Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bucureşti | Punct: Ciurel - str. Amilcar C. Săndulescu, nr. 6, 8, 10 | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului;
Hallstatt
Categorie
Civil;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Comuna   mun. Bucureşti
Punct
Ciurel - str. Amilcar C. Săndulescu, nr. 6, 8, 10
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bădescu Alexandru
Morintz Alexandru
Negru Mircea
Oţa Liana Loredana
Schuster Cristian
Cod RAN    179132.73
Raport Situl arheologic se află în partea de V a municipiului Bucureşti, în cartierul Militari, la S de Lacul Dâmboviţa. Suprafaţa sa este de aproximatix 30.000 m2. Vestigiile arheologice se află de-a lungul terasei înalte a Dâmboviţei, între str. Virtuţii şi şi cotul pe care terasa îl face în amonte către punctul Militari Câmpul Boja.
Primele informaţii despre acest sit au fost furnizate în anul 1922 de Constantin Nicolăescu Plopşor1, completate apoi în anul 1929 de Dinu V. Rosetti.2 De-a lungul timpului au fost identificate şi cercetate urme de locuire din epoca bronzului (cultura Glina), prima epocă a fierului, sec. VI-VIII, X-XI şi sec. XVIII-XIX.
Primele săpături arheologice la Ciurel s-au desfăşurat în anul 1956, conduse de Sebastian Morintz, s-au încheiat cu identificarea şi cercetarea unor urme de locuire din epoca bronzului (cultura Glina), respectiv perioada premedievală (sec. VI-VIII)3.
În cursul cercetărilor din anul 1957, au fost descoperite vestigii din epoca bronzului (cultura Glina; resturile unei locuinţe), fragmente ceramice din prima epocă a fierului (Hallstatt) şi un bordei feudal timpuriu (ce avea în inventarul său fragmente de vase ceramice cum sunt străchini, oale şi căni). Ceramică foarte grosolană este modelată cu mâna liberă, dar sunt prezente şi vase ceramice modelate la roată4.
În campania din anul 1958 au fost descoperite noi vestigii arheologice din epoca bronzului şi evul mediu timpuriu5. Astfel, au fost descoperite materiale noi din epoca bronzului (cultura Glina), respectiv mai multe locuinţe şi gropi ce conţineau materiale din sec. VI-VIII şi X-XI.
În anul 1959 au fost cercetate un număr de opt bordeie, cu cuptoare menajere în formă de potcoavă amenajate în NE şi unul în SE, datate în perioada sec. VI-VIII. De asemenea au mai fost descoperite fragmente de vase ceramice specifice culturii Glina din epoca bronzului6.
În anul 1994, în urma unei cercetări de suprafaţă, constatându-se afectarea sitului în apropierea Barajului Lacului Dâmboviţa, a fost identificată şi cercetată o locuinţă aparţinând culturii Glina7.
În anul 1997, pentru construirea unui Mc Donalds, pe str. Virtuţii, a fost solicitată asistenţa arheologică. Săpăturile arheologice preventive s-au încheiat cu rezultate foarte modeste, constând în doar câteva fragmente ceramice ce pot fi atribuite culturii Glina din epoca bronzului8.
Până în anul 2008 au fost apărut 8 articole şi note în reviste de specialitate, în care au fost valorificate rezultatele cercetărilor arheologice din acest sit.
Săpăturile arheologice preventive din anul 2008 au avut ca obiective continuarea cercetării sitului arheologic, identificarea şi cercetarea complexelor arheologice, recuperarea materialului arheologic, restaurarea, conservarea şi valorificarea sa ştiinţifică, împreună cu informaţiile de specialitate colectate în cursul cercetărilor9.
Ca urmare a prevederilor din Legea nr. 462 din 2003 privind protejarea patrimoniului arheologic, cu modificările din Legea 258 din anul 2006, la solicitarea proprietarilor pentru eliberarea de sarcină arheologică a terenului construibil din Bucuresti, str. Amilcar C. Săndulescu, nr. 6, 8, 10, sectorul 6, a fost întocmit un plan de cercetare arheologică preventivă.
Pentru cercetarea suprafeţei au fost trasate un număr de 25 secţiuni orientate E-V (S1-S25). Aceste secţiuni au fost trasate perpendicular pe marginea estică a platoului. Carourile au fost numerotate de la E la V. Între secţiuni au fost lăsaţi martori cu grosimea de 1 m, care au fost demontaţi, atunci când cuprindeau complexe arheologice surprinse în secţiuni.
Cercetările au respectat împărţirea terenului în cele două loturi. Acestea au fost numerotate de la E la V. Lotul nr. 1, cu nr. cadastral 4243/2/3 avea suprafata de 1862,37 m2, iar lotul nr. 2 cu nr. cadastral 4243/2/4 are suprafata de 2641,41 m2.
Curăţarea terenului de molozul depus în ultimele decenii şi înlăturarea stratului vegetal s-a făcut mecanic. În majoritatea secţiunilor, nu a fost săpat canalul contemporan care a distrus situl parţial. Pentru surprinderea traseului acestui canal au fost trasate continuu secţiunile S170 (la marginea sudică a suprafeţei cercetate), S177 la mijlocul acesteia, respectiv S182 la extremitatea de N). Celelalte secţiuni practicate au fost împărţite în două sectoare, A şi B, de zona unde a fost practicat canalul contemporan.
Săpăturile arheologice manuale au vizat răzuieli pe două nivele: 0,60-0,65 m – baza nivelului corespunzător sec. V-VII, respectiv 0,90 -1 m - baza nivelului corespunzător epocii bronzului.
Stratigrafia zonei cercetate a fost următoarea: 0 -0,45 m: stratul de pământ de culoare cenuşie deschisă cu inserţii de pământ castaniu şi pietriş (depuneri contemporane); -0,45 -0,70 m: strat cenuşiu negricios cu vestigii din sec. VI-VIII p.Chr.; -0,70 -1,20 m: strat castaniu steril arheologic.
În cursul cercetărilor au fost descoperite: două bordeie (B1, B2) şi trei gropi (G1-G3) din sec. VI-VIII.
Din păcate, o suprafaţa cercetată a fost afectată de un canal contemporan, respectiv un şanţ de canalizare în partea sa estică. De asemenea, pe lotul din partea de V a fost identificată o groapă de mari dimensiuni, care depăşeşte limitele zonei cercetate. Cercetarea a fost continuată doar după degajarea unui strat de moloz cu grosimi între 1,30 şi 1,50 m. Toate aceste lucrări au fost realizate în sec. XX.
Bordeiul nr. 1
Poziţia: S1, c. 9-10
Bordeiul avea forma rectangulară cu colţurile rotunjite. Podeaua locuinţei se afla la adâncimea de 1,07 m, de la nivelul actual de călcare. Însă trebuie să ţinem cont de faptul că în stratul vegetal a fost realizată o depunere contemporană de pământ castaniu şi pietriş. Grosimea acestei depuneri era 0,30 m, în dreptul bordeiului.
În colţul de NE, într-un bloc de lut cruţat a fost realizat un cuptor menajer în formă de potcoavă. Diametrul mare al cuptorului avea 0,64 m, iar cel mic de 0,43 m. Pereţii cuptorului aveau arsură de culoare cărămizie pe o grosime de 3-4 cm.
În umplutura bordeiului au fost descoperite fragmente de vase ceramice modelate predominant cu mâna, dar au fost găsite şi fragmente de vase modelate la roată. În interiorul cuptorului au fost descoperit numeroase fragmente de vase ceramice, unele întregibile.
Pe baza materialului arheologic descoperit bordeiul nr. 1 a fost datat în sec. VI-VII.
Bordeiul nr. 2
Poziţia: S1, c. 22-24
Bordeiul avea forma aproape pătrată cu colţurile rotunjite. Laturile acestei locuinţe aveau lungimea de 4,90-4,95 m, iar podeaua se afla la adâncimi de 1,27-1,32 m, de la nivelul actual de călcare. Însă trebuie să ţinem cont de faptul că în stratul vegetal a fost realizată o depunere contemporană de pământ castaniu şi pietriş. Grosimea acestei depuneri era 0,45 m, în dreptul bordeiului.
În colţul de NE, într-un bloc de lut cruţat a fost realizat un cuptor menajer. Cuptorul avea o formă aproximativ rotundă cu diametrul de 1,10-1,14 m. Pereţii cuptorului aveau arsură de culoare cărămizie pe o grosime de 2-3 cm. Prin formă şi dimensiuni el de diferenţiază de cel descoperit în interiorul bordeiului nr. 1.
În umplutura bordeiului au fost descoperite fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată. În interiorul şi în jurul cuptorului au fost descoperit numeroase fragmente de vase ceramice.
Complexul arheologic a fost datat în sec. VII-VIII.
Bordeiul nr. 3
Poziţia: S6-7, c. 8-9
Groapă de formă neregulată, asemănătoate unei tălpi umane. Lungimea sa era de 2,53 m, iar lăţimea de 1,94 m. Adâncimea sa maximă era de 1,03 m. În interiorul cuptorului au fost descoperite doar câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată şi lut ars. Bordeiul a fost datat în sec. VI-VII p.Chr.
Bordeiul nr. 4
Poziţia: S9, c. 8-9
Groapa de formă rectangulară avea laturile de 2,20-2,50 m. Adâncimea sa maximă era de 0,79-0,83 m. În interiorul complexului au fost descoperite doar câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna lut ars. Complexul a fost datat în prima perioadă a epocii fierului.
Groapa nr. 1
Poziţia: S1, c. 22
Groapa de formă ovală avea diametrul de 0,90 m. Adâncimea sa maximă era de 1,07 m. În interiorul complexului au fost descoperite doar câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată şi lut ars. Complexul a fost datat în sec. VI-VII p.Chr.
Groapa nr. 2
Poziţia: S9, c. 6-7
Groapa de formă ovală avea diametrul de 1,20 m. Adâncimea sa maximă era de 1,50 m. În interiorul complexului au fost descoperite câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată şi lut ars. Complexul a fost datat în secolele VI-VII p.Chr.
Groapa nr. 3
Poziţia: S22, c. 4
Groapa de formă ovală avea diametrul de 0,96 m. Adâncimea sa maximă era de 1,27 m. În interiorul complexului au fost descoperite doar câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată şi lut ars.
Complexul a fost datat în sec. VI-VII p.Chr.
Groapa nr. 4
Poziţia: S23, c. 7
Groapa de formă ovală avea diametrul de 0,96 m. Adâncimea sa maximă era de 1,27 m. În interiorul cuptorului au fost descoperite doar câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată şi lut ars. Pe baza materialului arheologic, complexul a fost datat în prima perioadă a epocii fierului.
Cercetările întreprinse în lunile martie - mai 2008 au dus la identificarea prin săpături arheologice a unor aşezări din epoca bronzului, prima perioadă a epocii fierului, respectiv sec. VI-VIII.
Aşezarea din epoca bronzului
În cadrul S19-S20, către extremitatea de E a suprafeţei cercetate au fost descoperite doar câteva fragmente de vase ceramice aparţinând culturii Glina. Cele câteva fragmente descoperite, încadrează groapa nr. 4 în cultura Glina.
Aşezarea din prima perioadă a epocii fierului
Cercetările preventive întreprinse par să indice o periferie a aşezării din prima perioadă a epocii fierului. Bordeiul nr. 4 şi groapa nr. 3 au avut foarte puţin material arheologic.
Aşezarea din sec. VI-VIII p.Chr.
Cele mai numeroase complexe arheologice descoperite în cercetările arheologice preventive prezentate aparţin sec. VI-VIII. Daca în privinţa ceramicii din sec. VI-VII, descoperite în bodeiul nr. 1, analogiile sunt frecvente10, pentru cea din sec. VII-VIII argumentele de datatre sunt mai dificil de găsit. Se observă în acest sens descoperirea în bordeiul nr. 2 a unor fragmente de vase asemănătoare celor din sec. al VIII-lea de la Bucov-Tioca11, dar faptul că la Ciurel ele provin din vase modelate cu mâna, ne determină să datăm bordeiul nr. 2 în secolele VII-VIII.
O primă observaţie ar fi faptul că respectivele locuinţe aparţin la două faze diferite. Astfel, bordeiul nr. 1 şi bordeiul nr. 3 pot fi încadrate în sec. VI-VII, în timp ce bordeiul nr. 2 aparţine nivelului mai târziu, ce poate fi datat la finele secolului VII şi în sec. VIII. Materialele descoperite în gropile nr. 1-3 sunt asemănătoare celor din nivelul timpuriu al aşezării premedievale.
O altă observaţie este cantitatea mare de material arheologic, mai ales vase ceramice care au fost descoperite în cuptoarele menajere ale acestor complexe.
Cercetările arheologice preventive de la Bucureşti-Ciurel confirmă existenţa unei aşezări importante pentru problemele cronologice ale perioadei secolelor V-VIII. Considerăm că analiza atentă a rezultatelor acestor cercetări şi a celor din anii ‘50-‘60 ai secolului trecut va putea clarifica o serie de aspecte cu privire la perioada menţionată.
Rezumat
English Abstract In last year were made, after many years, archaeological investigations in one of the well known archaeological site from Bucharest, the site from Ciurel. There were found archaeological contexts and materials dated in Bronze Age, Early Iron Age, and 6th to 8th centuries A.D.
The Bronze Age is represented by some pottery fragments that were attributed to Glina Culture. Very few were and pottery fragments found in the Early Iron Age contexts.
The most of discoveries are provided by the Early Middle Age settlement. There were found a lot of pottery fragments, burned clay and wood inside the dwellings and pits date from 6th to 8th centuries A.D.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu