Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Poşta | Comuna: Frecăţei | Judeţ: Tulcea | Punct: Cotu Celicului | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană timpurie
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare rurală
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Poşta
Comuna   Frecăţei
Punct
Cotu Celicului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bogdan Doru Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Lockyear Kris University of London - Birkbeck College, UK
Popescu Adrian Fitzwilliam Museum, University of Cambridge, UK
Sly Timothy University of Southampton, UK
Topoleanu Florin George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN    160412.08
Raport Săpăturile arheologice de la Cotul Celicului se înscriu într-un proiect mult mai amplu (Noviodunum Archaeological Project), lansat în urmă cu câţiva ani şi derulat de către University College London în colaborare cu Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea. Acest proiect are ca parte componentă şi analiza comparativă a vestigiilor şi materialului arheologic de la cetatea Noviodunum în raport cu cele descoperite în hinterlandul acesteia. Acest demers a fost întreprins cu scopul de a se identifica modul îin care aşezarea urbană civilă şi unitatea militară de la Noviodunum, au interacţionat cu aşezările rurale din zonă, felul în care au funcţionat relaţiile comerciale dintre acestea şi genul de influenţe reciproce produse.
Cercetarea hinterlandului cetăţii Noviodunum a început printr-o serie de periegheze desfăşurate după o metodă specifică de colectare şi analiza statistică a materialului arheologic identificat la suprafaţă, urmând ca toate datele astfel obţinute să fie integrate într-un sistem GIS. Pentru ca studiul comparativ mai sus menţionat să aibă maximum de relevanţă, se impunea ca pe lângă periegheză, câteva situri rurale să fie investigate şi prin săpătura sistematică.
Situl de la Cotul Celicului a fost identificat cu ocazia perieghezei desfăşurate în zonă în primăvara 2007. Acesta se individualiză prin prezenţa la suprafaţă a unor cantităţi însemnate de material ceramic roman, la un loc cu fragmente de tegulae şi alte materiale de construcţie. Situl este amplasat pe lunca inundabilă a pârâului în imediata vecinătate a conductei magistrale de gaz instalate în urmă cu câţiva ani. Cu această ocazie, vestigii arheologice din perioada romană au fost identificate şi cercetate de către arheologii de la ICEM-Tulcea pe panta dealului de la S, dar nu şi pe zona plată a luncii.
Sezonul 2007 a început printr-o ridicare topografică complexă, aceasta fiind realizată prin folosirea Sistemului GPS Leica 510 pentru realizarea reţelei de ridicare (procesarea şi transcalculul datelor din sistemul WGS-84 în sistem de proiecţie naţional Stereo 70 fiind realizate cu software-ul Leica Sky-Pro 2.1) şi a staţiei totale Leica TC500 pentru trasarea caroiajului, a secţiunii şi măsurarea detaliilor planimetrice şi nivelmetrice (în sistem de proiecţie Stereo 70 pentru măsuratorile planimetrice şi Marea Neagră 1975 pentru măsurătorile altimetrice).
Tehnica de cercetare a fost aceea a Museum of London Archaeology Service şi anume aşa zisa “Single Context Planing”1 însemnând că fiecare context a fost săpat şi înregistrat individual, tridimensional, urmând a fi transpus ulterior în formă digitală. Împreună cu notarea locaţiei exacte a fiecărui artefact prin trei coordonate şi cu interpretarea statistică a ceramicii şi a oaselor acestea vor constitui o bază de date cu rol atât de arhivare a informaţiei, cât şi de instrument de lucru viitor. Stocarea informaţiei în acest fel este foarte utilă, fiind compatibilă cu lucrări similare din toată lumea şi utilizabilă într-un sistem GIS, precum şi studierii rezultatelor săpăturii, putând fi interogată în ArcView, relevând astfel informaţii care nu sunt evidente la momentul excăvarii sitului.
Secţiunea de 10 x 10 m amplasată în zona cu cea mai mare densitate de material arheologic la suprafaţă, a evidenţiat în prima fază faptul că vestigiile romane se aflau sub un strat de min. 0,75 m de aluviune, ceramica romană fiind antrenată cu ocazia lucrărilor de instalare a conductelor de gaz din zonă. De îndata ce acest strat curat de aluviune a fost îndepărtat, au fost observate şi înregistrate câteva şanţuri moderne de scoatere a zidurilor romane, toate celelalte contexte arheologice săpate ulterior fiind datate în perioada romană timpurie.
Urme de ocupare a arealului cercetat de către populaţii preromane, nu s-au găsit, prima fază peste solul antic fiind constituită din câteva fundaţii de pereţi de lemn, un şir de gropi de par şi câteva gropi menajere cu fragmente ceramice romane timpurii. Structura coerentă a unei clădiri nu a putut fi stabilită în zonă din cauză că această primă fază cu structuri de lemn a fost puternic afectată cu ocazia construirii zidurilor de piatră şi mortar din fazele ulterioare.
În urma dezafectării construcţiilor de lemn acest spaţiu a fost folosit pentru construirea unui edificiu extrem de solid având un zid exterior cu paramente de piatra fasonată legată cu mortar, susţinut de o fundaţie de 0,8 m l şi 1 m ad. Acest zid a fost ranforsat înspre S cu ajutorul unor contraforturi construite cu aceleaşi materiale, legate organic de zid fiind construite simultan cu acesta. Prezenţa contraforturilor precum şi a două ziduri paralele cu fundaţii de piatră fară mortar amplasate la distanţa de 1 m unul faţă de celalălt în interiorul clădirii, constituie indicii puternice pentru funcţionalitatea acestui edificiu. Este vorba cu certitudine despre un horreum a cărui podea înălţată era susţinută de aceste ziduri paralele. Analogii pentru acest tip de horreum sunt numeroase câteva exemple putând fi observate la Ambleside, Bar Hill sau Chester.
La un moment dat acest edificiu suferă o refacere, planimetria lui fiind şi ea afectată. Zidurile de susţinere a podelei sunt dezafectate şi acoperite cu un strat de nivelare, zidul exterior este păstrat în continuare dar podeaua va fi de acum susţinută cu ajutorul unor pilaştrii rectangulari de calcar aşezaţi pe fundaţii de piatră. Analogii pentru acest tip de horreum pot fi întalnite la South Shields2 în Britannia, la Huefingen3 în Germania şi mai ales la Micia4 în Dacia unde un horreum a fost construit cu ziduri paralele de susţinere a podelei, acestea fiind înlocuite, în a doua fază, cu pilaştrii de piatră.
Deşi datarea pe baza acestor elemente de susţinere a podelei nu este universal acceptată, horrea cu podea pe ziduri paralele sunt în general datate sub Traian-Hadrian, în timp ce cele cu pilaştrii de susţinere apar doar în ultimii ani ai domniei lui Hadrian şi in timpul domniei lui Antoninus Pius5. În cazul sitului în discuţie aceste datări sunt concordante cu materialul arheologic din contextele asociate, acoperişul de tegulae prăbuşit peste ultima fază a clădirii, conţinând şi piese cu ştampila Leg V Macedonica. Pe lângă acestea s-au gasit şi cateva tegulae cu ştampila unităţii de la Noviodunum şi una decorată cu un graffitti extrem de interesant reprezentând un călăreţ în planul superior şi două picioare încălţate cu sandale, în planul inferior.
Toate aceste elemente puse la un loc par să indice faptul că acest sit este mai mult decât o simplă aşezare rurală, prezenţa militară fiind extrem de vizibilă, horreum-ul putând fi parte dintr-un sistem de aprovizionare a trupelor din zonă, dar pentru o interpretare cu mai multă certitudine vor fi necesare cercetări ulterioare.
Obiectivele generale ale proiectului de studiere comparată a cetăţii Noviodunum în raport cu situri din hinterlandul acesteia, presupun pe viitor efectuarea unor săpături arheologice în alte câteva situri rurale. Cu toate acestea, pentru a încerca crearea unei imagini mai complexe asupra sitului de la Cotul Celicului, pe viitor se va recurge la investigarea acestuia cu metode non-intrusive, de geofizică. Se va folosi probabil un georadar (GPR) dată fiind adâncimea destul de mare la care se află vestigiile arheologice în zonă.
Rezumat
English Abstract The excavation carried out in the area of Cotul Celicului is part of a larger project (Noviodunum Archaeological Project), which among its goals includes the study of the interactions between the Noviodunum urban/military site and its hinterland. Following the systematic field survey, the six weeks of excavation brought up the elements of a timber structure in the first phase of site’s occupation, subsequently replaced by the construction of a stone and mortar granary. The raised floors of this substantial building were initially supported by parallel masonry walls, which were replaced in the latest phase of the building’s existence by large rectangular stone pillars. The layer of tiles created by the collapse of the roof included tegulae with stamps of both Legio V Macedonica and Classis Flavia Moesica. An outstanding find was also the tile with a graffito depicting a cavalryman and a pair of feet wearing sandals.
For the better understanding of the granary in its context, an extensive geophysical survey will be applied to the area.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu