.
Bucureşti | Punct: Militari - Câmpul Boja | Anul: 2008
Anul:
2008
Epoca:
Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade:
Epoca modernă;
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului mijlociu;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare rurală;
Mormânt
Județ:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Comuna:
mun. Bucureşti
Punct:
Militari - Câmpul Boja
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bădescu Alexandru Muzeul Naţional de Istorie a României
Morintz Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Negru Mircea responsabil Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

În anul 2008, situl arheologic de la Bucureşti-Militari Câmpul Boja a continuat să fie cercetat atât sistematic, cât şi preventiv. Cercetările arheologice preventive începute în sectoarele A şi D, în luna noiembrie 2007, au continuat până în luna martie 2008. De asemenea, au continuat cercetările arheologice sistematice în sectorul C1.
Sectorul A
Str. Boja, nr. 75-79
Pentru cercetarea suprafeţe...i din str. Boja nr. 75-79 au fost trasate un număr de 14 secţiuni orientate E-V (S170 – S183). Aceste secţiuni au fost trasate perpendicular pe marginea platoului. Carourile au fost numerotate de la V la E. Între secţiuni au fost lăsaţi martori cu grosimea de 1 m, care au fost demontaţi, atunci când cuprindeau complexe arheologice surprinse în secţiuni.
Săpăturile arheologice manuale au vizat răzuieli pe două nivele: 0,40-0,45 m – baza nivelului corespunzător secolelor II-III şi V-VII, respectiv 0,65-0,70 m – baza nivelului corespunzător epocii bronzului.
Stratigrafia zonei cercetate a fost următoarea: 0-0,30 m stratul de pământ de culoare cenuşie deschisă (vegetal); 0,30-0,45/0,50 m strat cenuşiu negricios cu vestigii din sec. II-III şi VI p.Chr.; 0,45-0,70 strat castaniu steril arheologic.
În cursul cercetărilor au fost descoperite: o locuinţă (B51), o groapă (Gr. 96) şi un cuptor de ars vase din lut (cuptorul nr. 2) din sec. II-III a.Chr., un bordei (B52), o groapă (Gr. 97) şi patru cuptoare menajere din sec. V-VI, respectiv două bordeie (B. 53, B. 54) şi o groapă (Gr. 95) din sec. al XIX-lea.
Din păcate, o parte a sitului de la Bucureşti-Militari Câmpul Boja, în partea sa central-vestică a fost distrusă de un canal contemporan, o groapă şi aleea betonată în sec. XX.
Aşezările din epoca bronzului2
În secţiunile aflate în imediata apropiere a Bisericii Sf. Apostol Andrei au fost găsite, atât în stratul vegetal, cât şi mai adânc, câteva fragmente ceramice aparţinând bronzului mijlociu şi târziu. Multe sunt atipice, dar unele, lucrate din pastă fină, fără impurităţi, şi semifină, aceasta cu unele bobiţe de nisip mai mari, purtând un decor specific, ne-a permis încadrarea lor în fazele III şi IV a culturii Tei. Ca formă, fragmentele respective provin de la ceşti, castroane şi căni. Ele au analogii în ceramica Tei III şi IV din sit, identificată în campaniile anterioare3 inclusiv cu cea recuperată din mormântul de sec. XIX, situat în curtea Bisericii4.
Aşezările din secolele II-IV p.Chr.5
Cercetările preventive întreprinse par să indice, în partea estică a zonei investigate, o periferie a aşezării de tip Militari-Chilia. În sectorul A, cercetările din campaniile anterioare (anii 1958, 1960, 1961, respectiv 1996-1999) au semnalat zona de maximă concentrare a complexelor din sec. II-III p.Chr. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm faptul că o parte a complexelor arheologice puteau fi distruse de canalul contemporan surprins în această zonă.
Cu privire la descoperirile din sec. II-III p.Chr., merită să menţionăm descoperirea celui de al doilea atelier de producţie ceramică în acest sit. Cuptorul era de tipul cu pilon central, fiind deservit de o groapă, care avea trepte pe partea sudică.
În cadrul aşezării de tip Militari-Chilia au mai fost descoperite o groapă (Gr. 96) şi un bordei (B51). Raritatea acestor complexe pe o suprafaţă de cca. 3000 m2, indică fără dubiu, faptul că zona investigată reprezintă una din periferiile aşezării de tip Militari-Chilia.
Aşezarea din sec. V-VII p.Chr.6
Cele mai numeroase complexe arheologice identificate aparţin sec. V-VI p.Chr. O primă observaţie ar fi faptul că respectivele complexe se grupează în cuiburi. A doua ar fi că pe lângă bordeiul nr. 52 şi groapa nr. 97, au fost descoperite un număr de 4 cuptoare menajere (nr. 11-14), dintre care două erau grupate în jurul unei mici gropi. Menţionăm faptul că respectivele cuptoare menajere se află la periferia aşezării de tip Ipoteşti-Cândeşti, în afara unor locuinţe, aşa cum se întâmplă de obicei.
O altă observaţie este cantitatea mare de material arheologic, mai ales vase ceramice care au fost descoperite în zona cuptorului menajer al bordeiului descoperit.
Aşezarea din secolul XIX7
În cursul săpăturilor arheologice au fost descoperite două bordeie (B53, B54) şi o groapă (Gr. 95) din sec. al XIX-lea. O menţiune specială merită faptul că în cadrul bordeiului nr. 54 a fost descoperită baza unui cuptor menajer din cărămidă arsă, specifică secolului XIX, prin dimensiuni şi ardere.
Complexele descoperite aparţin fostului sat Boja, care apare în izvoarele cartografice din sec. XIX pe actualul teritoriu al sitului. În umplutura lor au fost găsite fragmente de vase ceramice smălţuite, sticlă şi câteva obiecte din fier.
Sectorul C
În sectorul C a fost prelungită S1 (2006) cu 4 m. Această secţiune este orientată N - S, la limita vestică a lotului din Aleea Lacul Morii, nr. 93.
În cursul săpăturilor au apărut materiale arheologice (fragmente de vase ceramice, chirpic, oase de animale) din epoca bronzului (culturile Glina şi Tei), sec. II-III p.Chr. şi sec. XIX.
Sectorul D
Str. Aleea Lacul Morii, nr. 127-129
Pentru cercetarea suprafeţei au fost trasate un număr de 9 secţiuni orientate N - S (S184 – S192). Aceste secţiuni au fost trasate perpendicular pe marginea platoului. Carourile au fost numerotate de la N la S. Între secţiuni au fost lăsaţi martori cu grosimea de 1 m, care au fost demontaţi, atunci când cuprindeau complexe arheologice surprinse în secţiuni.
Stratigrafia zonei cercetate a fost următoarea: 0-0,30 m stratul de pământ de culoare cenuşie deschisă (vegetal); 0,30-0,45/0,50 m strat cenuşiu negricios cu vestigii din sec. II-III şi VI p.Chr.; 0,45-0,70 strat castaniu steril arheologic.
Complexe arheologice
În cursul cercetărilor au fost descoperite: 7 bordeie (B55 - B61) din sec. V-VI, respectiv trei bordeie (B62 - B64) şi 5 gropi (Gr. 98 - 101) din sec. II-III p.Chr., o groapă din sec. II-I a.Chr. (Gr.102).
Din păcate, o parte a sitului de la Bucureşti-Militari Câmpul Boja, în partea sa central-vestică a fost distrusă de un canal, o groapă şi aleea betonată în sec. XX (cca. 630 m2).
Aşezarea din epoca fierului8
Investigaţiile din acest perimetru au permis descoperirea în pământul de umplutură, în special, al secţiunilor S188 şi S189, a unor materiale din prima vârstă a fierului. Alături de ceramica din pastă grosieră, aspră la pipăit şi cu impurităţi în pastă (nisip cu bobul mare, pietricele), a fost identificată şi alta din pastă fină, de culoare neagră sau castaniu-gălbuie.
Fragmentele ceramice din prima categorie de ceramică provin de la recipiente de tip vas-borcan şi vas-sac, iar cele din pastă fină de la ceşti cu una sau două torţi. Torţile acestora au fost în două cazuri supraînălţate, acestea fiind de tipul „ansa cornuta”9.
La Militari-Câmpul Boja au fost descoperite de-a lungul anilor complexe şi materiale hallstattiene10. Nu departe de sit, aval de acesta, în zona Ciurel, au fost găsite, de asemenea, complexe şi materiale hallstattiene. Aici este vorba în principal de un mormânt de incineraţie.
Comparând ceramica de la Militari-Câmpul Boja cu cea de la Ciurel, precum şi din alte situri de pe raza oraşului Bucureşti, şi judecând lucrurile la scara întregului centru al Munteniei, putem aprecia că este vorba de vestigii din Hallstatt-ul timpuriu, pre-Basarabi.
Fragmentele cu „ansa cornuta” de la Militari-Câmpul Boja, împreună cu un vas din situl de la Tei şi fragmentele cu acelaşi tip de toartă de la Căţelu Nou aparţin Hallstattului Timpuriu I 1 (= ceramică de tip Novaci), aşa cum a fost definit el recent11
Aşezările din secolele II-IV p.Chr.12
Cercetările preventive întreprinse par să indice o periferie a aşezării de tip Militari-Chilia din secolele II-IV p.Chr., dar şi canalul contemporan poate să fi distrus complexe ale acestei aşezări. În cursul cercetărilor arheologice au fost surprinse trei bordeie (B 60, B 62 şi B 64) şi două gropi din secolele II-III p.Chr. (G 98-99).
Aşezarea din secolele V-VII p.Chr.
Cele mai numeroase complexe arheologice descoperite în cercetările arheologice preventive prezentate aparţin secolelor V-VI. Au fost cercetate un număr de opt bordeie şi două gropi din această perioadă.
O altă observaţie este cantitatea mare de material arheologic, mai ales vase ceramice care au fost descoperite în cuptoarele menajere ale acestor complexe.
Cercetările arheologice de la Bucureşti-Militari Câmpul Boja au confirmat existenţa unui sector meşteşugăresc aparţinând aşezării de tip Militari-Chilia, dar au adus şi informaţii noi, ce indică o locuirea intensă a părţii de V a sitului în secolele II-III p.Chr. şi V-VI.

English Abstract:

The latest archaeological excavations at Bucharest-Militari Câmpul Boja started in November 2007 and were finished in March 2008. During the excavations we found archaeological contexts and materials dating from the Bronze Age, Early Iron Age, 2nd to 3rd centuries A.D., 5th to 6th centuries A.D., and 19th century.
The most important discoveries we had in the settlements of the 2nd to the 3rd and 5th to 6th centuries A.D. In the first settlement we found dwellings, pits and a pottery workshop, the second one in this site. In the Early Middle Age settlement dated to the 5th to 6th centuries we found dwellings and outside kitchen kilns.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO