Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şuţeşti | Judeţ: Brăila | Punct: Popină | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Hallstatt;
Latene
Perioade
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Brăila
Localitate   Şuţeşti
Comuna   Şuţeşti
Punct
Popină
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Pandrea Stănică
Sîrbu Valeriu
Stoian Viorel
Cod RAN    44159.02
Raport Situl arheologic de la Şuţeşti-Popină este situat pe un martor de eroziune aflat pe marginea şoselei DN22 Brăila – Rm. Sărat, în lunca Buzăului.
Cercetarea sistematică a obiectivului arheologic din punctul Popină s-a impus datorită descoperirilor din campania precedentă şi a riscului distrugerii sitului în sine de către factorii naturali şi antropici. Descoperirile din campania 2006 ne-au determinat să continuăm cercetările în acest punct fiind ferm convinşi că nu e vorba doar de nişte descoperiri izolate de fragmente de vase ceramice, ci de o aşezare al cărei început, cel puţin până în prezent, a avut loc în prima epocă a fierului. Dacă în campania 2006 scopul cercetărilor a constat mai mult în suprinderea stratigrafiei sitului şi a unor eventuale vestigii şi complexe arheologice, în acest an, datorită descoperirilor din anul precedent, am decis schimbarea metodei de săpătură prin redimensionarea secţiunii S3, cercetată parţial în 2006, şi trasarea unei noi secţiuni S4, astfel încât dimensiunile secţiunilor au fost de 4 x 4 m, cu un martor intermediar între ele de 1 m.
Scopul şi obiectivele acestei cercetări sistematice au fost: datarea mai precisă a sitului arheologic, continuarea cercetărilor din campania 2006 şi descoperirea unor eventuale complexe de locuire în zona în care am identificat o concentrare mai mare de vestigii arheologice.
S3 =16 m2 (4 x 4 m)
Secţiunea, orientată NE-SV, a fost trasată în campania 2006 şi cercetată doar parţial, la cca. 30 m V de linia imaginară ce uneşte S1 şi S2. Dimensiunile iniţiale ale secţiunii au fost 3 x 2 m, dar am redimensionat-o în această campanie până la 4 x 4 m. Secţiunea a fost împărţită în patru carouri (2 x 2m) şi ne-am adâncit pe toată suprafaţa până la 0,55-0,85 m. Nu s-a ajuns la stratul steril din punct de vedere arheologic. Aglomerarea de materiale arheologice descoperită în campania precedentă suprapunea o locuinţă adâncită şi două gropi menajere.
C3L1 – Locuinţa 1 (cercetată parţial)
Pereţii prăbuşiţi ai locuinţei au fost sesizaţi de la -0,55 m ad., de jur-împrejurul gropii, a cărei gură a fost identificată de -0,65 m. Groapa avea formă ovală (d=3 x 3,25 m), cu ad. de cca. 0,10-0,20 m, şi conţinea în umplutură pământ de culoare negru-gălbui, fragmente de vase ceramice, lipitură şi fragmente de oase de animale. În jumătatea vestică a locuinţei, la -0,73-0,80 m faţă se stratul vegetal actual, s-a observat podeaua din lut bătătorit. Probabil că podeaua continuă pe toată suprafaţa locuinţei, dar rămâne ca acest lucru să fie confirmat sau infirmat de viitoarele cercetări. Pereţii prăbuşiţi erau din lut de culoare galbenă amestecat cu materiale organice (pleava, paie etc.), ei observându-se şi în afara secţiunii S3, pe laturile nord-vestică, estică şi sud-estică. În partea sud-vestică a locuinţei s-a identificat o zonă de lut galben, cercetată parţial, de formă ovală (d=0,22 x 0,40 m), cu cca. 7 cm mai înaltă decât podeaua; întrucât nu prezenta urme de ardere e greu de precizat dacă se intenţiona amenajarea unei vetre ori s-a folosit în alt scop.
C4Gr4 – Groapă, cercetată parţial (A=0,40 m), descoperită în colţul nordic al secţiunii, la ad. de -0,65 m; ea este observabilă 0,45 m pe latura nord-vestică şi 0,60 m pe latura nord-estică. În umplura gropii au fost găsite mai multe fragmente de vase ceramice, arse puternic, până la roşu-deschis, oase de animale, cenuşă şi cărbuni de lemn ars.
C5Gr5 - Groapă de formă ovală (d=0,25 x 0,30 m; A=0,20 m), situată în afara locuinţei, la cca. 0,20 m de marginea sud-vestică a acesteia. A fost sesizată la ad. de 0,60 m şi umplutura conţinea numai pământ de culoare brun-roşiatică şi fragmente de lipitură arse puternic.
S4 (cercetată parţial) = 16 m2 (4 x 4 m). Secţiune orientată NE-SV, trasată paralel şi la 1 m distanţă de latura sud-estică a S3. A fost cercetată parţial, până la cca. 0,20 m adâncime, descoperindu-se mai multe fragmente de vase ceramice specifice culturii Basarabi.
Fragmentele de vase ceramice şi celelalte materiale arheologice descoperite se datează în cultura Basarabi.
Din categoria ceramicii grosiere menţionăm vase de tip sac de culoare cărămizie, cu pastă ce are ca degresanţi pietricele şi cioburi pisate. Decorul vaselor grosiere consta în brâie crestate sau brâie alveolate. Din categoria ceramicii fine fac parte: vase de dimensiuni mari cu pasta de culoare neagră, lustruite atât în interior, cât şi la exterior; vase de culoare neagră, lustruită, decorate cu motive geometrice; vas de dimensiuni mici, de culoare brun- deschis sau cărmiziu; ceaşcă cu mâner supraînălţat. Decorul vaselor constă din benzi haşurate, benzi din linii imprimate, motive geometrice incizate sau imprimate şi triunghiuri haşurate.
A fost observată următoarea situaţie stratigrafică: strat vegetal, gros de 0,05–0,10 m, stratul arheologic II (superior), de culoare neagră, cu gr. de 0,45 m, stratul arheologic I (inferior), de culoare negru-gălbuie, cu gr. de 0,25 m.
Descoperirile acestei campanii de cercetare sistematică confirmă existenţa pe popina de la Şuţeşti a unei aşezări hallstattiene, datată în cultura Basarabi şi caracterizată prin complexe de locuire şi anexe gospodăreşti, cât şi a unor materiale izolate, geto-dacice, din sec. IV-III a.Chr.
Rezumat
English Abstract The archaeological site of Şuţeşti-Popină is located on an erosion baulk found the roadside DN22 Brăila – Rm. Sărat, in the Buzău river meadow. The purpose and objectives of this systematic excavation were: accurately dated archaeological site, further investigation in the 2006 campaign and the discovery of occupation features in the area where we identified a greater concentration of archaeological remains. The sherds and other archaeological materials found date to the Basarabi culture, as the settlement is characterized by occupation features and homestead annexes, as well as by stray Geto-Dacian materials, dating to the 4th – 3rd centuries BC.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu