Anul |
1996 |
Epoca |
Paleolitic şi mezolitic
|
Perioade |
|
Categorie |
Domestic;
Neatribuit
|
Tipuri de sit |
Locuire
|
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
Judet |
Gorj |
Localitate |
Boroşteni |
Comuna |
Peştişani |
Punct |
Peştera Cioarei |
Sector |
|
Toponim |
|
Persoane implicate și instituții |
Nume | Prenume | rol | Instituție |
Auguste |
Patrick |
|
Institutul de Paleontologie Umană, Paris, Franța |
Căpiţă |
Carol |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Cârciumaru |
Marin |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Dobrescu |
Roxana |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Otte |
Marcel |
|
Universitatea Liège, Belgia |
Pateau-Matisse |
Marilene |
|
Institutul de Paleontologie Umană, Paris, Franța |
Terzea |
Elena |
|
Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti |
|
Cod RAN |
81200.01
|
Raport |
În anul 1996 s-au definitivat cercetările începute în anii trecuţi în secţiunile XVI-XVIII, în vederea recuperării micromamiferelor, atingându-se patul peşterii la 400 cm adâncime. Secţiunile XIX şi XX au urmărit recuperarea materialelor dintr-o serie de depozite supuse degradării. Din secţiunea XIX, din statul 0, specific paleoliticului superior, de la 70-82 cm adâncime, s-au descoperit trei obiecte de podoabă: o mărgea din os de mici dimensiuni, probabil o mărgea de stalactită şi un pandantiv de piatră fără perforaţie. Acest pandantiv este prevăzut cu gravuri circulare. Materialul litic din secţiunea XIX cuprinde trei aşchii de silex, două lame de silex, dintre care una retuşată din stratul 0, o aşchie şi un nucleu din cuarţit din stratul L şi o aşchie de cuarţit din stratul J. Secţiunea XXI a fost săpată între 95 şi 330 cm adâncime. Excluzând stratul 0, specific paleoliticului superior, în care s-au descoperit două lame retuşate de silex şi o aşche de diorit, în stratele proprii paleoliticului mijlociu, s-au recuperat următoarele categorii de material: 79 de aşchii, 18 racloare, 2 vârfuri, 3 nuclee, un retuşor şi un galet neprelucrat. Majoritatea pieselor litice musteriene se concentrează în straturile H, G şi foarte puţin în F.
|
Rezumat |
|
English Abstract |
|
Bibliografie |
|
Note Bibliografice |
|
Sursa |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Limba |
RO |
|
|