Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Iaşi | Punct: Palatul Mitropolitan, Biserica fostei mănăstiri Socola | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Latene;
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Biserică;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Iaşi
Localitate   Iaşi
Comuna   mun. Iaşi
Punct
Palatul Mitropolitan, Biserica fostei mănăstiri Socola
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Chirica Vasile Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Gherman Elena Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
Ţurcanu Senica Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
Cod RAN    95079.01
Raport I. Palatul Mitropolitan
Cu ocazia sondajului geodezic comandat pentru fundaţiile bisericii mitropolitane, în secţiunea realizată pe latura de N, s-au surprins fundaţiile unei construcţii, care poate fi interpretată ca având rol de edificiu laic sau bisericesc. Presupunem aceste două ipoteze, întrucât, din documentele referitoare la amplasamentul celorlalte biserici care au avut rol de mitropolie în secolele următoare, nu rezultă exact unde au funcţionat aceste edificii.Ştim de asemenea, că doamna Anastasia Duca cumpără locuri aparţinând unor boieri ieşeni şi se presupune că au existat aici şi clădiri laice. Rămânem deocamdată la stadiul de ipoteză în privinţa apartenenţei acestor fundaţii, impunându-se o cercetare arheologică exhaustivă, pentru a stabili identitatea certă a menţionatelor resturi de zidărie.


II. Biserica fostei mănăstiri Socola
Săpăturile arheologice au fost cauzate de începerea lucrărilor de restaurare a bisericii. S-au trasat trei secţiuni denumite convenţional:
S 01 - realizată în zona altarului, pe contrafort;
S 02 - realizată în interiorul bisericii, cu cuprinderea naosului şi a pridvorului iniţial;
S 03 - realizată pe latura de N a bisericii.
În secţiunea {S 01} s-au găsit fundaţiile unei biserici, respectiv absida altarului, o construcţie în formă de trunchi de con, din cărămidă, adosată contrafortului şi necropola corespunzătoare bisericii în funcţiune după a doua jumătate a sec. XVII.

Secţiunea {S 02}, trasată în vederea surprinderii traseului fundaţiei bisericii din sec. XVI, nu a relevat această situaţie
decât în funcţie de două morminte presupuse a fi aparţinut acestei biserici (conform configuraţiei profilului).
În secţiunea {S 03} s-a găsit pardoseala bisericii din sec. XVI; nu s-a putut stabili configuraţia zidului despărţitor al bisericii din sec. XVII (B 2) deoarece acesta a fost demolat mai jos de nivelul de călcare iniţial. Limita vestică a B1 corespunde, în prezent, intrării din pridvor în naos al edificiului în funcţiune. B2 a avut pridvor deschis, sprijinit pe coloane, vizibil acum datorită decapării, iar în sec. XIX a fost complectat cu cărămidă, realizându-se o prelungire a sa din motive funcţionale.


III. Fostul Palat Sturza
Lucrările de restaurare ale palatului ce a aparţinut prinţului Grigore Sturza au impus şi supravegherea arheologică. Astfel, s-a constatat existenţa unei alte case, mai vechi, databilă în sec. XVIII. Fundaţiile casei menţionate, foarte solide (lăţimea 101 cm şi adâncimea 238 cm), realizate din lespezi mari de piatră, au folosit drept suport pentru actuala clădire. O parte din zidurile rămase în picioare, după ce fosta casă a suferit un puternic incendiu, au fost completate cu cărămidă. S-a obţinut astfel actuala clădire, datând din sec. XIX, al cărei proprietar va deveni prinţul Grigore Sturza. Deoarece lucrările de restaurare nu s-au încheiat, nu putem prezenta datele finale privind dimensiunile reale ale vechii clădiri.


IV. Palatul Culturii Iaşi
Lucrările pentru consolidarea fundaţiilor Palatului Culturii din Iaşi au necesitat supraveghere din punct de vedere
arheologic. Consolidarea clădirii presupunea trasarea unor şanţuri cu lăţimea de 1,20 m în interiorul a trei încăperi din aripa de E a actualului edificiu. Din motive de securitate a fundaţiilor actualei clădiri, secţiunile s-au făcut pe tronsoane de 2,5 m, conform planurilor proiectantului. Materialul rezultat din supravegherea arheologică, se încadrează în reperele cronologice cunoscute din cercetările
anterioare: cultura Precucuteni, Cucuteni B, Latène II, sec. V, sec. XVI.
Nivelurile arheologice au fost bulversate de fundaţiile fostei curţi domneşti, în numeroase situaţii întâlnindu-se materiale Latène sub resturile deranjate ale unei platforme cucuteniene. Materialul recuperat constă în ceramică şi resturi osteologice. Pe baza noilor cercetări pot fi completate planurile fundaţiilor vechii curţi domneşti, întocmite de către arhitectul I.D. Berindei, cu ocazia construcţiei actualei clădiri.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu