Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Preistorie;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Preistorie;
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală mijlocie;
Hallstatt
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Cetate;
Descoperire funerară
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Territorium Capidavense – cercetări de suprafaţă
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Covacef Zaharia
Dobrinescu Ionuţ Cătălin
Duţescu Maria-Magdalena
Ene Daniel Lucian
Miron Costin
Opriş Ioan Carol
Pinter Zeno-Karl
Potârniche Tiberiu
Raţiu Alexandru-Mircea
Ştefan Călin Dan
Stoian Gabriel
Ţiplic Ioan Marian
Urduzia Claudia
Cod RAN    63063.01
Raport Suprafaţa cercetată:
- cartare 8 tumuli, 5 situri în teritoriul Capidavei la S (înspre satul Dunărea) şi la E (spre Băltăgeşti, Gălbiori) de cetate;
În vara anului 2006 fuseseră reluate preocupări mai vechi, de extindere a investigaţiilor arheologice în microzona adiacentă sitului. Intenţia noastră a fost aceea de a colecta informaţii noi din teritoriul Capidavei, prin cercetări de suprafaţă, măsurători topografice şi săpături arheologice, urmărind, în final, definirea comunităţilor umane din trecut în relaţie cu mediul geografic, efectuând cercetări în punctul Valea Vlahcanara, unde fusese semnalată o villa rustica (?) (cca 800 m E de cetate, în linie dreaptă, coordonate - latitudine 44°29`şi longitudine 28°06`).
În august 2007 am continuat campania de cercetări de suprafaţă şi explorări arheologice în teritoriul cetăţii Capidava prin desfăşurarea unor activităţi de identificare în teren şi cartare a siturilor ori monumentelor arheologice individuale existente în acest spaţiu.
Scopul nostru a fost de a înţelege complex dezvoltarea cetăţii romane şi apoi romano-bizantine ca un ansamblu de relaţii dezvoltate între situri contemporane (într-o evoluţie cronologică cu sens) cu caracter specific şi rol divers, de comunităţi, de monumente funerare, căi de acces şi teritorii agricole ori teritorii exploatate pentru obţinerea diferitelor resurse. În acest fel situl de mare întindere (în spaţiu şi timp) de la Capidava, poate căpăta sens ca reper major într-un univers bine organizat şi închegat în mod direct sau indirect în jurul său.
Se urmăreşte, aşadar, structurarea teritoriului adiacent cetăţii Capidava, pornind de la premisele organizării administraţiei romane, într-un peisaj arheologic cu sens istoric şi social. Ansamblurile arheologice vizate de noi în acest sens sunt în primul rând cele de epocă romană, dar înregistrarea cartografică nu a omis niciun fel de sit identificat în teren.
Nu în ultimul rând, avem în vedere faptul că o corectă şi completă evidenţiere a siturilor va contribui, fără îndoială, la o mai bună protejare a acestora, în condiţiile unei permanente ameninţări reprezentate de lucrările agricole ori de amenajare a teritoriului ce se desfăşoară în zonă.
Obiectivelor cu temă istorică le-am asociat interesul major al definirii şi dezvoltării unei metodologii de explorare de suprafaţă pentru microregiuni istorice ori geografice bine conturate, axată pe cartarea monumentelor în teren şi înregistrarea datelor primare în chip cât mai organizat şi standardizat. Evidentă şi necesară devine astfel componenta spaţială a acestor informaţii, spaţiul tridimensional geografic reprezentând mediul de integrare a tuturor datelor cu caracter arheologic. O parte din întrebările la care explorările noastre vor încerca să ofere răspunsul vor face referire tocmai la modul în care spaţiul-teritoriu era amenajat, utilizat ori exploatat în antichitate.
Pentru această campanie obiectivele speciale de cercetare au vizat verificarea traseelor posibile de drumuri romane care legau cetatea Capidava de vecinătăţi şi de restul teritoriului din jur, precum şi modul în care aceste căi de acces au contribuit la structurarea şi dezvoltarea teritoriului, respectiv ridicarea de monumente funerare în apropierea drumurilor – fapt comun în toată lumea romană.
Instrumentul cel mai potrivit în această întreprindere care de altfel determină anumite aspecte ale obiectivelor cercetării este integrarea datelor într-un sistem de tip GIS (o bază de date cu referinţă spaţială). Pentru ca sistemul să fie operaţional am urmat două etape distincte de colectare şi integrare a informaţiilor.
Într-o primă fază am continuat un efort început în urmă cu 3 ani prin integrarea într-o platformă digitală a informaţiilor topografice şi cartografice (relief, cursuri de apă, drumuri actuale, localităţi actuale, situri de epocă romană semnalate sau presupuse, hărţi cu informaţii satelitare legate de relieful regiunii, trasee presupuse de drumuri romane, planurile de detaliu cu monumentele din Cetate înregistrate în cadrul proiectului în ultimii 3 ani) construind astfel modelul tridimensional al reliefului din regiune, mobilând acest cadru cu elemente de interes ştiinţific şi conturând deja posibile teme de investigaţie în teren.
În cea de a doua etapă am realizat măsurători în teren ale monumentelor arheologice.
Colectarea datelor spaţiale s-a realizat pe trei paliere în funcţie de scara geografică a ansamblului de interes arheologic. Astfel pentru relieful general al microregiunii am utilizat date obţinute din misiuni satelitare de tip georadar. Pentru cartarea generală a siturilor am utilizat un sistem de receptoare gps geodezice cu corecţie diferenţială şi algoritmi de postprocesare şi transcalcul al coordonatelor, iar pentru detalierea situaţiei topografice ori arhitectonice din cadrul diferitelor situri, într-o ordine a priorităţilor am utilizat echipamente topografice clasice (staţia totală).
Tumulii au fost înregistraţi prin următoare metodologie: pentru fiecare tumul a fost înregistrat un punct în vârf, patru puncte la baza tumulului corespunzătoare punctelor cardinale şi patru puncte la o oarecare distanţă de tumul, tot corespunzătoare punctelor cardinale. Acestea din urmă reprezintă punctele de staţie din care au fost realizate, corespunzător, 4 fotografii de ansamblu ale tumulului. Din vârful tumulului a mai fost realizat un set de 8 fotografii menite să înregistreze orizontul vizibil într-un cerc complet de 360 grade. Siturile au fost înregistrate sub forma unui contur reprezentând perimetrul aproximativ al sitului determinat în urma unei evaluări primare de suprafaţă realizată în echipă de minim 7 oameni. Ca regulă generală, materialele arheologice identificate la suprafaţă în teren nu au fost colectate, ele au fost fotografiate şi în cazurile considerate necesare li s-a înregistrat şi poziţia.
În campania din 2007 am urmărit în teren traseele posibilelor drumuri romane aşa cum sunt ele sugerate în bibliografia selectivă ce însoţeşte prezentul raport, ţinând cont şi de situaţia topografică a regiunii. Astfel am preferat traseele de culme ca fiind cele mai potrivite pentru un drum antic (mai sigur decât un drum pe o vale care până de curând, înainte de regularizările apelor, a fost frecvent inundată). Urmând aceste trasee am înregistrat tumulii vizibili în teren şi restul siturilor identificate pe parcurs. Considerăm că aliniamentele de tumuli pot sugera prezenţa unor drumuri romane. Desigur acest lucru trebuie verificat mai ales în situaţia în care datarea tumulilor este neclară în lipsa unor excavaţii lămuritoare.
Regiunea investigată de noi a fost cuprinsă între Cetatea Capidava (la V) şi Dealul Zăval (la E) şi între valea Zăval la S şi Dealul Calachioi (la N), aprox. o suprafaţă de 2800 ha. Am explorat traseul posibilului drum de culme spre Băltăgeşti şi cel spre N spre Ulmetum.
În general, am observat că din imediata apropiere a unui tumul, mai ales din vârf, se observă în raza privirii încă una sau alte două movile. Astfel mergând din aproape în aproape am identificat în teren 8 tumuli, dintre care 3 foarte aplatizaţi. Toţi tumulii au fost poziţionaţi în puncte dominante din relief, pe culmi de deal cu vizibilitate largă. Dovadă a acestui lucru o reprezintă şi localizarea în vârful a 4 tumuli a unor puncte topografice din care două puncte de referinţă în reţeaua geodezică naţională.
O altă observaţie care se poate face este legată de prezenţa în apropierea unor tumuli mari a altor movile mai mici, eventual aplatizate.
Un lucru interesant este că tumulii 01, 03, 04, 07 au un diametru similar, aprox. 50 m şi înălţimi variabile între 2 m şi 7 m. Toţi aceşti tumuli sugerează prin prezenţa pietrelor la suprafaţă şi a formei în care s-au erodat mantalele, existenţa unei mantale de piatră aflată sub cea de pământ.
Remarcăm succesiunea tumulilor 01, 05 şi 06 localizaţi aprox. din 2 în 2 km, pe o singură culme de deal, ce poate foarte bine să reprezinte traseul unui drum care ar fi legat Capidava de N teritoriului. Tot de acest traseu se poate conecta şi tumulul care a acoperit mormântul cu cistă cercetat de C. Georgescu în anii 80.
Remarcăm de asemenea succesiunea tumulilor 01, 03 şi 07 pe traseul unui posibil drum între Capidava şi Băltăgeşti.
Mormânt în cistă
Am reidentificat în teren şi am înregistrat cu precizie poziţia mormântului în cistă de piatră săpat de Cheluţă Georgescu în anii '70. Acesta se află în extremitatea Vestică a Dealului Capidava. Mormântul se află la aproximativ 1 km 180 m spre SSE în linie dreaptă, distanţă măsurată de la Poarta de E a Cetăţii Capidava, pe un promontoriu înalt cu bună vizibilitate asupra Cetăţii, promontoriu stâncos ce face parte din faleza Dunării, chiar în locul unde pătrunde în lunca Dunării Valea Vlahcanara.
Cista, compusă din 6 blocuri de calcar, se poate încă observa bine în teren. Săpătura a ajuns practic la nivelul capacului, golind conţinutul cistei, fără a săpa de jur împrejurul ei. Capacul acesteia realizat dintru-un sigur bloc masiv de calcar cu scoabele de metal folosite pentru fixare, bine păstrate, se află undeva la 10 m mai jos alunecat/aruncat spre vale de locul cistei. Vizibilă este şi urma desfacerii capacului – acţiune ce a rupt o bucată din una din marginile sale (la cercetarea din anii ’80 ai lui Valeriu Cheluţă-Georgescu).
După aspectul terenului se poate sugera cu un grad ridicat de probabilitate că a fost vorba de un tumul poziţionat într-un punct mai înalt al terenului. Se mai pot identifica şi urmele secţiunilor prin care s-a cercetat mormântul (două secţiuni în cruce).
La aproximativ 100 m spre SE (spre şosea), pe pantă în jos, în pământul adus la suprafaţă de muşuroaiele de cârtiţă am identificat mai multe fragmente ceramice cu aspect preistoric dintr-o epocă ce nu poate fi precizată. Pământul din jur ca şi cel scos de sub pământ provine din depozitele de loess de culoare galbenă ce compun nivelul superior al unităţii de relief, fără a sugera existenţa unui strat format ca rezultat al activităţilor umane.
Tumulul 01 este amplasat pe malul răsăritean al Văii Vlahcanara pe Dealul Capidavei şi mai este cunoscut sub numele de Movila lui Roşu. Are un d de 50 m şi h de 5 m. Se află localizat într-o poziţie dominantă pe o culme de deal, la aprox. 1,7 km de Cetate. Dealul se dezvoltă între două văi ce se varsă în Dunăre, Valea Vlahcanara la V şi o valea Măndaia la E.
La baza tumulului în sectoarele sudice şi estice se pot vedea la suprafaţă grupări de pietre din calcar de dimensiuni mici şi medii, care ar putea sugera prezenţa unei mantale din piatră, posibilitate susţinută şi de felul în care s-a erodat mantaua din pământ a movilei: s-a păstrat o porţiune mai lată spre bază, mai puţin erodată deci în comparaţie cu vârful movilei care s-a subţiat. Existenţa unei baze dure din piatră poate să explice aspectul de „piesă de şah” pe care îl are tumulul.
În apropiere de Tumulul 01, la 140 m V se poate observa în teren o mică denivelare, posibil un tumul aplatizat denumit Tumulul 02. este o realitate atestată pentru diferite epoci şi în numeroase situri cu caracter funerar, că prezenţa unor monumente tumulare mari, adevărate repere în peisaj, duce la ridicarea de monumente noi de jur împrejurul lor. Uneori se asociază tumuli din epoci despărţite în timp de milenii.
Din apropierea movilei 01 este vizibilă spre Est o alta. Aceasta a fost denumită Tumulul 03, cunoscută sub denumirea de Movila Mandaia. Acesta se află faţă de tumulul 01 la o distanţă de 950 m spre E şi deci la 2,650 km E de Cetatea Capidava. Are un d de 55 m şi h de 7m. Erodarea mantalei sale sugerează în aceeaşi manieră mai sus descrisă, prezenţa pietrei la baza movilei. Piatra (calcar) este vizibilă la suprafaţă în sectoarele Estice.
În zona de S la baza tumulului au fost identificate un fragment mic de marmură şi două fragmente ceramice de epocă romană, lucrate la roată din pastă bună, roşii, bine arse. Şi movila 03 se află localizată într-un punct dominant pe o culme de deal cu bună vizibilitate. În sectoarele sale de NE şi SE în mantaua movilei se pot observa urmele unor intervenţii (excavaţii). În vârful acestui tumul se află un punct topografic.
Din vârful movilei 03 s-a observat spre N prezenţa în teren a altui tumul – Tumulul 04. Acesta a fost identificat la 1,8 km spre N de Tumulul 03, respectiv la 3,57 km de Cetatea Capidava, pe aceeaşi culme de deal pe care se află şi Tumulul 01, la 2,28 km de acesta. Tumulul 04 are d de 50 m şi h de 3 m. Din vârful său sunt vizibili tumulii 01 şi 03. La suprafaţă se pot observa pietre pe partea de SV şi V. La baza tumulului spre Sud s-a identificat un fragment de amforă probabil romană. În vârful acestei movile se află un punct topografic semnalizat cu structură înaltă metalică, reprezentând punctul de referinţă Capidava, de ordin 4, din reţeaua geodezică naţională.
La 60 m spre S de Tumulul 4 credem că se află o movilă aplatizată (Tumulul 05) cu d de 30 m, înregistrând diferenţe de nivel de aprox. 50-70 cm, faţă de terenul din jur.
La 2,090 km spre NNE de tumulul 04 se află Tumulul 06, pe aceeaşi culme de deal cu movila 01 şi 04. Acesta este însă aplatizat şi nu pot fi precizate alte detalii. În acest punct se află o bornă topografică. Se află într-o poziţie dominantă în teren cu bună vizibilitate spre S şi E (de aici poate fi observat, atunci când atmosfera este clară, podul de la Cernavodă). Din acest punct se poate observa spre SSE o serie de movile pe culmea de deal aflată imediat la S de localităţile Dunărea şi Băltăgeşti. Pe această culme de altfel, în baza de date a reţelei geodezice naţionale există patru puncte de referinţă, dintre care 3 conţin în denumirea lor şi cuvântul movilă: Movila Banii, Movila Fântâna de piatră, Movila Tomescu.
La 2,741 km distanţă spre E de tumulul 03, pe următorul deal, Dealul Zăval, se află doi tumuli - Tumulul 07 şi Tumulul 08 aflaţi la distanţă de 40 m unul de celălalt. În vârful movilei 07 se află un punct de referinţă de ordinul 3 din sistemul geodezic naţional - Movila lui Moş Costache. Movila 07 are d. de 53 m şi h de 2 m. La suprafaţa sa sunt vizibili bolovani de calcar.
Tumulul 08, localizat la 40m SE are d. de 60 m şi înălţime de 1,50 m. Pe suprafaţa sa mult aplatizată de lucrări agricole şi de amenajarea unui drum s-au identificat câteva fragmente de perete ars de lut (chirpic).
Situl 01
La 1,3 km în interiorul văii Zăval, într-o viroagă de aprox. 10 m L, 3 m l şi 2 m ad., am identificat urmele unui strat de cultură de culoare cenuşiu-gri, cu textură granulată, cu o grosime aproximativ de 0,80 m, bine individualizat faţă de depozitul de loess galben aflat în zonă. Pe nivelul inferior al acestui strat se văd fragmente ceramice şi oase, indicând existenţa unui posibil nivel de călcare. Ceramica este lucrată la roată, romană. Viroaga se află imediat la baza dealului ce coboară spre V în Valea Zăval, curgând pe direcţia E-V.
În fundul acestei viroage am observat urmele unui cuptor săpat în lutul viu cu cupola prăbuşită, din care se păstrează urmele pereţilor groşi bine arşi, cu formă arcuită, în care erau prinse cioburi mari romane. Cuptorul pare să aibă două camere, una mai mare, una mai mică, ambele circulare. Camera mai mică (cel puţin pare mai mică deoarece este prinsă în peretele de lut) are peretele sudic căptuşit cu cărămizi mari arse de pământ foarte probabil romane (se pot vedea două) şi are fundul mai sus decât fundul camerei mari cu 20 cm.
Cuptorul se află la -1,95 m adâncime faţă de nivelul vegetal actual şi la -1,20 m faţă de nivelul inferior al stratului de cultură amintit. Camera mică are h de 43 cm şi cea mare 55 cm. Cărămizile au dimensiuni standard: L de 15 cm, l de 9 cm, gr. de 5 cm. D camerei mici are 62 cm şi d camerei mari are 95 cm. Grosimea peretelui ars are de 8 cm. Pereţii sunt erodaţi treptat, având înălţimea cea mai mică păstrată spre vale. În aceste condiţii nu este foarte clar dacă ceea ce pare a fi gura cuptorului în partea dinspre vale este chiar gura sau este doar rezultatul eroziunii. Acest complex a fost curăţat şi fotografiat apoi acoperit cu folie şi pământ pentru a-l proteja.
Pe platoul aflat deasupra viroagei s-au identificat numeroase fragmente de cărămizi romane. Vizibilitatea pe acest platou a fost în general foarte redusă, pământul nefiind lucrat de mult timp şi acoperit cu iarbă de păşune, cu greu se pot observa fragmente ceramice la suprafaţă.
Situl 02
La 200 m spre N de punctul Sit 01 în interiorul văii Zăval tot la baza dealului lângă vale, într-o ruptură de mal s-au putut observa mai multe fragmente ceramice romane, printre care fragmente de amforă cu caneluri din pastă albicioasă nisipoasă. În această ruptură se văd sub vegetal 0,30 m grosime de strat gri cenuşiu granulat cu pigmenţi.
Situl 03
La 4 km S de cetate pe primul platou aflat la SE de vărsarea văii Zăval în Dunăre (extremitatea vestică a Dealului Zăvalului) am identificat o suprafaţă de aprox. 10 ha de pe care am recoltat foarte multe fragmente ceramice de epocă romană timpurie, în special amfore, dar şi cărămizi şi pietre. Tot din acest sit au fost găsite la suprafaţă un vârf de săgeată din bronz cu trei aripioare şi tub de înmănuşare, precum şi câteva fragmente ceramice decorate cu firnis negru care sugerează şi o prezenţă umană mai timpurie, posibil getică în aceste locuri. Considerăm situl ca fiind foarte bogat în material şi considerabil de întins.
Situl04
La 1 km N de cetate pe un platou ridicat la NV de valea Vlahcanara, pe dealul Calachioi, am identificat de asemenea o aglomerare importantă de fragmente ceramice romane timpurii şi târzii, cărămizi romane şi pietre.
Situl05
Situl de epocă romană timpurie cercetat în 1985 de Z. Covacef şi apoi reluat în 2006, situat pe un platou în interiorul Văii Vlahcanara1. [Ioan C. Opriş, Maria Magdalena Duţescu, Dan Ştefan]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
01sectorul de est
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl1.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl10.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl11.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl12.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl13.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl14.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl15.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl2.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl3.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl4.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl5.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl6.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl7.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl8.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/pl9.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 01sectorul de est.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/01sectorul de est/plan 1 2007.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
02 sector III VI
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 02 sector III VI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/02 sector III VI/pl 1 Capidava sector III VI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 02 sector III VI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/02 sector III VI/pl 2.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 02 sector III VI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/02 sector III VI/pl 3.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 02 sector III VI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/02 sector III VI/pl 4.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 02 sector III VI.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/02 sector III VI/pl 5.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
03 sector VII
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 03 sector VII.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/03 sector VII/pl 1 plan general conservare 2006.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 03 sector VII.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/03 sector VII/pl 2.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 03 sector VII.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/03 sector VII/pl 3.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
04 sector X extra muros
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 04 sector X extra muros.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/04 sector X extra muros/CAPIDAVA 1.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 04 sector X extra muros.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/04 sector X extra muros/CAPIDAVA 2.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
05territorium
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 05territorium.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/05territorium/fig00.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 05territorium.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/05territorium/fig01.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 05territorium.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/05territorium/fig02.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 05territorium.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/05territorium/fig03.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 05territorium.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/05territorium/fig04.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 05territorium.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/05territorium/fig05.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>
06La Bursuci
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007. Raportul nr. 32, Capidava, Cetate.<br /> Sectorul 06La Bursuci.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2007/032_CAPIDAVA-CT_4/06La Bursuci/LABURSUCI.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu