Cercetarea arheologică preventivă a fost efectuată în scopul descărcării de sarcină arheologică a suprafeţei destinate construirii unei locuinţe unifamiliale aflate pe str. Digului, f.n., cartier Partoş, Alba Iulia.
Suprafaţa destinată cercetării se află în partea de S a cartierului Partoş. Din punct de vedere geografic, zona este marcată de râul Mureş, cartierul fiind situat în lunca acestuia, pe partea... dreaptă.
Au fost practicate două secţiuni: S1 cu dimensiunile de 4 x 10 m şi S2 cu dimensiunile de 3 x 11 m; între cele două unităţi de săpătură a existat un martor stratigrafic cu lăţimea de 0,70 m.
Săpătura arheologică s-a efectuat manual, urmărindu-se atât elementele de stratigrafie orizontală şi planimetrică a complexelor şi structurilor arheologice cât şi informaţiile oferite de analiza stratigrafiei verticale a profilelor. În S1, adâncimea maximă a săpăturii a ajuns la –1,70 m iar în S2, -1,60 m.
Stratigrafia generală a suprafeţei cercetate prezintă următoarele nivele (nivelul actual de călcare reprezintă cota 0 de calculare a adâncimilor):
0 –0,40 m: strat arabil
-0,40 –1 m: strat de umplere de culoare brun închis conţinând material tegular şi ocazional ceramică romană.
-1 –1,20 m: nivel de călcare reprezentat de lutuieli, podea de cocciopesto (opvs signinvm) în S1 (sf. sec. II - sec. III p.Chr.).
-1,20m –1,40 m: strat de culoare neagră conţinând pigmenţi de cărbune şi material ceramic roman (sec. II p.Chr).
-1,40 m –1,70 m: strat steril brun-roşcat, nisipos, lutos.
Analiza stratigrafică a complexelor şi structurilor arheologice din acest punct al sitului Apulum I a scos în evidenţă fazele de locuire aparţinând epocii romane precum urmează (în ordine cronologică):
Faza I (sec. II p.Chr.) este reprezentată de lutuieli subţiri şi un strat constant de culoare neagră conţinând pigmenţi de cărbune aparţinând probabil unei structuri din lemn.
Faza II (sec. II – începutul sec. III p.Chr.) este marcată de trasele a şase ziduri aparţinând unei clădiri romane multi-compartimentate, probabil ansamblu de locuinţe de tip insula orientată NE-SV. Majoritatea zidurilor au fost dezafectate descoperindu-se doar şanţurile de scoate a acestora. Lăţimea zidurilor variază între 0,50-0,60 m iar înălţimea maximă surprinsă este de aprox. 0,70 m.
În S1 la -1 m adâncime, în interiorul unei camere, a fost surprins un paviment realizat în opvs signinvm (cocciopesto) având grosimea de 0,17 m şi dimensiunile de 3,30 x 1m (pavimentul continua sub martor, oprindu-se în Z6).
Sub nivelul pavimentului, la –1,30 m, a fost descoperită o groapă de var de formă circulară, cu diam. de 1 m şi având adâncimea de 0,15 m.
Materialul arheologic prelevat conţine fragmente ceramice romane, fibulă cu corpul în formă de T,1 sticlă romană, obiecte din bronz, cuie şi piroane de fier.
Cercetarea arheologică preventivă efectuată în zona de N a sitului roman Apulum I, a evidenţiat importante aspecte legate de succesiunea fazelor de locuire corespunzătoare evoluţiei sale urbanistice şi istorice.
Au fost descoperite urmele unei prime locuiri datate în sec. II şi o clădire romană, probabil locuinţă, datând de la sfârşitul secolului II - începutul sec. III p.Chr., fază de locuire corespunzătoare statutului de colonia Aurelia Apulensis.