Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector Bazilica extra-muros
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandru Nicolae Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Alexiu Alexandru Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Barnea Alexandru responsabil Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Bogdan Cătăniciu Ioana Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Bucurei Adrian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cerveanu Ionuţ Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Chitea Florina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie
Constantin Cătălin-Petre Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Constantin Monica
Constantin Robert Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Dolea Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Dragostin Monica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Drăghici Filica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Gămureac Emilian Ministerul Culturii
Ioane Dumitru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie
Ionescu Adrian Nicolae Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ionescu Mihai Severus Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mezincescu Matei Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie
Muşat Alina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Nicolae Mirel SC Digital Domain SRL Bucureşti
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Pană Corina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Papuc Gheorghe responsabil sector Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Plederer Răzvan
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Ştefan Călin Dan SC Digital Domain SRL Bucureşti
Ştefan Maria Magdalena SC Digital Domain SRL Bucureşti
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60892.08
Raport În campania arheologică din anul 2009 săpăturile la bazilica extra-muros de la poarta de V s-au axat pe rezolvarea căii principale de acces în lăcaşul de cult. Situaţia era îngreunată de operaţiunile de scoatere a pietrei în deceniul al treilea al secolului XX, o dată cu venirea unor colonişti ardeleni în localitatea Adamclisi. Demantelarea a fost posibilă datorită faptului că bazilica de care ne ocupăm era situată la peste 150 m de poarta de V care fusese cercetată la începutul şantierului Cetatea Tropaeum Traiani în anii 1892-1893. Sunt cazuri în care demantelarea a mers către talpa temeliei bazilicii. În urma cercetărilor au fost descoperite mai multe blocuri de talie mare care fuseseră scoase de la locul lor, fasonate pe toate feţele, unele se pare că proveneau de la trepte iar altele au fost folosite ca baze de coloane.
Zidul vestic al bazilicii are capetele legate organic de laturile de N şi respectiv de S ale bazilicii - pe porţiuni de cca. 3,70 - 3,80 m. În zona centrală au apărut, în groapa de demantelare urmele a patru fundaţii late de 60 m, cu lungimea variind de la 0,80 m la 1,60 m, realizate din piatră uscată. Avem de-a face cu fundaţii peste care erau aşezate blocuri mai mari, festonate, pe care erau montate coloane, în acest fel se făcea intrarea în pronaosul bazilicii care avea forma unei încăperi dreptunghiulare, cu lăţimea de 3,80 m iar lungimea de 15,50 m. În zona centrală a pronaosului era prevăzută cu cel puţin două rânduri de trepte necesare pentru a se pătrunde în naosul trinavat.
În urma sondajelor din anii trecuţi, dar şi a sondajelor executate în anul 2009, putem să punctăm evoluţia în timp a obiectivului de care ne-am ocupat, astfel.
Iniţial aici a existat o bazilică cu o singură navă, având zidul estic absidat.
Aceasta este faza I-a a bazilicii extra-muros de la poarta de V. Nava bazilicii avea dimensiunile interioare de 14,30 m lungime (V - E) şi 7,50 m lăţime. Spre răsărit, nava se învecina cu altarul delimitat de un zid absidat. Lăţimea altarului era de 5 m (N - S), iar adâncimea era de 4,5 m. În exterior, la data construcţiei, bazilica avea 21 m lungime şi o lăţime de 8,5 m.
În faza a II-a bazilica cu o singură navă a fost transformată în bazilică trinavată, având însă pe latura nordică, pe capătul estic al acesteia există o încăpere care comunică cu nava nordică printr-o intrare lată de 1,5 m. Se pare că avem de-a face cu diaconican-ul bazilicii lung de 4,5 m şi lat de 3,10 m. Acest lucru a fost pus în vedere de modul în care se ţes zidurile. Acestei faze îi aparţine şi pronaosul pe care l-am prezentat mai sus. În această fază bazilica are lungimea de 25,5 m iar lăţimea de 17 m, care spre E, prin adăugarea diaconican-ului, se mai lungeşte cu 3,80 m (zidul nordic al acestuia are grosimea de 0,70 m).
A II-a fază a bazilicii noastre constă în adăugarea unei încăperi pe latura sudică a acesteia. Zidul estic al încăperii dublează zidul estic al bazilicii pe o lungime de 1,5 m. Încăperea este lungă de la E spre V, de 5,30 m şi lată de 4,60 m, la acesta se mai adaugă grosimea zidului de 0,80 m, fapt ce determină o lăţime a bazilicii pe latura estică de 26,2 m. Încăperea de mai sus are intrarea din afară, pe latura vestică, lângă zidul navei sudice a bazilicii. Se pare că avem de-a face cu un prothesis.
Datarea bazilicii pe baza materialelor şi analogiilor este următoarea:
- Faza I, sfârşitul secolului al IV-lea, până în al 2-lea deceniu al secolului al V-lea.
- Faza II, din al doilea sfert al secolului al V-lea, până la începutul secolului al VI-lea.
- Faza III, începutul secolului al VI-lea, până la atacul avaro-slav de la 586-587.
Rezumat
English Abstract The 2009 archaeological investigation solved the problem of the entrance into the basilica. The demolitions from the beginning of the 20th century had destroyed the eastern and the northern side of the basilica. We came to the conclusion that the entrance in the pronaos was made through many columns supporting the southern side of the establishment’s roof and that the evolution of this monument had three phases. Phase no. 1 is a basilica with a single nave and an apse altar; phase no. 2 is a basilica with three naves and „diaconicon" on the northern side and in the 3rd phase, on the southern side, a room, probably "prothesis", is added, with an entrance coming from the outside. This basilica functioned from the end of the 4th century until the Avars and Slavs’s attack.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
05-sector-basilica-planse
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 05-sector-basilica-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/05-sector-basilica-planse/1-Planul-bazilicii-extra-muros-de-la-Tropaeum-Traiani.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 05-sector-basilica-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/05-sector-basilica-planse/2-Zidul-nordic-al-bazilicii-extra-muros.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 05-sector-basilica-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/05-sector-basilica-planse/3-Vedere-generala-a-bazilicii-dinspre-SV.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 05-sector-basilica-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/05-sector-basilica-planse/4-Nava-de-sud-a-bazilicii.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu