Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Dealul Furcilor-Podei - str. Izvorului, f.n. | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Dealul Furcilor-Podei - str. Izvorului, f.n.
Sector   
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Arcuş Radu Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Balteș Gabriel-Dan Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Borșan Tudor Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Gligor Mihai responsabil Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Lipot Ştefan Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Mazăre Paula Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Voicu George Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Cod RAN    1026.03
Raport Zona arheologică Dealul Furcilor este binecunoscută în literatura de specialitate. Aici este situată necropola mare a oraşului Apulum1, între Cetate şi Partoş, pe „Podei”. La 50 m de str. Izvor, în apropierea Fabricii de Porţelan, cu prilejul efectuării unor săpături de descărcare de sarcină arheologică, au fost dezvelite morminte de epocă romană2, de inhumaţie şi incineraţie. În anul 2005, instituţia noastră a realizat, de asemenea, cercetări preventive pe un teren aflat pe partea dreaptă a str. Izvorului, săpături finalizate cu depistarea unui mormânt de inhumaţie3 în sarcofag de cărămizi.
Proprietatea Bucur Vasile (Sp. I/2008)
Localizare administrativă: Zona Dealul Furcilor-Podei se află situată în partea de SV a oraşului Alba Iulia, pe prima terasă a râului Mureş. Perimetrul supus cercetării este poziţionat pe partea stângă a drumului de acces dinspre B-dul Încoronării spre Fabrica de Porţelan S.C. Apulum S.A., str. Izvor, f.n., în apropierea sitului arheologic „Recea-Monolit”.
S-a urmărit descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe cu dimensiunea de 770 m2, destinată construirii a două locuinţe colective.
S-au trasat şi deschis 7 secţiuni, numerotate cu SI–SVI, cu dimensiunile de 12 x 3 m, fiecare cu câte 4 carouri de 3 x 3 m, numerotate de la N la S. SI A a fost deschisă între SI şi SII, ca urmare a concentrării de morminte depistate în această zonă. Pentru dezvelirea şi cercetarea complexelor, a mai fost deschis un număr de 8 casete: Cas. 1/S. I=2 x 2 m, pe latura vestică; Cas. 2/S. I=2,5 x 1,5 m, pe latura estică; Cas. 1/SIA =2 x 2,5 m, pe latura estică; Cas. 2/SI A=1,5 x 2 m, pe latura estică; Cas. 1/SII=1,5 x 2 m, pe latura nordică; Cas. 2/SII=2 x 2 m, pe latura vestică; Cas. 3/SII=1 x 2 m, pe latura estică; Cas. 1/SIV=1,5 x 2 m, pe latura vestică.
În urma săpăturilor arheologice efectuate în Sp.I/2008, au fost descoperite şi cercetate un număr de 21 morminte aparţinând necropolei romane de la Alba Iulia „Dealul Furcilor-Podei”. 17 sunt morminte de inhumaţie (M1, M3, M6, M7, M8, M9, M10, M11, M12, M14, M15, M16, M17, M18, M19, M20, M21), iar patru sunt morminte de incineraţie (M2, M4, M5, M13).
M1 (SI) - sarcofag calcar L=2 m; l=0,90 m; h=0,87 m; Adâncimea.=0,76 m; Gros.=0,16 m. Orientare NNV – SSE. Sarcofagul, de formă dreptunghiulară, s-a conturat de la adâncimea de 0,25 m faţă de nivelul actual de călcare. Spre latura estică a sarcofagului, la baza acestuia, a fost dezvelit un fus de coloană, de formă circulară, secţionată longitudinal, confecţionată din calcar, iar pe latura sa nord-vestică a fost găsit, sub mai multe bucăţi din calcar sparte, un fragment din partea posterioară a unui leu funerar, probabil toate făcând parte original dintr-o aedicula. Mormântul a fost jefuit din vechime; nu au fost descoperite resturi scheletice, de asemenea lipseşte inventarul. Pe fundul sarcofagului a fost identificat un strat de var.
M2 (SI) - mormânt de incineraţie, deranjat de groapa de jefuire a M17. Mormântul s-a conturat la adâncimea de 0,80 m faţă de nivelul actual de călcare. Fără inventar.
M7 (SI) - sarcofag cărămidă L=1,05 m; L int.=0,70 m; l=0,37 m; l int.=0,30 m; Adâncimea=0,25 m; Asize=5; L cărămidă=30 cm; l cărămidă=14 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare ESE – VNV (cap - V). Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,20 m faţă de nivelul actual de călcare. Cărămizile sunt legate cu pământ, capacul a fost realizat tot din cărămizi, iar fundul a fost săpat direct în steril. Tot din structura capacului sunt şi resturile lemnoase depistate în interiorul sarcofagului, în stare foarte bună. S-au prelevat probe pentru analize antracologice. M7 este un mormânt de copil, s-au găsit fragmente din calota craniană. Spre fundul sarcofagului a fost identificat, în special în zona capului, un strat consistent de var, pe care a fost aşezat decedatul. Nu a fost identificat inventar funerar, un motiv în plus să considerăm că acest mormânt a fost jefuit. Mormântul a fost deranjat, groapa de jefuire se observă cu claritate pe profilul de E al secţiunii.
M8 (SI/Cas. 2) - Cistă cărămidă L=1,35 m; l=0,37 m; Adâncimea=0,30 m; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare ESE – VNV. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,70 m faţă de nivelul actual de călcare, în c.1, spre latura de E a secţiunii. A fost deschisă Cas. 2 pentru cercetarea mormântului. Capacul mormântului a fost realizat din cărămizi, aşezate pe latura scurtă şi nu a prezentat urme că ar fi fost deranjat. Mormântul propriu-zis constă din cărămizi aşezate în cant, pe latura lungă. Pe fundul mormântului, săpat în steril, am depistat din nou bulgări de var. După dimensiuni, mormântul a aparţinut unui copil. Nu am găsit resturi osoase umane sau inventar.
M9 (SI) - sarcofag cărămidă L=2,58 m; L int.=2 m; l=1,10 m; l int.=0,50 m; Adâncimea= 0,28 m; Asize=6; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare E – V (cap - V). Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 2,10 m faţă de nivelul actual de călcare, fiind suprapus pe latura de V de M.1. Cărămizile sunt legate cu pământ. Pe fundul sarcofagului, am identificat un strat consistent de var şi din nou resturi lemnoase. După poziţia acestora, nu excludem ca fundul mormântului să fi fost realizat din lemn. În sarcofag a fost înhumat un individ de talie mare, aprox. 1,80 m lungime. La marginea mormântului, în exterior, a fost depistată o monedă. O considerăm inventar funerar, foarte probabil, a fost dislocată în momentul jefuirii mormântului.
M10 (SI) - Sarcofag cărămidă L=1 m; L int.=0,60 m; l=0,60 m; l int.=0,24 m; adâncimea=0,20 m; Asize=3; L cărămidă=39 cm; l cărămidă=0,20 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare ESE – VNV. A fost depistat în momentul săpării Cas. 2 pentru dezvelirea M8. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 0,72 m faţă de nivelul actual de călcare. Este realizat din materiale refolosite, atât cărămidă cât şi piatră, legate cu pământ. Capacul a fost confecţionat din plăci de calcar, iar la colţuri se observă fragmente de olane. Pe fundul mormântului, săpat în steril, am depistat din nou var. După dimensiuni, mormântul a aparţinut unui copil. Nu am găsit resturi osoase umane sau inventar. Cronologic, M10 este mai târziu decât M8, pe care îl suprapune cu latura vestică. Credem că reutilizarea materialului de construcţie la edificarea acestui mormânt semnifică o etapă târzie a necropolei şi o perioadă de declin a vieţii urbane la Apulum.
M15 (SI) - Sarcofag cărămidă L=1,70 m; L int.=1,40 m; l=0,95 m; l int.=0,43 m; Adâncimea=0,20 m; Asize=4; L cărămidă=39 cm; l cărămidă=27 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare NNV – SSE (cap – NV). Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Cărămizile sunt legate cu pământ. Capacul a fost realizat tot din cărămizi. Mormântul a fost săpat direct în steril. S-a păstrat scheletul de la bazin în jos şi fragmentar calota craniană. Groapa de jefuire se observă cu claritate pe profilul vestic al SI M15 suprapune M16 pe latura nordică a sarcofagului. Mormântul a fost jefuit. Nu am descoperit inventar funerar.
M16 (SI) - Sarcofag cărămidă L=1,95 m (?); l=0,96 m; l int.=0,37 m; Adâncimea=0,25 m; Asize=1; L cărămidă=38 cm; l cărămidă=28 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare E - V (cap – V). Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,70 m faţă de nivelul actual de călcare. Capacul sarcofagului a fost confecţionat din plăci de calcar refolosite. Pe fundul sarcofagului, am identificat un strat consistent de var, resturile scheletice sunt răvăşite. Mormântul a fost săpat direct în steril. Mormântul a fost jefuit. Nu am descoperit inventar funerar.
M17 (SI) - Sarcofag cărămidă L=2,15 m (?); L int.=2,07 m; l=0,98 m; l int.=0,34 m (?); Adâncimea=0,30 m; Asize=6; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare ESE – VNV (cap – E). Mormântul s-a conturat de la adâncimea de1,72 m faţă de nivelul actual de călcare. Cărămizile sunt legate cu pământ. Capacul a fost realizat tot din cărămizi. Înhumatul a fost “învelit” într-un strat de var. Este un matur având cel puţin 1,75 m, destul de bine conservat. Mormântul a fost săpat direct în steril. Mormântul a fost jefuit. Nu am descoperit inventar funerar. Este suprapus pe latura vestică de M16 şi M15.
M19 (SI) - Sarcofag cărămidă L=2,15 m; L int.=1,60 m; l=0,90 m; l int.=0,30 m; Adâncimea=0,35 m; Asize=7; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare ESE – VNV. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 2,10 m faţă de nivelul actual de călcare. Capacul sarcofagului a fost confecţionat din plăci de calcar refolosite. Resturi scheletice umane, dezarticulate au fost descoperite atât deasupra lespezilor de calcar, cât şi în interiorul mormântului. Cărămizile sunt legate cu pământ. Mormântul a fost săpat direct în steril. Mormântul a fost jefuit. Nu am descoperit inventar funerar.
M11 (SIA) - Sarcofag cărămidă L=1,80 m; L int=1,56 m; l=0,65 m; l int=0,40 m; Adâncimea=0,38 m; Asize=7; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=14 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare ENE - VSV. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 2,05 m faţă de nivelul actual de călcare. Capacul sarcofagului a fost confecţionat din plăci de calcar refolosite, depistate în poziţie secundară. Resturi scheletice umane, dezarticulate s-au observat în momentul cercetării mormântului, scoase din sarcofag şi împrăştiate în urma jefuirii. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu pământ, iar fundul a fost realizat tot din cărămizi, dispuse pe latura lungă. Mormântul a fost jefuit. Nu am descoperit inventar funerar, nici var pe fundul mormântului.
M13 (SIA) – Incineraţie - mormânt de tip ustrinum. În C3 s-a conturat o lentilă de arsură, de la adâncimea de 0,45 m, care marca marginea unei gropi de formă ovală. Resturile cinerare, arse până la calcifiere, au fost identificate într-o groapă cu diametrul de aprox. 0,50 m. În apropiere a fost descoperit un vas ceramic întreg, posibil legat de ofranda funerară asociată mormântului de incineraţie sau a unui alt mormânt jefuit sau dezafectat, din imediata vecinătate.
M18 (SIA) - Sarcofag cărămidă L=1,64m; L int.=0,80 m; l=0,90 m; l int.=0,35 m; Adâncimea=0,15 m; Asize=3; L cărămidă=40cm; l cărămidă=30cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare E – V (Cap – V). Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,86 m faţă de nivelul actual de călcare, spre profilul de E al S. IA. Pentru cercetarea mormântului, a fost deschisă Cas. 1/SIA. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu pământ. Mormântul a fost săpat direct în steril. M18 este suprapus pe latura E de M21. Mormântul a fost jefuit. Nu am descoperit resturi osteologice umane, inventar funerar, nici var pe fundul mormântului. După dimensiuni, mormântul a aparţinut unui copil.
M21 (SIA) - Sarcofag cărămidă L=1,25 m; L int.=0,74 m; l=0,75 m; l int.=0,30 m; Adâncimea=0,35 m; Asize=6; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=14 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare NNV – SSE. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,15 m faţă de nivelul actual de călcare, fiind descoperit în momentul deschiderii Cas. 1, pentru cercetarea M18. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu mortar, iar pe interior acesta prezintă o făţuială de mortar, parţial căzută. Mormântul a fost săpat direct în steril. Capacul sarcofagului a fost edificat tot din cărămizi. Nu am descoperit resturi osteologice umane, inventar funerar, doar var pe fundul mormântului. După dimensiuni, mormântul a aparţinut unui copil.
M20 (SIA) - Sarcofag cărămidă L=2,40 m; L int.=1,80 m; l= 0,90 m; l int.=0,40 m; adâncimea=0,45 m; Asize=6; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=25 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare E–V (Cap spre V). Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,73 m faţă de nivelul actual de călcare, spre profilul de E al SIA. Pentru cercetarea mormântului, a fost deschisă Cas. 2/SIA. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu mortar, iar pe interior acesta prezintă o făţuială din mortar. Mormântul a fost săpat direct în steril. Capacul sarcofagului a fost edificat tot din cărămizi. Mormântul este jefuit, însă scheletul nu a fost deranjat şi s-a păstrat destul de bine. A fost găsit un strat consistent de var, inclusiv pe peretele sarcofagului. Din inventarul M20 menţionăm un ac de os, aproape întreg, lipseşte doar vârful.
Din SIA mai menţionăm două complexe adâncite, C31 (-2,45 m) şi C32 (-2,55 m) considerate iniţial ca fiind tot morminte. După cercetarea lor, s-a constatat că sunt doar simple gropi, săpate probabil pentru jefuirea unor morminte, neidentificate însă în teren.
M3 (SII) - Sarcofag cărămidă L=1,50 m; L int.=1 m; l=0,70 m; l int.=0,30 m; Adâncimea=0,35 m; Asize=2 fragmente calcar; L cărămidă=0,40 m; l cărămidă=0,14 m. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare VSV–ENE. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 0,55 m faţă de nivelul actual de călcare, spre profilul de N al SII. Pentru cercetarea mormântului, a fost deschisă Cas. 1/SII. Cărămizile şi fragmentele de calcar din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu pământ. Capacul sarcofagului a fost edificat tot din cărămizi. Mormântul a fost săpat direct în steril. Pe fundul mormântului am depistat var. Mormântul a fost jefuit. Nu am descoperit inventar funerar. După dimensiuni, mormântul a aparţinut unui copil.
Latura scurtă, de V, a sarcofagului încorporează un fragment de monument sculptural din calcar. După demontarea mormântului, monumentul a fost transportat la laboratorul de conservare-restaurare al Univ. Alba Iulia, unde a fost curăţat şi întregit cu fragmentele de mai mici dimensiuni, aflate de asemenea în componenţa mormântului M3. Cu mare probabilitate, monumentul este parte componentă a unei aedicula4. Monumentul, de o calitate şi fineţe a sculpturii remarcabile, prezintă scena banchetului funerar în care pot fi identificate două personaje: un bărbat şi o femeie. Pe masă se poate observa un peşte, femeia înmoaie cu mâna dreaptă pâine într-un vas aflat tot pe masă, în timp ce în mâna stângă ţine un pahar. Bărbatul din scenă are în mâna dreaptă un pahar. Sculptura prezentată poate avea o mare importanţă, cunoscut fiind faptul că peştele este un simbol creştin. Rămâne de stabilit o datare pentru aedicula funerară din care fragmentul în cauză este parte componentă. Menţionăm faptul că monumentul a fost refolosit în structura mormântului M3.
Monumente funerare care redau scena banchetului funebru, în care sunt reprezentate elemente paleocreştine, se mai cunosc de la Turda şi Gilău5.
M4/SII Incineraţie (?) În Cas. 1/SII s-au conturat de la adâncimea de aprox. 0,40 m resturile unui posibil mormânt de incineraţie, sub forma unei urme de arsură. L=55 cm; l=35 cm, grosimea stratului de arsură este de 3-4 cm. Nu am descoperit resturi osteologice umane sau inventar funerar.
M6 (SII) - Cistă cărămidă L=1,50 m; L int.=1,05 m; l=0,55 m; l int.=0,27 m; Adâncimea= 0,35 m; Asize=40/30 - cant; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=14 cm. Orientare ESE–VNV. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,90 m faţă de nivelul actual de călcare. Mormântul a fost săpat direct în steril. Capacul sarcofagului a fost construit din lemn. Mormântul este jefuit, urmele scheletului se mai văd în stratul consistent de var, cu care decedatul a fost “înfăşurat”. După dimensiuni şi aspectul mulajului din var, mormântul a aparţinut unui copil.
M12 (SII) - Sarcofag cărămidă L=2,50 m; L int.=1,70 m; l=1,15 m; l int.=0,47 m; Adâncimea=0,56 m; Asize=9; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm. Orientare E - V (cap – V). Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,35 m faţă de nivelul actual de călcare. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu mortar. Capacul sarcofagului a fost edificat tot din cărămizi. Mormântul are pe fund cărămizi aşezate pe latura lungă. Mormântul este jefuit, iar scheletul a fost puternic deranjat. Înhumatul a fost o persoană matură. Nu am descoperit inventar funerar. Pereţii interiori ai sarcofagului au fost acoperiţi în întregime cu un strat de mortar.
M14 (SII) - Sarcofag cărămidă L= 1,15 m?; L int.=0,85 m?; l=0,85 m; l int.= 0,27 m; Adâncimea=0,35 m; Asize=4; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Orientare NV - SE. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 1,42 m faţă de nivelul actual de călcare. Latura estică a sarcofagului este practic latura nordică a M12. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu pământ. Capacul sarcofagului a fost edificat tot din cărămizi. Mormântul are pe fund cărămizi aşezate pe latura lungă. Nu am descoperit resturi osteologice umane, inventar funerar, nici var pe fundul mormântului. După dimensiuni, mormântul a aparţinut unui copil.
M5 (SIII) – Incineraţie mormânt de tip ustrinum. Mormântul s-a conturat la adâncimea de 0,90 m. S-au păstrat urme ale cremaţiei, sub forma unor oase calcifiate. Nu a fost descoperit inventar funerar.
Din SIII mai menţionăm două complexe adâncite, C33 (-2,20 m) şi C34 (-1,50 m) considerate iniţial ca fiind tot morminte. După cercetarea lor, s-a constatat că sunt doar gropi săpate probabil pentru jefuirea unor morminte, fără ca acestea să fie descoperite.
În SIV, în C2, la adâncimea de 1,28 m s-a conturat un monument din calcar, numerotat C9. A fost deschisă caseta Cas. 1/S. IV, pentru dezvelirea integrală a monumentului. S-a constatat că este o bază de monument, cu perforaţie circulară în zona mediană, de formă patrulateră, cu latura de 0,90 m.
În SV şi VI, s-au conturat şi au fost golite mai multe complexe adâncite, de formă neregulată, numerotate C1-C3 în S.V (C1 - 1,57 m; C2 - 1,80 m; C3 - 1,43m) şi C4 - C8 în SVI (C4 – 1,80m; C5–1,40m; C6–1,45m; C7–1,45m; C8– 1,68m). Din inventarul lor, menţionăm fragmente ceramice lucrate la roată, tipice pentru perioada romană. Sterilul a fost atins la adâncimea de 1,27m în SV, respectiv la adâncimea de1 m în SVI.
În aceste două secţiuni nu au fost identificate morminte, fapt ce întăreşte ipoteza de lucru că necropola are concentrarea de morminte spre buza terasei, în zona de expunere maximă, spre strada Viilor.
În SV, la adâncimea de 0,45 m, C2-3, a fost descoperit un denar din argint, de la Septimius Severus (193-211 p.Chr.), foarte bine păstrat. În SI, la adâncimea de 2,10 m, la 10 cm distanţă de latura de N a sarcofagului de cărămidă M9, a fost descoperită o monedă de la Severus Alexander (222-235 p.Chr.), bătută pentru coloniile greceşti. În SII, la adâncimea de 0,35 m, a fost descoperit un opaiţ întreg iar în SIII, un ac de os şi o statuetă de teracota, înfăţişând-o pe Venus, păstrată în stare fragmentară.
Proprietatea Bucur Vasile (Sp.II/2008)
Sp.II este situată în prelungirea Sp.I, la 162 m, pe acelaşi aliniament, spre str. Izvor (NV).
S-a urmărit descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe de 1176 m2, destinată construirii a 3 locuinţe colective.
S-au trasat şi deschis 10 secţiuni, numerotate cu SI - SIX, cu dimensiunile de 12 x 3 m, fiecare cu câte 4 carouri de 3 x 3 m, numerotate de la E la V. Excepţie face S. II, care are dimensiunile de 8 x 3 m, datorită faptului că spre capătul de E este amplasat un stâlp de ciment pentru transportul reţelei electrice a oraşului Alba Iulia. SV A, cu dimensiunile de 4 x 4 m, a fost deschisă între SV şi SVI, pentru elucidarea contextului arheologic. Menţionăm faptul că pe zona unde a fost trasată SVII, a fost identificat traseul uneia din conductele de alimentare cu apă potabilă ale oraşului. O altă conductă, traversează Sp.II/2008, fiind surprinsă în SV A. Direcţia conductelor este NE-SV. Pentru dezvelirea şi cercetarea complexelor apărute în urma săpăturilor, au mai fost deschise un număr de 3 casete: Cas. 1/ S. I=1,3 x 3,3 x 4,3 m; Cas. 2/S. III=2 x 3 m; Cas. 3/S. VI=0,20 x 1,10 x 1,30 x 4,30 x 1,80 x 0,60 m.
SI - Stratigrafia:
0 -0,25 (0,30) m - stratul vegetal;
-0,25 (0,30) m - sterilul arheologic, de culoare gălbuie, nisipos. În c. 4, de la adâncimea de -0,30 m, s-a conturat o aglomerare de pietre, material ceramic şi tegular. A fost deschisă Cas. 1, pentru cercetarea C1. Complexul C1 are o formă rectangulară, uşor neregulată, cu dimensiunile surprinse în săpătură de 4 x 1,75 m. Precizăm faptul că trasarea Cas. 1 pe latura de S a trecut de spaţiul construibil şi nu a mai fost posibilă extinderea unităţii de cercetare, deoarece se depăşea limita proprietăţii. Aşadar, nu cunoaştem exact cât se mai întindea această structură pe latura sudică a S I. După demontarea nivelului constând din pietre şi ceramică, care avea la partea superioară material tegular - ce provenea cu certitudine de la acoperiş – a fost depistată şi fundaţia, păstrată ca un strat compact de pietriş şi mortar.
Asupra funcţionalităţii structurii identificate în C1 nu ne putem pronunţa la acest stadiu al cercetărilor. Forma construcţiei este aceea a unei structuri de aspect rectangular, de mici dimensiuni, care a beneficiat de un acoperiş. Inventarul complexului constă din resturi osteologice de animale şi o cantitate apreciabilă de ceramică uzuală lucrată la roată. Avansăm ipoteza de lucru a unui spaţiu legat de practicarea banchetului funerar, dată fiind proximitatea necropolei.
SII - Stratigrafia: 0 -0,25 (0,30) m – stratul vegetal; 0,25 (0,30) m - sterilul arheologic, de culoare gălbuie, nisipos. Pentru siguranţă, s-a mai practicat un nivel de săpare. În c.1, spre profilul de E a fost depistată împământarea de la stâlpul de curent electric, aflat în imediata apropiere a secţiunii.
SIII - Stratigrafia: 0 -0,25 (0,30) m – stratul vegetal; 0,25 (0,30) m - sterilul arheologic, de culoare gălbuie, nisipos. În C. 3-4, de la -0,40 m s-a conturat un complex adâncit, complexul C2 din SIII, numerotat în continuare şanţul St.1. Din umplutura şanţului (0,60 m) s-a recuperat o cantitate mare de material ceramic, artefacte metalice, precum şi doi denari argintaţi de la Severus Alexander (222-235 p.Chr). Traseul şanţului este orientat NV-SE, are o formă de U cu fundul drept pe profilul de V şi cu fundul rotunjit pe profilul de E. Deschiderea la partea superioară a şanţului este de 2,9 m, la fund de 1,36 m, iar adâncimea maximă este de 1,81 m. Utilitatea acestui şanţ se poate lega de delimitarea/protejarea necropolei romane, ce se întinde spre E, iar descoperirea monedelor de la Severus Alexander în umplutura şanţului, certifică faptul că acesta a fost practicat înainte de anul 222 p.Chr.
SIV - Stratigrafia: 0 –0,25 (0,30) m – stratul vegetal; 0,25 (0,30) m - sterilul arheologic, de culoare gălbuie, nisipos. Pentru siguranţă, s-a mai practicat un nivel de săpare.
SV: A dat două complexe. Complexul C3 s-a conturat în c.2-3, de la adâncimea de 0,35-0,40m, sub forma unui nivel extrem de compact de pietriş şi balast, cu un aspect neregulat. Grosimea acestei aglomerări se observă cu claritate pe profilul de E, de aprox.0,35m. După demontarea complexului, în c.2 spre profilul vestic s-a conturat o nouă aglomerare de fragmente din calcar. A fost deschisă c.2 pentru cercetarea complexul C5 (M4).
M4/SV - sarcofag calcar L=1,10 ; L int.=0,93m; l=0,50m; l int.=0,33 ; h=0,80 m; Adâncimea=0,45 m; Gros.=10 m; Orientare NNV-SE. Sarcofagul, de formă dreptunghiulară, s-a conturat de la adâncimea de 0,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Capacul sarcofagului, în două ape, a fost spart în momentul jefuirii mormântului. După dimensiuni, M4 este un mormânt de copil, pe fundul sarcofagului a fost găsit un strat consistent de var. Nu au fost identificate resturi scheletice sau inventar funerar, un motiv în plus să considerăm că mormântul a fost jefuit.
SVA a fost deschisă între SV şi SVI, pentru elucidarea contextului arheologic rezultat din conturarea complexului C3. Aglomerarea compactă de pietriş din SV nu a mai fost surprinsă în această secţiune, care nu a dat nici un complex arheologic.
SVI: a dat trei morminte de inhumaţie în sarcofag de cărămidă.
M1/SVI – sarcofag cărămidă L=2,10 m; L int.=1,50 m; l=1 m; l int.=0,40 m; Adâncimea=0,20 m; Asize=4; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm; Orientare NNV-SSE. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 0,35 m faţă de nivelul actual de călcare. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu pământ. Capacul sarcofagului a fost edificat tot din cărămizi. Mormântul are pe fund cărămizi aşezate pe latura lungă. Lipsesc resturile scheletice, nu am descoperit inventar funerar, nici var. Mormântul a fost jefuit.
M2/SVI – sarcofag cărămidă L=2,10m; L int.=1,50 m; l=1 m; l int.=0,40 m; Adâncimea=0,20 m; Asize=4; L cărămidă=40 cm; l cărămidă=30 cm; Orientare N-NV – S-SE. Este poziţionat parale cu M1, la 0,25m distanţă. Prezintă caracteristici constructive şi un context arheologic identic cu M.1.
M3/SVI – sarcofag cărămidă L=1,90 m; L int.=1,30 m; l=1 m; l int.=0,40 m; Adâncimea=10 cm; Asize=2; L cărămidă= 40 cm; l cărămidă=30cm; Orientare E - V. Grosimea medie a cărămizilor este de 5 cm. Mormântul s-a conturat de la adâncimea de 0,35 m faţă de nivelul actual de călcare. Cărămizile din care este confecţionat sarcofagul sunt legate cu pământ. Capacul sarcofagului a fost edificat tot din cărămizi. Mormântul are pe fund cărămizi aşezate pe latura lungă. Lipsesc resturile scheletice, nu am descoperit inventar funerar, nici var. Mormântul a fost jefuit.
În c.2-3, la adâncimea de 0,40 m, au fost descoperite fragmente de calcar fasonate, precum şi un pin funerar, secţionat pe latura lungă. Considerăm că aceste artefacte, notate ca aparţinând complexului C4 ţin de un monument funerar dezafectat.
În SVII a fost surprins şanţul uneia dintre cele două conducte de alimentare cu apă a oraşului; de asemenea SVIII şi SIX, nu au dat nici un fel de materiale sau complexe arheologice. Se observă cum sterilul arheologic „cade” uşor de la V la E în SpII/2008, astfel că dacă în SI a fost surprins la adâncimea de 0,30 m, în SIX este depistat la aprox. 0,65-0,70 m.
Cercetarea mormintelor de inhumaţie depistate în Sp.I-II/2008 nu a condus în cele mai multe cazuri la depistarea resturilor scheletice aparţinând celor decedaţi sau a inventarului funerar. Este evident că mormintele au fost deranjate, foarte probabil în momentul jefuirii acestora. Practica este frecventă6, fiind foarte probabil ca jefuirea să se producă în epocă7. Dimensiunile reduse ale unor sarcofage conduc la ipoteza de lucru că au fost edificate pentru persoane cu înălţime ce nu depăşea 1-1,40 m. Considerăm aşadar că sarcofagele au fost destinate înhumării unor copii/adolescenţi, iar aciditatea solului a condus la degradarea scheletelor, urmată de distrugerea sau îndepărtarea lor completă prin jefuirea ulterioară a mormintelor.
Depistarea în mai multe cazuri a unor fragmente de lemn, aduce o contribuţie la mai buna cunoaştere a elementelor constructive a sarcofagelor de cărămidă. De asemenea, prezenţa varului în interiorul mormintelor semnifică în opinia noastră o practică legată de igiena zonei.
Pornind de la clasificarea lui D. Protase8, potrivit căreia, în cazul mormintelor de incineraţie, resturile cinerare puteau fi depuse şi în ciste de piatră, nu excludem în totalitate ca cistele şi sarcofagele de cărămidă descoperite să fi fost de incineraţie şi nu de inhumaţie, cu atât mai mult cu cât în interiorul lor nu au fost găsite resturi osteologice, dar nici urme ale cremaţiei. În Dacia, după cucerirea romană, se întâlnesc atât morminte de incineraţie, cât şi morminte de inhumaţie, dar, până la sfârşitul sec. III, când treptat, inhumaţia se generalizează, incineraţia era mai frecventă, situaţie asemănătoare cu aceea din alte provincii romane9.
Mormintele cercetate în Sp. I/2008 se datează cel mai probabil în sec. III10 Lipsa inventarului funerar, datorită jefuirii mormintelor, face dificilă, în stadiul actual al cercetărilor, o datare foarte precisă. Constatăm predilecţia pentru utilizarea unui spaţiu restrâns pentru înmormântare, de unde şi suprapunerea multor dintre sarcofagele descoperite.
Pe teritoriul anticului Apulum, morminte de aceeaşi factură se mai cunosc de la necropola mare a oraşului Apulum - „Podei”11, la cimitirul „Apulum II”12, din apropierea şoselei Alba Iulia-Zlatna, precum şi de la Apulum II –„Stadion”13.
În stadiul actual al cercetărilor, putem afirma că descoperirile din Sp. I-II/2008 confirmă faptul că ne aflăm în faţa unor morminte aparţinând necropolei romane deja cunoscute, de la „Dealul Furcilor-Podei”.
Rezumat
English Abstract During September 8 – November 12 2008, on Bucur Vasile property, situated in Alba Iulia, on Dealul Furcilor–Podei, we carried out two preventive archaeological investigations. The archaeological area Dealul Furcilor–Podei, situated in the south-western side of Alba Iulia city, is well known in the literature because here, in antiquity, was the large necropolis of Apulum Roman city. The objective of the investigation was the archaeological clearance of two surfaces meant for building 5 collective dwellings: Sp. I having 770 square metres, and Sp. II having 1176 square metres.
Within Sp. I perimeter we uncovered 21 graves, 17 of them being used for burials and 4 of them for cremation, as well as some other complexes with a less clear assignation. 9 of the burial graves were for adults (M.1, M.9, M.15 – M.17, M.19/ S.I; M.11, M.20/ S. IA; M.12/ S.II), and 8 for children (M. 7, M. 8, M. 10/S I; M. 18, M. 21/ S. IA, M. 3, M. 6, M. 14/S. II). The majority of the graves were robbed, except 7 of them, in which the funeral remains were preserved (M. 7, M. 9, M. 15, M. 16, M. 17, M. 19/S. I; M. 12/S. II). Only one of the graves (M.1/S.I) had a limestone sarcophagus, next to which was found a sectioned trunk of a column and a funeral lion fragment. 14 graves (M. 7 - M. 9, M. 15 - M. 17, M.19/ SI; M. 18 (S. IA); M11, M. 20, M. 21/S. IA; M. 6, M. 12, M. 14/ S. II) had sarcophaguses or cists of brick, most of them being tied with clay, but also with plaster (M. 20, M. 21/S. IA; M. 12/S. II), the latter being smoothed on the inside. The sarcophaguses were covered either with bricks or with reused limestone plaques (M16, M.19/S.I; M.11/ S/IA). Two of the sarcophaguses (M.10/ S.I; M.3/S. II) considered to be even older, were made up from reused materials, both brick, but also limestone blocks. The sarcophagus M.3/S. II, for which was used an aedicule fragment, having on it the scene of the funeral banquet is notable. In some of the graves we found wooden pieces, probably from the top or the bottom of the sarcophagus (M. 7, M. 9/S I; M. 3, M. 6/ S. II). Most of the graves had a consistent layer of lime. Generally, the graves were orientated East-West, with slightly deviations to East-Southeast – West-Northwest, East-Northeast – West-Southwest, Northwest-Southeast or North-Northwest – South-Southeast. Excepting M20/ S. IA in which was discovered a bone needle, the other graves had no inventory.
The fourth cremation graves (M2/ S.I; M.13/ S.IA; M.4/ S.II; M.5/ S.III) were interpreted as being of ustrinum type; cremated remains were found only in two of them (M.15, M.5).
Along with the graves there were also identified some complexes seen as possible grave robbing pits (C 31- C 32/S.IA; C 33 - C 34/SIII). In S. IV section, C2, at 1.28 m deep was found a limestone monument base (C9), of quadrangular shape, one side having 0.90 m. In V and VI section were shaped and were emptied more deepened complexes, of irregular shape: C1-C3 in S.V and C4-C8 in S.VI. From their inventory we mention wheel-made ceramic fragments, typical for the Roman period. In S.V the sterile was reached at 1.27m deep and in S.VI at 1.00m deep. No graves were identified in these two sections, which consolidate the hypothesis according to which the necropolis has the concentration of graves towards the edge of the terrace, in the maximum exposing area, towards Viilor Street.
As small finds, in Sp. I we discovered: a silver denarius from Septimius Severus (193-211 A.D.), a coin from Severus Alexander (222-235 A.D.) (in S. V) issued for the Greek colonies (near M.9/S.I); a complete rush light (in S.II), a bone needle and a terracotta statue, showing Venus, preserved in a fragmentary condition (in S. III). Unlike Sp. I, in this area we discovered only four graves, all of them being robbed, with no skeleton remains. A baby sarcophagus (M4) made of limestone, orientated North-Northwest – South-Southeast was found in S.V. The grave M4 was discovered under a 0.35 m compact gravel agglomeration (C3). In S. VI, a group of 3 sarcophaguses (M1-M3) were discovered, made of brick, tied with clay, orientated North-Northwest – South-Southeast (M1 and M2), and orientated East-West (M3). Also, in the squares 2-3 we uncovered the C4 feature, consisting of a funeral pine fragment and other wrought limestone fragments, probably from a disabled funeral monument.
A ditch was identified in SIII, named St.1, having a Northwest-Southeast orientated track. An important quantity of ceramic material was recovered from the filling of the ditch and also metallic artifacts and two silver denarii from Severus Alexander (222-235 A.D.). The utility of this ditch may be connected to the delimitation/protection of the Roman necropolis.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu