Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Nufăru | Judeţ: Tulcea | Punct: Trecere bac | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Nufăru
Comuna   Nufăru
Punct
Trecere bac
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Damian Oana
Ene Daniel Lucian
Samson Andra
Stănică Aurel
Vasile Mihai
Vasile Sandu Gabriel
Cod RAN    161062.10
Raport Cercetările arheologice în cetatea bizantină de la Nufăru s-au concentrat în campania 2008 în regiunea nordică a promontoriului pe care se desfăşoară aşezarea, în punctul Trecere bac (încă proprietatea Enache Şinghi), reprezentând o zonă complexă din punct de vedere arheologic, incluzând un tronson din curtina nordică a fortificaţiei bizantine, instalaţia portuară a acesteia, cu necropola şi locuirea medievale care o suprapun.
La est de zona înglobând instalaţia portuară a cetăţii bizantine, descoperită în 19991, a fost cercetată în campaniile 2002, 2004-20072 o suprafaţă de circa 300 m2, menită a pune în evidenţă elementele de fortificaţie adiacente debarcaderului, precum şi o serie de complexe funerare ulterioare3. Campania 2008 a urmărit trei obiective: a. continuarea cercetării necropolei medievale, în S 8 (10 x 8 m, orientare N-S) şi S 9 (10 x 6,50 m, orientare N-S) şi prin desfiinţarea martorului stratigrafic lat de 1 m dintre acestea; b. continuarea cercetării zidului de incintă, în S 9; c. continuarea cercetării monumentului bizantin reprezentat de complexul instalaţiei portuare, pentru delimitarea sa spre E, în S 9 şi pentru stabilirea limitei nordice a pavajului instalaţiei portuare, în S 11 (9,30 x 2 m, orientare N-S).
Din punct de vedere stratigrafic, campania 2008 în punctul Trecere bac nu a adus elemente în plus faţă de situaţia cunoscută, înregistrându-se prezenţa unui nivel de demantelare a fortificaţiei, ce suprapune o depunere de pământ cenuşiu prăfos în care au fost descoperite gropi menajere conţinând fragmente osteologice animale şi fragmente ceramice din prima jumătate a sec. XIII, complexe care secţionează nivelul înmormântărilor din sec. XI-XII.
În ceea ce priveşte monumentul bizantin, s-a completat imaginea asupra complexului instalaţiei portuare prin delimitarea sa spre E sub forma unui zid lat de 0,90 m, păstrat pe înălţimea de 1,20 m, vizibil pe o lungime de 2,25 m, adosat curtinei nordice.
În privinţa complexelor funerare cercetate în 2008, acestea se caracterizează prin aceleaşi aspecte de rit şi ritual definind necropola cercetată în campaniile anterioare, încadrată în sec. XI-XII, acoperind eventual şi începutul sec. XIII, localizată în zona nord-estică a promontoriului nufărean (Piatră/km 104 şi Trecere bac). Celor 177 de complexe funerare cercetate în campaniile 1999-2002 şi 2004-2007, li se adaugă încă 20 descoperite în 2008 (în cadrul S 8 şi S 9). În general s-a practicat înhumarea individuală, într-o serie de cazuri fiind vorba de morminte atestate doar prin cranii, de reînhumări, deranjamente, situaţii de suprapuneri ale complexelor funerare de către complexele de locuire. Gropile mormintelor au fost săpate în pământ cenuşiu prăfos. Se înregistrează delimitarea gropii cu pietre. Scheletele apar în decubit dorsal, cu craniile în poziţie normală sau aşezate fie pe partea dreaptă, fie pe cea stângă, cu braţele aşezate în diverse poziţii, cu picioarele întinse, uneori uşor deranjate. În cazurile în care s-a putut observa poziţia antebraţelor, s-au înregistrat două variante, cu subvariantele lor, cu ambele braţe încrucişate pe abdomen ori bazin. Mormintele, cu precădere cele aparţinând unor copii şi femei, conţin inventar compus din piese de podoabă, accesorii vestimentare şi monede.
Cercetările în S 8 au evidenţiat aceeaşi suprapunere a necropolei de un nivel de locuire reprezentat de gropi menajere şi de locuinţe cu baze de piatră şi vetre simple, care deranjează în multe cazuri complexele funerare.
Investigaţiile arheologice în punctul Trecere bac presupun continuarea cercetării necropolei şi a sistemului de fortificare a zonei, urmată de conservarea şi punerea în valoare a acestui ansamblu important pentru istoria aşezărilor portuare de la Dunărea de Jos.
Rezumat
English Abstract Location: Trecere bac (Ferryboat)

The archaeological investigations into the Byzantine fortress at Nufăru focused during the 2008 campaign in the north region of the promontory on which the settlement stands, in the site of Trecere bac (still Enache Şinghi property), representing a complex zone from an archaeological point of view, including a segment of the north curtain of the Byzantine fortification and its port facilities, with the cemetery and the mediaeval habitation covering it.
East of the area comprising the port facilities of the Byzantine fortress, discovered in 1999, during the 2002, 2004-2007 campaigns we investigated an area of 300 m², approximately, with a view to revealing the fortification elements adjacent to the wharf, as well as a few subsequent burial features. The 2008 campaign had three objectives:
1. Carrying on the investigation into the mediaeval cemetery, in S8 (10 x 8 m, oriented to the N-S) and S9 (10 x 6.50 m, oriented to the N-S) and by dismantling the stratigraphical baulk ,1 m wide, between these;
2. Carrying on the investigation into the precincts wall, in S9;
3. Carrying on the investigation into the Byzantine monument represented by the port facility complex, to delimit it to the East, in S9 and to establish the north limit of the port facility pavement, in S 11 (9.30 x 2 m, oriented to the N-S).
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu