În urma solicitării cu nr. 1870/3.09.2007 şi a contractului cu nr. 2018/18.09.2007, încheiat între Sebastian Danielescu (în calitate de beneficiar) şi MJIA Prahova (în calitate de executant), în perioada 24.09-12.10.2007 s-au efectuat mai întâi supraveghere arheologică şi apoi săpături arheologice, în legătură cu începerea de către dl. Sebastian Danielescu a lucrărilor de construcţie pe proprietatea sa a unei f...erme zootehnice. Finanţarea lucrărilor arheologice a fost asigurată în întregime de către beneficiar. Lucrările de construcţie au debutat prin trasarea şi săparea şanţurilor de fundaţie (cu l de 0,40-0,55 m şi ad.maximă de 0,70 m) ale unei locuinţe destinate personalului de deservire a fermei, având dimensiunile de 9 × 11,30 m, amplasată la cca 50 m S faţă de intrarea în baza şi rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi. Astfel, conform contractului menţionat mai sus, s-a efectuat mai întâi supraveghere arheologică pe durata săpării şanţurilor de fundaţie. Cu această ocazie s-a constatat că tot terenul afectat de construcţie şi zona din jur au fost acoperite de către proprietar cu un strat de pământ maroniu, relativ afânat, cu mult pietriş, adus de la una din balastierele din zonă. Imediat după îndepărtarea acestuia, s-a săpat într-un pământ cenuşiu-negricios, mai compact, în care s-a găsit un material arheologic compus din fragmente de cărămizi medievale şi relativ multe fragmente ceramice din epoca medievală şi epoca migraţiilor. De asemenea, tot în şanţurile de fundaţie au fost identificate şi câteva complexe arheologice adâncite, impunându-se din aceste cauze necesitatea unei săpături preventive. Astfel, pentru cercetarea complexelor arheologice, în „interiorul” încăperilor viitoarei locuinţe s-au trasat şi s-au deschis două şiruri paralele de câte trei casete, notate pe plan cu siglele IA-IB-IC şi IIA-IIB-IIC, fiind lăsaţi şi martori pentru protecţia şanţurilor de fundaţie. De asemenea, în zona aflată imediat la NV, între locuinţa aflată în construcţie şi şoseaua comunală Târgşoru Vechi-Strejnic, au fost proiectate şi trasate alte patru suprafeţe, ID şi IID, cu dimensiunile de 4 × 6,80 m, şi respectiv IE şi IIE, cu dimensiunile de 4 × 6 m. Din cauza lipsei forţei de muncă şi a vremii nefavorabile atât aceste suprafeţe, cât şi altele, avute în vedere pe laturile de NE, SE şi SV ale construcţiei, nu au putut fi săpate anul acesta. În casetele deschise s-a observat şi înregistrat următoarea situaţie stratigrafică (de sus în jos): - strat de pământ adus recent, de culoare maronie, relativ afânat, cu mult pietriş, fără material arheologic, cu o grosime variind între 0,25 şi 0,50 m. - strat de pământ cu o grosime medie de 0,40 m, relativ compact, cenuşiu-negricios, pigmentat cu granule roşii şi albe, cu material arheologic (fragmente ceramice, oase de animale, puţine fragmente de cărămizi) atât din epoca timpurie a migraţilor, cât şi din epoca medievală. Nu s-a putut observa vreo separare stratigrafică clară între cele două categorii de materiale, remarcându-se doar faptul că la partea superioară a depunerii cenuşii-negricioase materialul arheologic era amestecat, în timp ce în partea inferioară a respectivei depuneri s-au găsit mai ales fragmente ceramice din perioada migraţiilor. Suprapunea complexele adâncite identificate şi cercetate. - lut maroniu-gălbui, steril din punct de vedere arheologic, în care erau săpate complexele adâncite identificate în cursul cercetării. Cpl.1 = Cpl.9 A fost identificat în Cas. IC şi IIC, precum şi în şanţul de fundaţie de pe latura de NV a construcţiei şi în şanţul de fundaţie interior NV-SE. La ad. de –0,30 m1, direct suprapusă de stratul cenuşiu-negricios, a fost identificată o masă de lut puternic ars la roşu, unele fragmente purtând amprente de nuiele şi/sau de pari. La demontarea masei de lut ars s-a constatat că aceasta avea o gr. de max. 0,20 m, suprapunând direct un complex adâncit de formă ovală, uşor alungită, cu d. de 4 m. Umplutura acestuia consta dintr-un pământ castaniu-negricios, relativ afânat, puternic pigmentat cu granule de „chirpici”. În colţul de N al Cas. IIC, la cca. 0,55 m faţă de marginea de SV a complexului, pe fundul acestuia (la -0,40 m) a fost parţial dezvelită o vatră cu o crustă groasă de 2-3 cm, amenajată direct pe un „pat” de pietre plate, de râu. Cu 5-6 cm mai jos faţă de nivelul amenajării vetrei respective, a fost descoperită o altă vatră, cu o structură identică. Cel mai probabil este vorba de o vatră refăcută pe acelaşi amplasament, fără a se dezafecta crusta iniţială, peste ea întinzându-se un strat de pământ, care a fost ulterior înroşit de foc. Atât sub masa de lut ars, cât şi în umplutura complexului au apărut fragmente ceramice, care, la un examen preliminar, pot fi atribuite culturii Sântana de Mureş-Černjahov. Având în vedere situaţia descrisă mai sus (masa de lut ars, cu amprente de nuiele şi pari; prezenţa unei instalaţii de foc), complexul poate fi interpretat ca o locuinţă adâncită. Este de remarcat faptul că, aşa cum s-a observat în plan şi pe profilul de SV al Cas. IC, această locuinţă tăia groapa bordeiului Cpl.3a/4, suprapunând totodată complexul Cpl.12, identificat în Cas. IIC. Cpl.2 - Cpl.5 Descoperit în partea de NE a Cas. IA. Este vorba de un cuptor (Cpl.2), partea superioară a căruia (bolta), parţial deranjată, a fost surprinsă la ad. de -0,30 -0,40 m şi, respectiv, de un complex adâncit (Cpl.5) de formă aproximativ rectangulară, relaţia dintre cele două iniţial nefiind clară. La secţionarea celor două s-a stabilit însă că este vorba de un cuptor săpat şi amenajat în lutul steril maroniu-gălbui, având o groapă de acces dinspre NV, gura cuptorului aflându-se în groapă, pe fundul acesteia (-0,80/0,90 m). Cuptorul nu a putut fi cercetat decât parţial (aproximativ un sfert), constatându-se totuşi că avea o formă „clopoţită”, pereţii fiind acoperiţi cu o lutuială groasă de 6-7 cm (puternic arsă). Fundul cuptorului, aflat la -0,90 m, nu purta vreo urmă de amenajare, fiind vorba de lutul steril înroşit de foc. Pe fundul cuptorului se afla un strat subţire de cenuşă şi cărbune (3-4 cm), iar direct peste acesta s-au găsit fragmente de la mai multe vase, sparte cel mai probabil prin tasarea pământului (negru, afânat) ajuns în umplutura cuptorului. De remarcat faptul că toată ceramica descoperită pe fundul cuptorului este din pastă fină, ca forme fiind prezente străchini, castroane şi căniţe. Materialul ceramic de pe fundul cuptorului şi a gropii de acces la acesta aparţine indiscutabil perioadei medievale, putând eventual fi datat mai strâns în cuprinsul sec. XV-XVI. Cpl.3a = Cpl. 4 Locuinţă adâncită (bordei) de formă rectangulară (dimensiunile de 3,80 m × 4,30 m), cu axul lung orientat aproximativ E-V, surprinsă în Cas. IB şi IC, precum şi în şanţul de fundaţie dintre cele două casete şi în şanţul de fundaţie de pe latura de NE a construcţiei. Colţul de NE al bordeiului nu a fost surprins, intrând în profilul şanţului de fundaţie. Bordeiul a fost identificat la –0,28/0,30 m, imediat sub pământul cenuşiu-negricios, iar fundul se afla la ad. de 1,10/1,20 m; în colţul de NV a fost identificată groapa unui stâlp/par, cu d. de 0,30 m, fundul căreia nu a putut fi atins, din cauza infiltraţiilor de apă. Nu a fost descoperită vreo instalaţie de foc, acest lucru putându-se explica prin surprinderea doar parţială a complexului. Umplutura bordeiului nu era unitară, partea superioară a gropii acestuia fiind umplută cu un pământ negricios, pigmentat cu cărbune şi granule roşii, iar jumătatea inferioară cu un pământ mai compact, pătat cu negru şi maroniu. Pe profilul de NV al Cas. IB s-a putut observa o groapă circulară în plan (dimensiuni surprinse: 0,55 m × 0,75 m), săpată din fundul bordeiului şi adâncită cu 0,20 m faţă de acesta (Cpl. 3c). Materialul ceramic din întreaga umplutură poate fi atribuit perioadei sec. V-VII d.Chr. De remarcat descoperirea pe fundul bordeiului (eventual cu cel mult 5-6 cm deasupra acestuia) a unei monede din bronz, care însă, după curăţare şi restaurare, a fost determinată ca fiind emisă în vremea împăratului Traian. Cpl.3b Complex adâncit, surprins parţial (între -0,28 -1,28 m) lângă profilul de SE şi în colţul de E al Cas.IB, de formă aproximativ rectangulară (dimensiuni surprinse: 0,40 m × 1,00 m), umplut cu un pământ negru, afânat, fără material arheologic. Aşa cum s-a putut observa la răzuielile succesive şi pe profil, tăia groapa bordeiului Cpl. 3a/4. Cpl. 6. Complex adâncit (locuinţă), surprins în şanţul de fundaţie interior NV-SE şi în partea de SV a Cas. IA la ad. de 0,34 (pe profilul de NV)/0,38 (pe profilul de SE), cu fundul la ad.maximă de 0,65 m. Avea o formă rectangulară (2,10 × 3,15 m), cu axul lung orientat aproximativ NV-SE. În colţul de V al Cas. IA, pe fundul complexului a fost parţial dezvelită o vatră cu crusta amenajată direct pe „pământul viu” (gr. de 1-2 cm). Inventarul umpluturii complexului se compunea din fragmente ceramice medievale, asemănătoare ca factură celor din cuptorul Cpl.2. Cpl.7 (= Cpl.11?) Complex adâncit (notat cu sigla Cpl.7), identificat în Cas. IIA, între cotele –0,28 şi -0,70/0,85 m, cu limita de SE şi colţul de NE clar surprinse în răzuielile succesive. În caseta II B a putut fi identificată o altă „alveolare” (Cpl.11), având o limită clară la N (surprins între cotele 0,40 şi 0,80 m). Nu s-a putut stabili dacă este vorba de unul şi acelaşi complex s-au eventual de două complexe distincte, răzuielile din şanţul de fundaţie dintre cele două casete şi din şanţul de fundaţie de pe latura de SV a construcţiei nefiind concludente. În orice caz, materialul arheologic (fragmente ceramice) din respectivele şanţuri şi din cele două „complexe” este unitar ca factură, putând fi atribuit perioadei Evului Mediu. Nu s-a găsit vreo instalaţie de foc sau vreun alt element care să indice caracterul complexului/complexelor respective. Cpl.10. Complex adâncit, identificat parţial între cotele -0,18-0,50 m, în colţul de V al Cas. IIC şi în şanţurile de fundaţie exterioare de NV şi SV. Avea un contur aproximativ rectangular, cu dimensiunile surprinse de cca. 2 × 2,70 m şi axul lung orientat V-E. Era umplut cu un pământ relativ afânat, negricios, cu tentă cenuşie, pigmentat cu cărbune şi „chirpic”. Materialul arheologic din umplutură (fragmente ceramice) a fost atribuit preliminar culturii Sântana de Mureş-Černjahov. Cpl.12. Groapă parţial surprinsă în Cas. IIC, imediat sub complexul Cpl.1/9, având fundul la -1,15 m. Umplută cu un pământ castaniu-cenuşiu, relativ afânat, pigmentat cu cărbune şi „chirpic”. Fără material arheologic. În urma acestei cercetări au fost identificate şi cercetate un număr de 12 complexe arheologice, constatând-se o mare densitate de locuire în acest perimetru. Datorită forţei de muncă insuficiente şi a vremii nefavorabile nu s-a putut finaliza în acest an cercetarea întregii suprafeţe ce urmează a fi afectată de construcţiile viitoarei ferme. Urmează ca în primăvara anului viitor să se finalizeze această cercetare arheologică preventivă ce a fost demarată în această campanie, cu scopul descărcării de sarcină arheologică a terenului .