropi de stâlp, având în vedere asemănarea planimetrică cu celelalte complexe cercetate aici, credem că nu este eronat să afirmăm că şi complexul C. 19 este tot o construcţie. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C20/2007
Locuinţă (?)/Construcţie anexă (?). Complex de mari dimensiuni cercetat în S26/2007 (conturat la ad de 0, 45 m, c. m. 37-42), S28/2007 (conturat la ad. de 0,45 m, c. m. 37-42) şi în casetele C1/2007, C2/2007, C3/2007 (conturat la ad. de 0, 45 m). Planimetria acestui complex este de asemenea foarte interesantă. Şi acest complex are două componente. La conturare a fost sesizată existenţa unui şanţ de culoare negricioasă care avea un traiect aproape rectangular cu colţurile rotunjite. Şanţul avea fundul uşor alveolat (săpat în trepte) şi care se atingea adâncimi cuprinse între 0,60 m şi 0,92 m. Pe fundul acestui şanţ a fost surprinsă o singură groapă de stâlp. În suprafaţa delimitată de acest şanţ, spre centrul acesteia, la ad. de 0, 45 m (aceasta reprezentând nivelul de călcare/podeaua complexului) a fost surprinsă o groapă de formă ovală uşor alveolată (fundul acesteia se afla la ad. de 0,80 m/0,95 m faţă de nivelul actual de călcare. Pe fundul acestei alveolări a fost surprinsă o instalaţie de foc constând într-un cuptor cu pereţii clădiţi din blocuri de micaşist şi pietre de râu. Vatra cuptorului prezenta urme de ardere la roşu. Inventarul acestui complex a constat în fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată sau cu mâna. Planimetria complexului ridică o serie de întrebări legate în primul rând de funcţionalitate. Însă, este clar că acest complex este o construcţie, fapt argumentat în primul rând de prezenţa gropilor de stâlp. Complexul se datează în perioada medievală timpurie. Complexul C20/2007 suprapune complexul C23/2007.
Cpl. C21/2007
Groapă menajeră (?)/Şanţ de drenare a apei (?).Complex cercetat în Caseta 3/2007 (conturat la ad. de 0,50 m) şi Caseta 4 (conturat la ad. de 0,50 m). La conturare a fost sesizată existenţa unui şanţ de culoare negricioasă care avea traiectul unui arc de cerc. Şanţul avea fundul uşor alveolat (săpat în trepte) şi care se atingea adâncimi cuprinse între 0,60 m şi 0,75 m. Inventarul acestui complex a constat în câteva fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată. Planimetria complexului ridică o serie de întrebări legate în primul rând de funcţionalitate. Este posibil ca acesta să fi fost un mic şanţ de drenare a apei. Complexul se datează în perioada medievală timpurie. Cpl. C21/2007 suprapune cpl. C22/2007.
Cpl. C22/2007
Locuinţa adâncită. Complexul a fost cercetat în Caseta 3/2007 (conturat la ad. de 0,50 m) şi Caseta 4 (conturat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară cu colţurile rotunjite. În unul dintre colţurile complexului a fost identificată instalaţia de foc care consta într-un cuptor cu pereţii clădiţi din blocuri de micaşist. Cuptorul a fost amenajat pe un soclu din lut cruţat. Vatra cuptorului se afla la ad. de 0,45 m, era foarte puţin arsă la roşu. Locuinţa a fost săpată în lutul steril, fundul acesteia (uşor alveolat) fiind atins la adâncimea de 0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. Inventarul complexului a constat în ceramică lucrată la roata înceată sau cu mâna. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie. Complexul C22/2007 este suprapus de C21/2007.
Cpl. C23/2007
Locuinţa adâncită. Complexul a fost cercetat în Caseta 2 (conturat la ad. de 0,50 m) şi Caseta 5 (conturat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară, cu colţurile rotunjite. nstalaţia de foc identificată în cazul acestui complex consta într-o vatră (arsă la roşu) cu gardină din pietre de râu, vatră surprinsă la ad. de 0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. Amenajarea vetrei s-a făcut prin întinderea unui strat de lut peste un pat de pietre de râu. Locuinţa a fost săpată în lutul steril, fundul acesteia (uşor alveolat) fiind atins la ad. de 0,75 m faţă de nivelul actual de călcare. În unul din colţurile locuinţei a fost surprinsă o groapă de stâlp. Inventarul complexului a constat în fragmente de oale fără toarte lucrat cu mâna, la roata înceată sau rapidă. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie. Complexul este suprapus de cpl. C20/2007 şi de cpl. C42/2007.
Cpl. C24/2007
Locuinţă de suprafaţă (?). Complexul a fost cercetat în S29/2007 (conturat la ad. de 0,33 m, c. m. 0-8) şi S31/2007 (conturat la ad. de 0,30 m, c. m. 0-8). Acesta a fost identificat datorită existenţei unei zone cu multă piatră (blocuri de micaşist) amestecată cu bucăţi de chirpic şi fragmente ceramice. În zona ocupată de aglomerarea de pietre au fost surprinse două gropi de stâlp. Podeaua complexului se afla la adâncimea de 0,40 m faţă de nivelul actual de călcare. Printre pietre se aflau şi câteva fragmente ceramice de culoare cărămizie sau negricioasă. Complexul aparţine epocii bronzului.
Cpl. C25/2007
Groapă menajeră. Complexul a fost cercetat în Suprafaţa B (sesizat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, oval alungită. Fundul complexului (uşor alveolat) se afla la ad. de 0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. Inventarul complexului a constat în foarte puţine fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C26/2007
Iniţial a fost înregistrat ca şi complex dar după săpare s-a constat că nu este complex arheologic.
Cpl. C27/2007
Iniţial a fost înregistrat ca şi complex dar după săpare s-a constat că nu este complex arheologic.
Cpl. C28/2007
Iniţial a fost înregistrat ca şi complex dar după săpare s-a constat că nu este complex arheologic.
Cpl. C29/2007
Locuinţa adâncită. Complexul a fost cercetat în Caseta 2/2007 (conturat la ad. de 0,50 m) şi în Caseta 3/2007 (conturat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară cu colţurile rotunjite. Pe una din laturile lungi ale locuinţei a fost identificată instalaţia de foc care consta într-un cuptor cu pereţii clădiţi din blocuri de micaşist. Vatra cuptorului se afla la ad. de 0,60, foarte puţin arsă la roşu. Locuinţa a fost săpată în lutul steril, fundul acesteia (uşor alveolat) fiind atins la ad. de 0,62 m faţă de nivelul actual de călcare. Numai în două colţuri ale locuinţei au fost surprinse gropi de stâlp. Inventarul complexului a constat în ceramică lucrată cu mâna, la roata înceată sau rapidă. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C30/2007
Groapă de stâlp. Complexul a fost cercetat în SD/2007, conturându-se la ad. de 0, 50 m. S-a conturat sub forma unei pete negricioase, circulară. Fundul gropii de stâlp se afla la adâncimea de 0, 65 faţă de nivelul actual de călcare. În umplutura gropii au apărut pigmenţi de cărbune şi bucăţi de chirpic. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C31/2007
Iniţial a fost înregistrat ca şi complex dar după săpare s-a constat că nu este complex arheologic.
Cpl. C32/2007
Groapă menajeră (?)/Construcţie anexă (?). Complexul a fost cercetat în Caseta 3/2007 (conturat la adâncimea de 0, 50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă cu planimetrie rectangulară. Acesta a fost săpat în lutul steril adâncindu-se până la 0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. Nu au fost surprinse urme de pari sau stâlpi. De asemenea nu a fost descoperită nicio instalaţie de foc. Inventarul arheologic a constat în câteva fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată. Cpl. C32 se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C33/2007
Groapă de stâlp. Complexul a fost cercetat în Caseta 3/2007, fiind conturat la ad. de 0,50 m. S-a conturat sub forma unei pete negricioase, circulară. Fundul gropii de stâlp se afla la ad. de 0,62 faţă de nivelul actual de călcare. În umplutura gropii au apărut pigmenţi de cărbune şi bucăţi de chirpic. Groapa de stâlp se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C34/2007
Construcţie anexă. Complexul a fost cercetat în SF/2007 (conturat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă cu planimetrie rectangulară cu colţurile rotunjite. Acesta a fost săpat în lutul steril, fundul fiind (uşor alveolat) la adâncimea de 0,70 m faţă de nivelul actual de călcare. Nu au fost surprinse urme de pari sau stâlpi. De asemenea nu a fost descoperită nicio instalaţie de foc. Inventarul arheologic a constat în mai multe fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau cu mâna. Cpl. C34 se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C35/2007
Iniţial a fost înregistrat ca şi complex dar după săpare s-a constat că nu este complex arheologic.
Cpl. C36/2007
Iniţial a fost înregistrat ca şi complex dar după săpare s-a constat că nu este complex arheologic.
Cpl. C37/2007
Iniţial a fost înregistrat ca şi complex dar după săpare s-a constat că nu este complex arheologic.
Cpl. C38/2007
Locuinţă adâncită. Complexul a fost cercetat în SG/2007 (conturat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, rectangulară cu colţurile rotunjite. În unul dintre colţurile complexului a fost identificată instalaţia de foc care consta într-un cuptor cu pereţii clădiţi din blocuri de micaşist. Vatra cuptorului se afla la ad. de 0,55 m şi era foarte puţin arsă la roşu. Locuinţa a fost săpată în lutul steril, fundul acesteia (uşor alveolat) fiind atins la ad. de 0,61 m faţă de nivelul actual de călcare. Nu a fost surprinsă nicio groapă de stâlp. Inventarul complexului a constat în fragmente de oale fără toarte (lucrate cu mâna sau la roata înceată) şi tăviţe (lucrate cu mâna). Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C39/2007
Construcţie anexă (?)/Groapă menajeră (?). Complexul a fost cercetat în SD/2007 (conturat la ad. de 0, 55 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, oval-alungită, cu L de 9 m. Acesta a fost săpat în lutul steril, având fundul (uşor alveolat) la ad. de 0,65 m faţă de nivelul actual de călcare. Nu au fost surprinse urme de pari sau stâlpi. De asemenea nu a fost descoperită nicio instalaţie de foc. Inventarul arheologic a constat în mai multe fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau cu mâna. Cpl. C39 se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C40/2007
Locuinţă adâncită. Complexul a fost cercetat în SD/2007 (conturat la ad. de 0,45 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, cu planimetrie rectangulară cu colţurile rotunjite. Pe una din laturile lungi a fost amenajată o instalaţie de foc care consta într-un cuptor scobit în peretele locuinţei. Bolta acestuia nu s-a mai păstrat. Vatra cuptorului era arsa puternic la roşu. Aceasta se afla la ad. de 0,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Locuinţa a fost săpată în lutul steril, fundul acesteia (uşor alveolat) fiind atins la ad. de 0,65 m faţă de nivelul actual de călcare. Inventarul complexului a constat în fragmente de vase lucrate la roata înceată. Locuinţa se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C41/2007
Şanţ pentru drenarea apei. Complexul a fost surprins la ad. de 0,40 m. Acesta avea un traseu meandrat, fundul era alveolat, cu adâncimi cuprinse între 1,20 m şi 0,60 m de la nivelul actual de călcare. La un moment dat acest şanţ se bifurcă formând două şanţuri. Un şanţ are traseul foarte scurt şi a fost notat C41/2007. Al doilea şanţ care avea traseul cel mai lung, practic străbătea toată terasa (de sus până la poalele ei) pe care se afla aşezarea, a fost denumit cpl. C43/2007.
Cpl. C.42/2007
Construcţie anexă. Complexul a fost cercetat în Caseta 2/2007 (conturat la ad. de 0,50 m) şi în caseta 5/2007 (conturat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă cu planimetrie rectangulară. Acesta a fost săpat în lutul steril, podeaua aflându-se la adâncimea de 0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. În interiorul complexului, pe fundul acestuia, au fost surprinse două gropi de stâlp. Complexul nu era prevăzut cu instalaţie pentru foc. Inventarul arheologic a constat în mai multe fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau cu mâna. Cpl C42 se datează în perioada medievală timpurie.
Cpl. C43/2007
Şanţ pentru drenarea apei. Complexul a fost surprins la adâncimea de 0, 40 m. Acesta avea un traseu meandrat, fundul era alveolat, cu adâncimi cuprinse între 1,20 m şi 0,55 m de la nivelul actual de călcare. Şanţul avea traseul cel mai lung, practic străbătea toată terasa (de sus până la poalele ei) pe care se afla aşezarea.
Cpl. C44/2007
Groapă menajeră. Complexul a fost cercetat în SD/2007 (sesizat la ad. de 0,50 m). S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, oval alungită. Fundul complexului (uşor alveolat) se afla la ad. de 0,70 m faţă de nivelul actual de călcare. Inventarul complexului a constat în foarte puţine fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată. Complexul se datează în perioada medievală timpurie.
Majoritatea inventarului arheologic descoperit aici este constituit din ceramică. Au fost identificate mai multe forme: oala fără toarte, tăviţa, strachina, ţestul. Oalele fără toarte sunt lucrate la roata înceată (majoritatea) , cu mâna sau la roata rapidă. Decorul este realizat prin incizare în pasta moale şi constă în benzi de linii în val, benzi de linii drepte, linii drepte paralele simple, linii în val simple. Tăviţele şi ţesturile sunt lucrate cu mâna şi sunt nedecorate. A fost descoperit un singur fragment dintr-o strachină nedecorată, lucrată la roata înceată. Ceramica lucrată la roata înceată sau cu mâna are analogii în spaţiul nord-vestic al României în aşezările databile în sec. VII/VIII-IX cum sunt cele de la Popeni Pe Pogor1sau Cuceu Valea Bochii2. Ceramica lucrată la roata rapidă poate fi înscrisă în categoria descoperirilor de tip Lazuri-Nuşfalău databile în sec. VIII-IX3.
Uneltele de fier descoperite în mai multe dintre complexele cercetate nu oferă prea multe elemente de datare datorită faptului că aceste tipuri au fost în uz o perioadă lungă de timp şi pe un spaţiu vast geografic. Interesante sunt piesele de fier descoperite în cpl. C5 cu planimetrie circulară: talpă de scăriţă, fragmente de zăbală. Existenţa acestor piese de cavalerie poate fi explicată prin faptul că zona se afla sub controlul Khaganatului Avar. Situl se află la cca. 10 km de necropola tumulară de la Nuşfalău, necropolă care a aparţinut unui grup de slavi aduşi de avari în aceste locuri pentru a păzi graniţele Khaganatului. Descoperirile medievale timpurii de la Porţ indică orizontul cronologic al sec. VIII-IX, fără să excludem insă o datare mai timpurie sau mai târzie a acestora. Despre vestigiile preistorice (număr redus de complexe descoperite) putem doar să afirmăm că acestea ar putea aparţine etapei târzii a epocii bronzului.
Aşezarea medievală timpurie descoperită în acest punct este extrem de interesantă. Tipurile de complexe identificate aici, dispunerea lor, au oferit multe informaţii inedite cu privire la organizarea şi structura unui sat databil în sec. VIII-IX din spaţiul nord-vestic al României.
S-a constatat faptul că acest sat era organizat în gospodării, aproape fiecare locuinţă dispunea de o construcţie anexă (grajd, coteţ, hambar) plasată în imediata apropiere a acestei. Într-un caz s-a putut constatat existenţa gospodăriei/proprietăţii bine delimitate. Este vorba de gruparea de complexe C10 (locuinţă), C14 (construcţie anexă), C12 (groapă de provizii transformată ulterior îngroapă menajeră). În jurul lor se aflau complexele şi C11, C13, C15 (gropi de stâlp) care proveneau cu siguranţă de la un gard ce proteja şi delimita gospodăria/proprietatea.
Deosebit de interesante sunt cpl. C5 (planimetrie circulară), C17 şi C20 pentru care deocamdată nu există analogii pe teritoriul actual al României.
Prezenţa uneltelor de fier în complexele cercetate aici denotă faptul că avem o comunitate de meşteşugari (ciocan, teslă, dorn) şi agricultori (seceră, coase). În ceea ce priveşte etnicul comunităţii de aici este foarte greu să tragem acum o concluzie pertinentă, dar, având în vedere anumite elemente, nu excludem o populaţie slavo-română aflată sub control avar.
Cercetarea întregii suprafeţe ocupate de vestigii a dus în final la dezvelirea a 36 de complexe arheologice reprezentând locuinţe, gropi, cuptoare, construcţii anexe, şanţuri de drenare a apei. Pe baza materialului arheologic descoperit, cele 36 de complexe arheologice se dateaza astfel: 34 de complexe aparţin evului mediu timpuriu (sec. VIII-IX), două complexe aparţin epocii bronzului.
Rezumat
English Abstract Arescue excavation was made at Porţ „Staţia de betoane Bechtel”/”La baraj-Barul lui Guti”. In this place we discovered a very important early mediaeval settlement that can be dated in the 7/8th - 9th centuries A.D.
Here we found 36 objects of different types: surface dwellings, pits, garbage pits, cooking ovens, households, fire places. Those objects belong to different chorological sequences: 34 objects belong to the Early Mediaeval Time and 2 objects belong to the Bronze Age.
Archaeological discoveries from Porţ „Staţia de betoane Bechtel”/”La baraj-Barul lui Guti” have analogies in the settlements dated in 7th/8th - 9th centuries A.D., like those from Zalău B-dul M. Viteazul, nr. 104-106, Popeni-Pe Pogor, Cuceu-Valea Bochii etc.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu