Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra satului | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic timpuriu
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Cheia
Comuna   Grădina
Punct
Vatra satului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Neagu George Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Petcu Răzvan Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Radu Valentin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Szmoniewski Bartłomiej Institutul de Arheologie şi Etnografie, Cracovia
Voinea Valentina-Mihaela responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    63018.02
Raport Consideraţii asupra exploatării mamiferelor din aşezarea de la Cheia
Adrian Bălăşescu
Aşezarea eneolitică de la Cheia a furnizat în ultimii ani o cantitate impresionantă de faună, ceea ce face ca acest sit sa dispună în prezent de cel mai mare eşantion faunistic pentru cultura Hamangia.
Studiul arheozoologic al materialului faunistic recoltat din ultimul nivel ocupaţional al locuinţei L.2 (US 3094) a dus la identificarea pe lângă speciile domestice, clasice neoliticului românesc: vita domestică (Bos taurus), oaia (Ovis aries), capra (Capra hircus), câinele (Canis familiaris), şi la descoperirea a 12 specii sălbatice: măgarul sălbatic din Pleistocen (Equus hydruntinus), bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), bursucul (Meles meles), iepurele de câmp (Lepus europaeus), castorul (Castor fiber) şi ariciul (Erinaceus europaeus).
Raportul dintre mamiferele domestice şi cele sălbatice este de 86,2% la 13,8% ceea ce ar sugera că activitatea de creştere a animalelor joacă un rol foarte important pentru comunitatea eneolitică de la Cheia.
În cadrul activităţii de creştere a animalelor, exploatarea bovinelor pare să joace un rol preponderent, lucru dovedit de cantitatea mare de resturi care a fost descoperită (48%). Acestea sunt urmate de resturile de ovicaprine care se apropie de 38%. Printre cornutele mici mai numeroase par a fi resturile de ovine care se află într-un raport de 4 la 1 faţă de resturile de caprine. Bovinele în primul rând şi apoi ovicaprinele sunt exploatate mai ales pentru producţia lor de carne. În ceea ce priveşte creşterea acestor animale pentru producţia de lapte, indicii sunt mult mai prezenţi (relevanţi) în cazul bovinelor şi mai discreţi în cazul ovicaprinelor. Studiul de faţă confirmă, în continuare, absenţa porcului, care în cadrul paleoeconomiei acestei comunităţi este se pare pentru moment necunoscut sau extrem de slab exploatat.
Vânatul, deşi reprezintă 13,8% este bine certificat ca număr de specii, ceea ce ar sugera că această activitate se constituie într-o ocupaţie secundară de suplimentare şi completare a alimentaţiei carnate. Ponderea cea mai mare în cadrul acestui eşantion o au speciile de talie medie şi mare, cum ar fi: măgarul sălbatic din Pleistocen sau hydruntinul (2,99 %), cerbul (2,75%), mistreţul (1,98) şi bourul (1,70%), la care se mai adaugă şi o serie de specii de talie mică, cum ar fi vulpea (2,26), binecunoscută pentru antropofilia sa şi iepurele de câmp (1,21%).
Sperăm ca pe viitor analiza noastră arheozoologică să se îmbogăţească cu noi eşantioane care să ne permită caracterizarea mai în detaliu a paleoeconomiei animaliere a comunităţii Hamangia de la Cheia.


Studiul materialului faunistic (moluşte, peşti, ţestoase şi păsări) prelevat din nivelul Hamangia III de la Cheia (jud. Constanţa).
Valentin Radu
Prezentul studiu continuă cercetările privind fauna descoperită în nivelul cultural Hamangia III de la Cheia (jud. Constanţa). Materialul analizat provine din structuri arheologice ce au avut legatură cu două din locuinţele descoperite la Cheia: L1 şi L2.
Au fost studiate un număr de 1867 resturi faunistice ce au apartinut taxonilor Mollusca (moluşte), Pisces (peşti), Chelonia (ţestoase) şi Aves (păsări). Dintre acestea resturile de peşti sunt cele mai numeroase (circa 60% din NR) urmate de cele de păsări (26%). Speciile identificate în acest studiu se încadrează în spectrul faunistic al regiunii Dobrogea.
Exploatarea resurselor din vecinătatea sitului de către locuitorii aşezării de la Cheia asigura surse suplimentare de proteină în perioada estivală provenite de la diverse animale precum moluşte, peşti, testoase şi cormorani. Analiza materialului faunistic pune în evidenţă şi schimbul de produse în special de peşti cu populaţiile litorale din jurul lacului Taşaul.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu