.
Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2008
Anul:
2008
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Eneolitic;
Epoca medievală timpurie
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă:
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Vlădeni
Comuna:
Vlădeni
Punct:
Popina Blagodeasca
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Corbu Emilia responsabil Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

Vlădeni-Popina Blagodeasca se află la 4,5 km de Vlădeni (jud. Ialomiţa), aproape de vărsarea râului Ialomiţa în Dunăre şi anume, la 2 km de Ialomiţa şi 4 km de braţul Borcea. În perioada 29 iulie-27 august 2008, cercetările au vizat aşezarea medieval-timpurie. Bugetul campaniei a fost de 6000 lei. S-a cercetat o suprafaţă de 151 mp însemnând casetele A15-A22 de 4 x 4 m fiecare.
Au fost cercetate integral... un număr de şase complexe şi anume: un bordei, un cuptor menajer, două gropi de bucate, un complex cu funcţionalitate neprecizată, un segment de palisadă.
Bordeiul nr. 7 (Cas. A 18)
Este o locuinţă adâncită parţial în pământ, patrulateră, cu dimensiuni de 4,5 x 4 m şi orientată NE-SV. Podeaua era la adâncimea de -1,30 m de la nivelul solului. In colţul estic se afla un cuptor din piatră de formă patrulateră cu dimensiuni de 1 x 1 m, înalt de 0,50 m.
Pentru obţinerea unei situaţii cât mai clare a sedimentelor de detritus am împărţit suprafaţa bordeiului în patru carouri cu martori transversali. Sedimentul era compus dintr-o cantitate impresionantă de cenuşă, bârne carbonizate, arsură. Bârnele arse se aflau la o adâncime cuprinsă între - 1-1,30 m şi se păstrau, unele, pe o lungime de 0,60 m cu grosimi diferite. Pe podea se aflau scânduri late de 0,30 m, păstrate pe lungimi de până la 0,40 m, şi şase gropi de pari. Locuinţa a fost incendiată iar puţinele materiale arheologice sugerează abandonarea acesteia.
Bordeiul a fost intersectat de groapa de bucate nr. 13.
Inventarul bordeiului a fost destul de sărac şi constă din fragmente ceramice, oase de animale, paiantă, o fusaiolă, lupe de fier, zgură, câteva piese din fier.
Din fragmentele ceramice descoperite nu s-a întregit nici un vas. Cele mai multe sunt din pastă nisipoasă de mai multe categorii: 1) pastă de bună calitate, omogenă, cu nisip fin şi scoică; 2) pastă omogenă cu degresant foarte fin şi calcar; 3) pastă rugoasă cu microprundişuri; 4) pastă cu cioburi pisate şi puţin nisip, arsă reducător. Cele din pastă de bună calitate din pastă omogenă sunt decorate cu valuri pe umăr şi striuri pe corp, valuri fine, valuri pe striuri, striuri oblice pe orizontale.
Au apărut doar câteva cioburi din pastă cenuşie cu aspect cimentos, decorate cu linii lustruite în reţea, câteva cioburi de amforă din pastă cărămizie şi câteva din pastă foarte fină, roşie, cu mică.
Nu lipsesc nici fragmente ceramice lucrate cu mâna, din pastă cu cioburi pisate. Au mai apărut şi puţine cioburi smălţuite verde-oliv. Propunem datarea complexului în sec.IX-X.
Groapa de bucate nr.13 (Cas. A 18, c. 3)
Groapa a fost săpată în detritusul bordeiului şi a avut partea superioară amenajată probabil din lemn, aşa cum sugerează fragmentele de lemn putrezit din sedimentele gropii. De la nivelul de -1,30 m groapa se conturează clar cu următoarele dimensiuni: dm. gurii de 1,60 m, dm. bazei de 1,65 m, adâncimea de la nivelul actual al solului este de 2,20 m. In groapă se găsea un sediment maroniu, afânat, amestecat cu lentile de pământ galben şi sedimente de lemn putrezit aproape de fund. Pe fundul gropii se afla mei carbonizat dar şi necarbonizat, foarte bine păstrat, de culoare alb-rozalie. Inventarul gropii este foarte sărac, constituit din câteva fragmente ceramice de diverse categorii. Ceramica nisipoasă este de bună calitate, din pastă omogenă, arsă oxidant, cu barbotină şi decorată îngrijit cu striuri oblice pe striuri orizontale, valuri alternate cu striuri, striuri fine. S-au găsit doar câteva fragmente de ceramică cenuşie, cimentoasă, de bună calitate. Au apărut şi cioburi lucrate cu mâna, din pastă cu cioburi pisate. De remarcat două fragmente ceramice smălţuite, din care unul verde-oliv şi altul maroniu precum şi câteva fragmente de la vase din pastă roşie, fină. Se adaugă o toartă de amforă ştampilată. Propunem datarea complexului în sec. X-XI.
Groapa de bucate nr. 14 (Cas. A 15-A 20)
Este o groapă de mari dimensiuni care a intersectat un complex mai vechi, care se adâncea până la un metru. Datorită acestei situaţii topo-stratigrafice, groapa se contura sub această adâncime fiind foarte clară la -1,30 m. Gura gropii era rotundă, cu diametrul de 1,60 m. Adâncimea de 2,90 m de la nivelul actual al solului. Diametrul bazei era de 2 m. Avea formă de clopot. In umplutură se afla un sediment brun, afânat cu pigmenţi albi de cenuşă. Spre fundul gropii consistenţa era brună, grăunţoasă. Inventarul era foarte sărac şi consta din fragmente ceramice. Fragmentele din pastă nisipoasă conţin scoică pisată şi sunt decorate cu striuri.S-au descoperit şi câteva fragmente din pastă fină cenuşie şi cărămizie cu decor în reţea. De reţinut fragmentele de la două borcane lucrate cu mâna din pastă cu cioburi pisate. Au mai apărut fragmente de silex, oase de animale, paiantă. Propunem datarea în sec.X-XI.
Cuptorul menajer nr. 8 (Cas. A16, C.3, 4 -A17, c.1)
Este un cuptor compus din groapa de acces şi vatră. Groapa de acces este ovală de 2,10 x 1,65 m şi adâncă de -0,95 m, orientată NV-SE cu vatra spre vest. Pe marginile gropii se aflau şapte gropi de pari. Vatra era rotundă cu diametrul de 1,10 m şi se contura la adâncimea -0,86 m de la nivelul actual al solului cu un pat de ardere de 5 cm grosime amenajat pe fragmente ceramice.
Sedimentul din groapa de acces era compus din lentile mari de cenuşă, arsură, lemn carbonizat, material ceramic divers. Inventarul este relativ modest şi constă din fragmente ceramice, împungătoare de os, zgură. Fragmentele ceramice din pastă nisipoasă sunt aproape la paritate cu cele din pastă cenuşie. Propunem datarea în sec. X.
Palisada (Cas. A 15, A 20, A 21)
Pe suprafaţa acestor casete a fost surprins un fragment de palisadă orientat NV-SE. Se prezenta sub forma unui şanţ conturat la -0,35. A fost cercetat pe o lungime de 12 m şi se termina cu un capăt puţin lăţit (Cas. A 21). Lăţimea era de 0,75 m pe traseu şi de 1-1,25 m spre capăt. Adâncimea era de -0,90-0,94 m pe traseu şi de -0,60 m spre capăt. Avea pereţii înclinaţi spre exterior. Şanţul era umplut cu un sediment brun-negricios, pigmentat de pământ galben, tasat şi cu puţin inventar. Fragmentele ceramice descoperite sunt din pastă nisipoasă cu cioburi pisate, calcar şi nisip fin sau cu scoică pisată. Câteva sunt lucrate cu mâna. A apărut şi un ciob smălţuit cu dungi maronii. Propunem datarea în sec. IX-X.
Complex 1/2008
Este vorba de un complex a cărei funcţionalitate nu poate fi precizată dar care după toate datele este legat de palisada pe care o intersectează. S-a conturat la -0,40 m de la nivelul actual al solului ca o pată ovală (3,50 x 3 m) brună, delimitată pe margine de o manşetă de pământ galben lată de -0,80- 1 m. Cobora în trepte, prima la -0,70 m şi a doua la –1 m. Sedimentul din acest complex era foarte asemănător cu cel din palisadă ceea ce sugerează contemporaneitatea lor. Inventarul complexului era foarte sărac, aproape atipic şi consta din fragmente ceramice din pastă nisipoasă, câteva din pastă cenuşie şi cărămizie lustruită. A fost intersectat de groapa de bucate nr. 14.

English Abstract:

The archaeological site is located near the place where Ialomitza River flows into the Danube.
This year we discovered: a dwelling-house (no. 7), a dwelling-kiln (no. 8), two food storage pits (GB.13, GB. 14), a palisade, and an archaeological structure (no.1/2008). These six archaeological features belong to two phases in the evolution of the settlements, during the 9th century to the first quarter of the 11th century. The dwelling-house is rectangular sized 4.5 m x 4 m and 1.30 m in depth. It was made by wood and clay such as archaeological remains proved. It has a big stone kiln in the east corner.
The kiln has an oval chamber of access of 2.10 m x 1.65 m and 0.65 m in depth. The hearth of the kiln is round with a diameter of 1.10 m. The storage pits have are large and in bell-shaped. Both of them crossed an older archaeological structure. GB. 13 is 2.20 m deep, the diameter of the mouth 1.60 m and diameter of base of 1.65 m. GB.14 is 2.90 m deep, diameter of mouth 1.60 m, diameter of base 2 m. A segment of palisade excavated only along 12 m length was discovered. The fosse of foundation of palisade is -0.90 m deep and only 0.60 m to the end, 0.75 m wide but 1-1.25 m wider at the end. These discoveries, together with those from the previous campaigns, indicate a great and very important settlement.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO