Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Giurgiu | Punct: Malu Roşu | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Paleolitic şi mezolitic
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Giurgiu
Localitate   Giurgiu
Comuna   mun. Giurgiu
Punct
Malu Roşu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandrescu Emilian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Păunescu Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    100530.02
Raport Şantierul Giurgiu-Malu Roşu se află la 700 m, ENE de cartierul Oinac, o periferie a oraşului Giurgiu. În anul 1996 colectivul de cercetare de sub conducerea lui Alexandru Păunescu a fost format din Emilian Alexandrescu (I.A.B.) şi Traian Popa (Muzeul Judeţean Giurgiu). Finanţarea s-a făcut cu fonduri de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti şi de la Muzeul Judeţean Giurgiu.
Cercetările s-au desfăşurat prin deschiderea unei noi suprafeţe (mai redusă din cauza fondurilor limitate), SIII/cas. A, 4 x 3 m, orientată SSV-NNE, la o distanţă de 2 m dincolo de latura nordică s SIII. Prin deschiderea acestei casete s-a urmărit prelungirea profilului transversal estic pentru evaluarea densităţii de locuire din platoul terasei şi regăsirea limitei nordice a aşezării aurignaciene. Metoda de înregistrare a materialului arheologic a fost aceeaşi ca şi în anii trecuţi, urmărindu-se recuperarea totală a obiectelor litice sau faunistice.
Stratigrafia casetei A a SIII a fost umătoarea:
- 0 - 0,50 m Depozitul vegetal cu foarte puţine descoperiri arheologice aparţinând perioadei Latène şi culturii Dridu. Nu s-au găsit complexe arheologice.
- 0,50 - 1,20 m Depozitul de tranziţie ale cărui limite ca şi în anii trecuţi sunt greu de stabilit. La baza acestui depozit s-au găsit piese litice aurignaciene ce au fost atribuite stratului AII.
- 1,20 - 2,50 m Depozitul loessoid cu nuanţe şi granulaţii diferite. În acest depozit se află stratul AI cu trei niveluri:
- 1,20 - 1,70 m Depozit loessoid fin gălbui cu nuanţe alburii considerat steril din punct de vedere arheologic.
- 1,70 - 1,90 m Depozit loessoid gălbui roşcat dschis, cu granulaţie mai mare. Conţine piese litice din nielul AIc, relativ rare, mai dense în partea sudică a casetei.
- 1,90 - 2,00 m Depozit loessoid galben roşcat deschis cu granulaţie mare. Conţine piese litice din nivelul AIb.
- 2,00 - 2,20 m Depozit loessoid gălbui roşcat deschis cu granulaţie mai mare. Conţine foarte rare piese litice aparţinând nivelului AIa.
- 2,20 - 2,50 m Depozit loessoid gălbui roşcat închis la culoare cu slabe acumulări de carbonaţi steril din punct de vedere arheologic.
Din punct de vedere tipologic piesele litice descoperite în anul 1996 se încadrează perfect în caracteristicile cunoscute ale industriei litice aurignaciene de la Giurgiu Malu Roşu (fragmente litice atipice, foarte puţine unelte). Spre deosebire de anii trecuţi numărul total de piese litice este mai redus (din ce în ce mai redus spre partea nordică a casetei) dovedind că ne aflăm la limita nordică a acestei extrem de întinse aşezări. Situaţia pe niveluri se prezintă în felul următor:
- nivelul AII, 10 piese litice atipice dintre care 6 sunt spre latura sudică şi nici una spre latura nordică a casetei.
- AIc, 51 piese litice dintre care un gratoar carenat din silex albăstrui şi o aşchie de dimensiuni mijlocii cu retuşe pe o latură. 32 de piese sunt descoperite în careurile dinspre latura sudică.
- AIb, 24 piese litice dintre care un gratoar carenat. 14 se află plasate spre latura sudică a casetei.
- nivelul AIa, 2 piese litice spre latura sudică. nu s-au descoperit resturi faunistice sau alte categorii de material arheologic şi nici ateliere de prelucrare a silexului, destul de numeroase în campaniile trecute.
Săpăturilor arheologice din anul 1996 au permis atingerea limitei nordice a aşezătii şi au pus în evidenţă împrejurarea că (fapt consemnat şi în cazul SIII) pe podul terasei, mai bogate, sunt descoperirile din nivelurile AIb şi AIc spre deosebire de nivelul Aia mult mai bine reprezentat spre fruntea terasei.
Un ultim aspect ce trebuie menţionat se referă la faptul că în stadiul actual al cercetărilor, datorită amplasamentului
casetei A/SIII, am obţinut un profil transversal al terasei, de aproximativ 50 m, care a pus în evidenţă orizontalitatea
straturilor geologice şi culturale. Dacă adăugăm şi existenţa unui profil longitudinal tot de 50 m, credem că stratigrafia
aurignacianului, pusă astfel în evidenţă la Giurgiu-Malu Roşu, se va constitui în viitor ca un profil de referinţă pentru întreg
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu