Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2008

Anul   2008
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector A - la N de Basilica A
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru
Capotă Sebastian
Constantin Robert
Dolea Alexandra
Drăghici Filica
Ionescu Mihai Severus
Panaite Adriana
Cod RAN    60892.08
Raport Cercetarea arheologică a zonei aflată imediat la N de Basilica A are ca scop identificarea anexelor acesteia dar şi a tramei stradale şi a altor construcţii din această parte a cetăţii. În campania 2009 (iulie-august) au fost trasate nouă secţiuni (SXXV - SXXXII) în zona aflată la N de narthex-ul şi atrium-ul Basilicii A şi parţial în zona unde se află strada cardo (o secţiune care este perpendiculară doar pe o parte din aceasta). Secţiunile au dimensiuni şi orientări diferite, acestea fiind impuse de configuraţia terenului.
Primele secţiuni trasate au fost SXXV, dimensiuni 5 x 3 m şi SXXV P, dimensiuni 3 x 1 m, cu martor de 1 m între ele, ambele orientate N - S. La adâncimea de -0,30 m, lângă zidul Basilicii A, a fost identificat în SXXV P nivelul ultim de călcare din această zonă reprezentat de lut galben cu pietricele mărunte, foarte bine bătătorit. Acelaşi nivel apare şi în SXXV, unde, în plus, avem şi un mic rest de dărâmătură.
Am trasat SXXVI, dimensiuni 2 x 3,70 m (impuse de topografia locului), orientată E - V, perpendiculară pe zidul care pleacă din colţul de NV al Basilicii A şi merge spre N, cunoscut deja din literatura de specialitate. Apoi am trasat SXXVII - paralelă cu SXXVI şi cu aceleaşi dimensiuni, cu martor de 1 m între ele; la adâncimi care variază de la -0,35 m la -0,45 m avem, şi în aceste două secţiuni, acelaşi nivel de călcare amintit mai sus. Ceea ce se remarcă este lipsa construcţiilor în toată această zonă. Următoarea secţiune, SXXVIII este paralelă cu celelalte (SXXVI, XVII), orientată E - V, şi de aceleaşi dimensiuni. Între toate aceste secţiuni, perpendiculare pe zidul ce se îndreaptă spre N, martorii au grosimea de 1 m. În interiorul SXXVIII a fost identificată o linie de zid, mai precis faţa nordică a acestuia, orientată E-V, îngrijit lucrată, cu blocuri de calcar de dimensiuni aproape identice (cca. 0,35-0,45 m). Sub asiza cu blocuri de calcar apare o asiză de regularizare din fragmente de cărămizi sparte. Nu am mers mai în adâncime deoarece şi aici apare acelaşi nivel de călcare, identificat în celelalte secţiuni deja deschise. Din această cauză, zidul a fost dezvelit doar pe înălţimea de 0,35-0,40 m. Ulterior o parte a martorului a fost desfiinţată şi aşa s-a putut observa că zidul acesta are grosimea de 0,60 m şi este lucrat în tehnica parament emplecton, dar folosind ca liant pământul. Altă observaţie făcută aici priveşte zidul care porneşte din colţul de NV al basilicii şi merge spre N: acesta este adosat basilicii, rupe zidul identificat între SXXVII şi SXXVIII şi este vizibil (la suprafaţa solului şi parţial dezvelit) pe o lungime cca. 11 m. Dincolo de acest zid, spre V, am deschis încă o secţiune: SXXXIX; 5 x 2 m, orientată V-E, cu aceeaşi lăţime ca şi SXXVIII.
În SXXXIX a apărut o structură circulară din piatră, peste care vine zidul de N al anexei atrium-ului, deja cunoscută, din literatura de specialitate. Construcţia circulară are ziduri din piatră legate cu pământ, cu o grosime ce variază între 0,40 şi 0,60 m, iar spre V pare că este adosată unui zid din piatră, cu blochete de mai mari dimensiuni. Diametrul interior este de 1,50 m. Astfel de construcţii circulare sunt cunoscute - au mai fost identificate nu numai în cetate ci chiar în acest sector şi este foarte probabil că acestea reprezentau mici depozite pentru cereale.
Lăsând un martor de 1 m, am trasat SXXX spre cardo, 1,50 x 5 m orientată E-V. În colţul de NV al secţiunii a fost identificat colţul unui edificiu lucrat foarte frumos din piatră legată cu pământ, iar pe latura sudică a apărut faţa nordică a zidului anexei atrium-ului. Zidul anexei a fost dezvelit pe o înălţime de 0,80 m fiind vizibile patru asize cu blochete mari. Construcţia din colţul de NV are ziduri masive, colţul este întărit cu pietre mari fasonate, iar restul zidului are asize cu pietre nefasonate şi de mici dimensiuni, înălţimea pe care a fost dezvelit este de 0,70 m. Nivelul pe care ne-am oprit pare a corespunde cu cel ultim de călcare în imediata apropiere a străzii principale cardo.
La V de anexa atrium-lui se afla pământ depus din săpături mai vechi. Acesta a fost mutat manual şi s-a procedat apoi la rectangularizarea săpăturii, suprafaţa astfel obţinută având dimensiunile 4,20 x 8,20 m şi primind denumirea convenţională de SXXXI. Cu această ocazie, s-a putut observa că zidul vestic al anexei nu este continuu, pare mai degrabă un zid despărţitor, nu unul de susţinere, ceea ce nu se ştia până acum.
La N de SXXXI am început SXXXII cu dimensiunile 1,50 x 5 m. Secţiunea este perpendiculară pe „cardo", dar nu acoperă decât o mică parte din lăţimea ei. Cele două monede (de bronz, ilizibile în momentul descoperirii dar bine păstrate) descoperite în această campanie au fost găsite în această secţiune, una în stratul vegetal iar cea de-a doua într-un strat de dărâmătură, la -0,65 m. Cercetarea în această zonă nu este încheiată.
Cu sprijinul unei echipe de studenţi ai Facultăţii de geologie, masteranzi şi doctoranzi ai FIB, coordonată de Dan Ştefan, în zona sectorului A au fost făcute cercetări geo-magnetice care au cuprins zonele aflate în cercetare din Sectorul A al cetăţii, precum şi mare parte din zona cuprinsă între cele două. Mai mult, s-a realizat ridicarea topografică atât a noilor edificii identificate, dar şi a unora mai vechi, pentru a se realiza un plan cât mai amănunţit al zonei aflate în cercetare.
Ceea ce am putut observa în campania de anul acesta (mai clar, şi în continuarea observaţiilor din anul precedent) este că la N de Basilica A, în jumătatea vestică, avem un spaţiu liber de construcţii, poate o curte, un spaţiu de adunare care, foarte probabil, aparţinea basilicii, fiind delimitat cu un zid. Din această curte, se intra într-un culoar de trecere, care nu este blocat de vreo construcţie, şi care asigură libera circulaţie pe lângă edificiul de cult.
Materialul arheologic rezultat în urma cercetării este reprezentat de ceramică, oase de animale, în cantitate mai redusă fragmente de sticlă şi obiecte de metal şi monede. Cu excepţia acestora din urmă, aduse la IAB, tot materialul este depozitat la Muzeul din Adamclisi, unde a început sa fie prelucrat.
Rezumat
English Abstract During this summer the excavations continued on the Sector A, North from the Basilica A in order to identify the annexes of the Basilica and other constructions near by. We opened nine new sections North of the basilica and its atrium. There are no constructions in this area and we supposed that it could be a large courtyard near the basilica. An annex was also identified on the northern wall of the atrium and also the corner of another construction next to the Cardo Street.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu