Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şuţeşti | Judeţ: Brăila | Punct: Fortificaţie | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Neprecizată
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Brăila
Localitate   Şuţeşti
Comuna   Şuţeşti
Punct
Fortificaţie
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Croitoru Costin
Pandrea Stănică
Sîrbu Valeriu
Stoian Viorel
Cod RAN    44159.02
Raport Primele menţiuni despre fortificaţia de la Şuţeşti au fost făcute de Pamfil Polonic, într-un raport din 18 mai 1899, în care acesta preciza că la 1 km V de sat se află o cetate cu un val şi două şanţuri de apărare: valul era din pământ şi avea 902 m L, 20 m l şi 2-4 m h, primul şanţ avea 11 m l şi 2 m ad., al doilea şanţ, situat la 16 m depărtare de acesta, avea 7 m l şi 0,50-1 m ad. De asemenea, Pamfil Polonic aminteşte de existenţa resturilor unei palisade din lemn şi a unor pietre de râu care intrau în componenţa sistemului defensiv.
În urma noilor cercetări s-a constatat că fortificaţia se mai păstrează pe o lungime de cca. 1 km, la V de DN22 Brăila - Rm. Sărat, având orientarea NE-SV. La E de acest drum naţional fortificaţia a fost distrusă de localnici atunci când şi-au ridicat locuinţele. Şi la V de drum valul a fost distrus de cimitirul satului (localnicii îşi îngropau defuncţii în miezul de sediment loessoid al acestuia).
Pentru cercetarea fortificaţiei s-a trasat S1=36 x 2 m, din care s-au săpat doar 20 m, până la mijlocul coamei valului. Am cercetat, practic, doar jumătate sud-estică a fortificaţiei, observându-se că aceasta este formată dintr-un val şi un şanţ, aflat în faţa acestuia; partea dinspre NV a ei nu a fost, deci, săpată.
Şanţul este situat la S de val şi are, la partea superioară, o lăţime de 5-6 m, dar întrucât n-a fost săpat în întregime, nu-i cunoaştem adâncimea. La S de şanţ este o altă amenajare din sediment loessoid foarte dur, probabil bătătorit, ridicată spre a împiedica colmatarea şanţului.
Valul are formă trapezoidală, cu baza de cca. 15 m şi partea superioară lată de cca. 6 m, iar h păstrată este 2,5-3 m. Cercetările au evidenţiat şi structura valului, care este formată din straturi succesive de loess şi pământ cenuşiu-brun, care sunt fixate/întărite de amenajări de pietre mari şi mijlocii de râu depuse pe panta dinspre şanţ, dar şi de amenajări de bârne de lemn. Aceste depuneri succesive de pământ erau întărite prin amenajări speciale din bârne de lemn şi prin depuneri de pietre de râu pe panta dinspre şanţ, cu scopul evident de a întări valul şi de a împiedica colmatarea. Deoarece s-au descoperit două amenajări de pietre de râu, aflate la adâncimi diferite, la cca. 45-50 cm una de cealaltă, apreciem că ele reflectă fie momente diferite în cadrul ridicării valului, fie că valul a fost reamenajat/remaniat (adică a fost supraînălţat cu o nouă depunere de sediment loessoid, peste care a fost depus un nou strat de pietre de râu).
În stadiul actual al cercetărilor nu se poate aprecia cu certitudine perioada istorică căreia îi aparţine acest sistem de fortificaţii. Ca formă, el se încadrează în categoria mai largă a fortificaţiilor liniare, dar lipsa artefactelor şi a unor elemente caracteristice unei anume perioade ne împiedică, în acest stadiu al cercetărilor, să-l atribuim unei anumite epoci istorice. De asemenea, dacă valul a fost reamenajat, acest fapt ne face să fim şi mai sceptici în privinţa datării, întrucât nu putem şti, deocamdată, dacă ridicarea şi reamenajarea nu aparţin unor epoci istorice diferite.
În campaniile viitoare ne propunem să finalizăm atât săpăturile din S1, dar şi să secţionăm fortificaţia şi în alt sector, acolo unde în imediata ei apropiere, spre N, pare a exista un castellum.
Rezumat
English Abstract To investigate into the fortification we drew a section, in which we dug only 20 m down to the crest of the vallum. We practically investigated, only the south-east half of the fortification, and observed that it consists of a vallum and a moat, in front of it; therefore, its north-west part was not excavated. In the current state of the investigations we cannot assess with certainty the historical period to which this fortification system belongs. In future campaigns we intend to complete the excavations of S1, but also to divide the fortification in another sector, where in its close vicinity, to the North, appears to be a castellum.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu