.
Iepureşti | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Izlaz | Anul: 2008
Anul:
2008
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului
Perioade:
Eneolitic mijlociu;
Eneolitic târziu;
Epoca bronzului timpuriu
Categorie:
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Județ:
Giurgiu
Localitate:
Iepureşti
Comuna:
Iepureşti
Punct:
La Izlaz
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Gheorghe Ionuţ Cristian Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu
Morintz Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Popa Traian Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu
Schuster Cristian responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Situl se află amplasat în lunca Neajlovului, la aproximativ 700 m de cursul acestuia şi la cca. 100 m N de drumul judeţean care leagă satele Stâlpu de Iepureşti. Starea de conservare a sitului este, în general bună, existând însă pericolul inundării lui de apele Neajlovului şi deteriorării în urma folosirii lui drept carieră de pământ. Săpăturile arheologice au fost iniţiate în anul 2007, când a fost trasată s...uprafaţa S1 (4 x 4 m), situată la jumătatea laturii nordice a sitului, continuate în anul următor, prin trasarea suprafeţei S2/2008 (2 x 4 m), lăsându-se între ele un martor de 0,50 m. Investigaţiile din cele două campanii, care au fost finanţate integral de MJTA Giurgiu, s-au derulat în 2008 în perioada octombrie – noiembrie. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se prezintă în felul următor: a) între 0–0,18 m se găseşte stratul vegetal; b) între 0,18–0,60 m se află stratul din Bronzul Timpuriu, cultura Glina; c) între 0,62–1,02 m se găseşte stratul de cultură Gumelniţa, cu fazele A2 şi B1. Dintre complexele închise, aferente culturii Glina, notăm descoperirea unei gropi menajere, care începe de la 0,30 m, tăind stratul de cultură Gumelniţa, ajungând până la stratul steril (-1,02 m). Inventarul gropii respective era compus dintr-o mare cantitate de cenuşă, bucăţi de chirpici, fragmente ceramice, oase de animale.
Ceramica specifică acestei manifestări cuprinde câteva fragmente de buze de vase, funduri şi alte fragmente cu decor găuri-butoni. De culoare cărămizie şi cenuşie, pasta (de factură grosieră şi semigrosieră), are în compoziţie lut, pietricele şi pleavă. În afara ceramicii, între c. 1-2, apare o concentrare de fragmente de chirpic, multe dintre ele păstrând amprentele imprimate de pari şi nuiele.
Începând cu adâncimea de -0,60 m, încep să apară primele fragmente de tip Gumelniţa în asociaţie cu chirpici. Au fost surprinse urmele a două construcţii de suprafaţă (L1 şi L2), care nu au fost cercetate integral, fiecare din ele aparţinând câte uneia din cele două faze (A2, respectiv B1) ale culturii. Dintre vasele întregi, amintim unul bitronconic, de mici dimensiuni, descoperit în c. 2 între adâncimile de -0,80 –0,90 m, din pastă de factură semifină, care are în compoziţie pleavă şi nisip. Decorul este format din impresiuni, dispuse în două benzi orizontale, separate între ele de două alveole imprimate cu degetul.
Cel de-al doilea vas, de formă tronconică şi restaurat parţial, a fost descoperit la aceeaşi adâncime şi este tot de mici dimensiuni. Pasta, de culoare cărămizie, are în compoziţie nisip şi pietricele. În afara celor două vase, a mai fost descoperit un altul fragmentar, având ca decor mai multe curburi, dispuse orizontal, căruia i se adaugă un castron (restaurat parţial), canelat în interior. Mai menţionăm, de asemenea, numărul mare de buze şi funduri de vase, care sugerează forme diverse: străchini larg deschise, vase mari bitronconice, castroane, dar şi chiupuri cu corpul bombat. Cât priveşte ornamentarea respectivelor vase, pe lângă formele de decor amintite (canelat şi alveolat), a mai fost utilizată şi pictura cu grafit.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO