Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Grădiştea de Munte | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştii (Piciorul Muncelului) | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca   Latene; Preistorie; 
Perioade   La Tène târziu
Categorie   Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar; 
Tipuri de sit   aşezare deschisă, aşezare urbană, cetate, sanctuar, tezaur monetar
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Grădiştea de Munte
Comuna   Orăştioara de Sus
Punct   Dealul Grădiştii (Piciorul Muncelului)
Sector   
Toponim   Sarmizegetusa Regia
Colectiv    Ioan Glodariu, Gelu Florea, Liliana Suciu (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză (MNIT), Cristina Bodó (MCDR Deva)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
 Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Persoane implicate  Cristina BODÓ, Gelu FLOREA, Ioan GLODARIU, Eugen IAROSLAVSCHI, Răzvan MATEESCU, Luca Paul PUPEZĂ, Liliana SUCIU
Cod RAN    90397.01
Raport Scopul proiectului şi al cercetării arheologice a vizat o verificare în zona sacră şi reluarea săpăturilor în cartierul de est de la Sarmizegetusa Regia.
În zona sacră s-a abordat absida marelui sanctuar circular de pe terasa a XI-a. Acolo „răscoliri” s-au făcut încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea. Ele au continuat cu cercetările arheologice din sec. XX, când s-a stabilit numărul pilaştrilor din lemn la 34 şi că ei erau, aparent, prinşi într-un perete de lut ars, cu două intrări la E şi la V marcate de două praguri din calcar faţă în faţă. Trebuia verificat dacă în absida marcată de cei 34 de pilaştri se poate vorbi de un postament capabil să susţină statuia unei divinităţi.
În absidă s-a trasat o suprafaţă de 6 x 5 m cu un martor pe lungime de 0,50 m şi o prelungire de 0,70 x 2,65 m, cu un martor de 0,20 m, în „vârful” absidei. Adâncimea săpăturii a fost de 1 m.
Stratigrafia (de sus în jos): 1. strat vegetal gros de 0,10 m urmat de 2. umplutura terasei din pământ brun-gălbui amestecat cu mult lut cu o grosime de 0, 90 m. Pe alocuri erau vizibile urmele vechilor săpături. Nu s-a descoperit nici un fel de inventar arheologic.
Concluzia este că nu există vreun indiciu pentru postament. Săpătura s-a oprit la 1 m adâncime.
Cartierul de E (situat la NE de zona sacră), convenţional Căprăreaţa II, pentru că pe terasa Căprăreaţa I este săpătura din 1971, când s-a cercetat marele atelier metalurgic1.
Pe terasa Căprăreaţa II se observă trei „movile”, două mari – 10 m diametru, 0,50 m înălţime – şi una, în mijloc, mai mică – 6 m diametru, 0,30 m înălţime. A fost secţionată parţial doar „movila” din zona de V a terasei.
Au fost trasate patru secţiuni, dispuse în „cruce”, două dintre ele de 10 x 2 m, celelalte două de 5 x 2 m. Stratigrafia generală se prezenta astfel (de sus în jos): pământ vegetal, gros de 0, 10 m; nivel de pământ brun-gălbui cu pigmenţi de cărbune în care sporadic au apărut materiale arheologice, cu o grosime de 0,20/0,30 m; urma, până la adâncimea de 0,8/0,9 m, un strat de lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă; între 0,90 -1,10 m, un strat de pământ brun-gălbui cu pigmenţi de cărbune; următorul strat, până la adâncimea de 1,50 m, consta în lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă.
Se pare că terasa a fost amenajată/locuită în două etape, după cum indică prezenţa a două straturi de nivelare (lut galben amestecat cu pietre). Prima etapă este atestată prin aflarea unor fragmente ceramice, între care un fund şi o buză de chiup, şi prin pigmentaţia de cărbune.
Pentru a doua fază de locuire urmele arheologice sunt mult mai consistente. Astfel, a fost descoperită o construcţie, cercetată parţial (doar un colţ şi o parte din latura de S), evidenţiată prin scânduri de brad carbonizate, pereţi prăbuşiţi şi podină din lut. În imediata apropiere au fost găsite numeroase obiecte din fier, vase ceramice de diferite dimensiuni – unele reîntregibile – şi o masă compactă de seminţe carbonizate (mei). Dacă sfârşitul construcţiei poate fi pus pe seama unui incendiu, funcţionalitatea ei rămâne de stabilit după ce va fi cercetată în întregime.
Probabil tot ultimei faze de locuire îi aparţin trei gropi dispuse în linie care aveau pe fund câte o lespede de micaşist. Rolul lor este incert, dar modul de dispunere şi umplutura par a le lega de existenţa construcţiei.
În vederea valorificării informaţiilor arheologice, pe lângă studiile de specialitate ce vor fi elaborate în următoarea perioadă, au fost realizate două baze de date: bază de date arheologice de tip GIS (Geographic Information System) şi bază de date pentru materialele arheologice din siturile dacice (zona capitalei regatului dac). Materialele arheologice descoperite în campania din 2008 au intrat în patrimoniul MCDR Deva.
Obiectivele cercetării viitoare constau în cercetarea integrală a terasei Căprăreaţa II şi abordarea altor terase din zonă, necercetate până în prezent.
Rezumat
English Abstract During the archaeological excavation at the site of Grădiştea de Munte, we wanted to verify the Sacred Area and to resume excavations in the eastern sector of Sarmizegetusa Regia. 1. On the Sacred Area we verified whether there might be a pedestal of a statue in the apse of the Great Circular Sanctuary. Excavation showed no evidence for that. 2. At the spot “Căprăreaţa”, situated in the eastern sector of the capital of the Dacian Kingdom, a metallurgical workshop was found, dating from the Dacian period (archaeologists discovered here tens of blacksmith, carpenter and agricultural tools, building materials and an impressive amount of iron lumps – approximately one ton).
In the year 2008, we excavated near the place where the metallurgical workshop had been found and the new area was thus called “Căprăreaţa II”. Here archaeologists discovered a terrace with two settlement phases separated by a levelled area. The first level is not well represented, the second, partially investigated, contained a construction. The archaeological material consists of numerous iron objects, ceramic vessels of various sizes – some of which may be reconstituted – and carbonized grains (of millet).
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu