Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bumbeşti-Jiu | Judeţ: Gorj | Punct: Gară | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Gorj
Localitate   Bumbeşti-Jiu
Comuna   or. Bumbeşti-Jiu
Punct
Gară
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Marinoiu Vasile responsabil Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj
Cod RAN    79317.01
Raport Castrul roman cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, punctul „Gară”, se află la 2,5 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj şi la cca. 1 km E, de malul stâng al râului Jiu. El se află amplasat pe un platou, la altitudinea de 430 m, şi se întinde pe o suprafaţă de cca. 20 ha (inclusiv vicusul militar), având următoarele coordonate: latitudine 45010', longitudine 23023'.
Primele cercetări au avut loc aici în anul 1897, fiind conduse de Grigore Tocilescu, apoi reluate în 1937 de C.S. Nicolăescu-Plopşor, iar din 1956 până în 1981 (cu mici întreruperi) de Grigore Florescu şi Exspectatus Bujor, din partea Institutului de Arheologie din Bucureşti. Din anul 1982 până în 1994 cercetările au fost conduse de col. dr. Christian Vlădescu, de la Muzeul Militar Naţional, iar după 1994 şi în prezent de un colectiv de la MJ Gorj, având ca responsabil ştiinţific pe dr. Vasile Marinoiu, directorul instituţiei.
Obiectivul cercetării a avut drept scop investigarea construcţiilor şi a căilor de acces din interiorul castrului cu zid de piatră de la Bumbeşti-Jiu „Gară”.
Campania de anul acesta a vizat în continuare praetentura sinistra unde s-a trasat o secţiune S1/2008 cu dimensiunile de 20 x 2 m, orientată N-S, la 0,50 m V faţă de S1/2007. Apariţia unui zid, de-a lungul secţiunii, ne-a determinat să o mărim, între c.1-12, cu 0,60 m spre E, pentru a evidenţia lungimea zidului, apărut parţial şi în secţiunea S1/2007.
În c.2 şi 12 apar fundaţiile din piatră de râu a unui zid, transversale pe secţiune (pe direcţia E-V), având legătură de mortar şi o grosime de 0,65-0,73 m. Zidurile au fost surprinse pe o lungime de 1,35 m (cel din S) şi 2,60 m (cel de N). Ele sunt unite de un zid lung de 10,45 m, orientat N - S. La 2,60 m faţă de colţul sudic, apare un zid perpendicular pe cel orientat N - S. În partea de SE a secţiunii, s-a descoperit un pavaj din piatră de râu, de mici dimensiuni.
Acestea au aparţinut unei încăperi, ce avea lăţimea de 9,10 m şi se adaugă celorlalte trei, ce alcătuiesc împreună baraca militară de la N de via praetoria (descoperită în urma cercetărilor arheologice efectuate de Exspectatus Bujor în a doua jumătate a sec. al XX-lea).
Dintre materialele arheologice descoperite în această secţiune amintim două monede (una fragmentară de bronz - as, ilizibilă, iar a doua din argint - denar, emis de împăratul Caracalla în 200-209 - monedă romană de argint, denar ↓, Avers- ANTONINVS PIVS AVG; Revers – VOTA SVSCEPTA x, diametrul 18 -19 mm, atelier Roma, anii 200 -209), materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane, piroane din fier etc.), un distribuitor de curea, dublu sau ornament de harnaşament, din bronz, două fibule fragmentare (una în formă de T cu braţe lungi, prevăzute la extremităţi cu butoane, corp curbat, sistemul de închidere prin balama, putând fi încadrată în prima jumătate a sec. al III-lea p.Chr. şi una puternic profilată), un element de încuietoare (din fier), o piesă de harnaşament, inelară (din bronz, ruptă în două), vase ceramice de uz casnic, de diferite mărimi (oale, castroane, fructiere, amfore ), un fragment de râşniţă (jumătate din partea fixă, meta), fragmente de sticlă, unele ornamentate (volute şi un cap de lup) etc.
Din punct de vedere stratigrafic, S1/2008 prezintă următoarea situaţie:
- de la 0 la 0,10/0,12 m - strat vegetal actual;
- de la 0,10/0,12 m la 0,45/0,80 m - strat arheologic roman;
- de la 0, 45 m - 0,80 m, începe stratul steril din punct de vedere arheologic.
Rezumat
English Abstract The archaeological excavation from Bumbeşti- Jiu “Gară” (The Railways Station) was made on the same area of the last years diggings, inside the stone walls Roman castrum, north of the via praetoria (praetentura sinistra). In 2008 we uncovered the river boulders foundation of a building, a military hibernacula. Here we discovered an illegible bronze coin (as) and a silver coin (denarius, years 200–209, from the reign of Caracalla), a buckle made of bronze, fragments of building materials (bricks, tiles), vessels, and fragments of glass.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu