Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cluj-Napoca | Punct: str. M. Kogălniceanu, nr. 12-14 | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca medievală târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Cluj-Napoca
Comuna   mun. Cluj-Napoca
Punct
str. M. Kogălniceanu, nr. 12-14
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Dima Cristian Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Mustaţă Silvia Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Rusu Cosmin Cătălin Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Szabolcs Ferencs Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ursuţiu Adrian responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cod RAN    54984.208
Raport În urma supravegherii arheologice efectuate pe str. M. Kogălniceanu, nr. 12-14, Cluj-Napoca, cu ocazia construirii unui nou sediu pentru Institutul de Istorie al Academiei Române, au fost descoperite ceramică şi materiale romane şi medievale în poziţie secundară, deranjate în urma construcţiei unor clădiri contemporane. În fundaţiile pilonilor Bibliotecii Academiei, situată lângă terenul afectat de actuala construcţie, a fost cercetată o parte a necropolei oraşului roman Napoca, fiind identificate sarcofage de piatră. De asemenea, limita de S proprietăţii suprapune zidul medieval al oraşului.
S-a urmărit adoptarea celor mai bune măsuri şi soluţii pentru recuperarea şi protejarea datelor şi bunurilor de patrimoniu care ar putea rezulta în contextul lucrărilor efectuate de beneficiar. Supravegherea arheologică din această zonă a avut ca scop general descărcarea de sarcină arheologică a terenului aferent lucrărilor.
Obiectivul principal al cercetărilor a fost reprezentat de finalizarea demersurilor de specialitate prin alcătuirea unui dosar conform normelor şi procedurilor legale în vigoare, urmând a se propune descărcarea de sarcină arheologică a suprafeţei afectate de lucrări.
Scopurile specifice au constat în supravegherea arheologică a suprafeţei contractate şi identificarea unor posibile vestigii arheologice, în condiţiile în care anumite structuri medievale şi o necropolă romană s-ar fi întins până pe suprafaţa afectată de lucrări.
Din punct de vedere al metodologiei s-a urmărit supravegherea la faţa locului a lucrărilor de demolare şi de evacuare a structurilor de fundare executate de beneficiar în toate punctele de lucru ale acestuia, prin asigurarea permanenţei specialiştilor la faţa locului, în scopul recuperării informaţiilor de natură arheologică şi istorică, cât şi a eventualelor artefacte, în termenii specifici cerinţelor impuse de standardele deontologice în vigoare.
În profilul de S, într-o zonă destul de deranjată de construcţii medievale târzii au fost descoperite mai multe fragmente de ceramică romană precum şi un opaiţ întreg. Acesta din urmă are dimensiunile: L=7,2 cm, h=2,8 cm, şi prezintă ştampilă de producător. Ştampila care poartă numele OCTAV(I), este o ştampilă comună în Imperiul Roman, încadrarea sa cronologică fiind dificil de aproximat.
Astfel de piese, cu ştampile similare, au fost descoperite în număr mare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa1, unele fiind importuri italice2, unele din Panonia3, iar altele de factură locală4.
În profilul de V al săpăturii a fost identificat un cuptor de ars ceramică. Cuptorul, de formă elipsoidală, are cota superioară la o adâncime de -1,40 m faţă de nivelul actual de călcare, talpa acestuia fiind la o adâncime de -2,25 m. Lăţimea acestuia era de cca. 1,30 m, iar înălţimea de 0,85 m. Amprenta pe profil a cuptorului sugerează delimitarea pe verticală a unei camere de alimentare, respectiv a unei camere de ardere suprapuse. Acesta a fost secţionat în partea sa de V de fundaţia masivă a unui zid din piatră (cu elevaţie din cărămidă?). Structura elevaţiei indică o refacere ulterioară, probabil în intervalul sec. XVII-XVIII. Relaţia cronologică dintre zid şi cuptor, aşa cum a fost aceasta surprinsă în profil, indică faptul că acesta din urmă a funcţionat anterior construcţiei zidului.
În interiorul cuptorului au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, aparţinând sec. XV-XVII. Arderea pieselor ceramice a fost realizată atât oxidant, cât şi reducător. Din punct de vedere tipologic, au fost identificate forme de vase bitronconice de diferite dimensiuni, ulcioare, tigăi cu trei picioare, castroane, capace şi fragmente de cahle-oală. Piesele, realizate din pastă semi-fină şi grosieră, aparţin veselei comune şi sunt specifice epocii medievale târzii, respectiv celei moderne timpurii. Acest tip de material a fost recuperat în timp din mai multe puncte de pe raza oraşului Cluj-Napoca. [Cristian Dima, Cosmin Rusu]
Rezumat
English Abstract After archaeological surveillance on the M. Kogălniceanu Street, at no. 12-14, in Cluj Napoca, we discovered pottery fragments in secondary position, belonging to Roman Period and Mediaeval Age. The archaeological surveillance was made by an archaeological team from the Archaeological and History of Art Institute led by Adrian Ursuţiu, including Cristian Dima, Silvia Mustaţă and Szabolcs Ferencz. We adopted the best solutions to recover and protect data and heritage objects. The main purpose of the investigation was archaeological surveillance of the surface and identification of possible vestiges, because some mediaeval structures and a Roman cemetery were discovered near by the surveyed.
In the south profile of the digging we discovered some pottery fragments belonging to Roman period and a small Roman lamp. This had a potter’s stamp on the bottom, with the name OCTAV(I), a current stamp in the Roman Empire. These kinds of pieces with similar stamps were also discovered at Ulpia Traiana Sarmizegetusa, some Italian imports, some imported from Pannonia, and others locally made.
In the west profile of the digging we discovered a kiln for burning pottery belonging to mediaeval period. The print on the profile suggests the vertical delimitation of an alimentation room, and a burning room. The west side of the kiln was sectioned by the foundation of a stone wall built after the 17th century. The pottery fragments from the interior of the kiln could be dated between the 15th and 17th century. Typologically we identified some pottery shapes like pots in the shape of bi-truncated cones, pitchers, three-leg pans, pot covers, and fragments of stove tiles. This kind of pottery is belonging frequent and specific to the late Mediaeval Age and early Modern period in Cluj-Napoca.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu