Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector C
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandru Nicolae Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Alexiu Alexandru Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Barnea Alexandru responsabil Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Bogdan Cătăniciu Ioana Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Bucurei Adrian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cerveanu Ionuţ Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Chitea Florina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie
Constantin Cătălin-Petre
Constantin Monica
Constantin Robert responsabil sector Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Dolea Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Dragostin Monica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Drăghici Filica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Gămureac Emilian Ministerul Culturii
Ioane Dumitru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie
Ionescu Adrian Nicolae Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ionescu Mihai Severus Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mezincescu Matei Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie
Muşat Alina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Nicolae Mirel SC Digital Domain SRL Bucureşti
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Pană Corina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Papuc Gheorghe Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Plederer Răzvan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Ştefan Călin Dan SC Digital Domain SRL Bucureşti
Ştefan Maria Magdalena SC Digital Domain SRL Bucureşti
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60892.08
Raport Scopul proiectului a constat în completarea informaţiilor planimetrice şi stratigrafice precum şi corelarea cronologică a secvenţelor constructive ce preced şi succed basilica C. Cercetările începute în 1904 de Gr. Tocilescu au stabilit planimetria edificiului paleocreştin, cercetările ulterioare conducând la identificarea unor elemente constructive ce aparţin unor faze urbane distincte, faze ce pot fi încadrate cronologic între sec. III-VII p.Chr.
Din punct de vedere geologic, amplasamentul face parte din podişul dobrogean, pentru zonă fiind caracteristice formaţiunile cuaternare reprezentate prin loessuri macroporice de origine eoliană, prafuri argiloase şi argile loessoide. La data efectuării cercetărilor nivelul pânzei freatice nu a fost întâlnit în forajele geo, fiind situat în zonă sub adâncimea de 6 m. Zona nu se evidenţiază prin fenomene fizico-geologice active (alunecări sau prăbuşiri). Situl este situat la cca. 2 km NV de com. Adamclisi, jud. Constanţa şi are cotele altimetrice cuprinse între +54 m şi +67 m faţă de cota Mării Negre.
Pentru a face legătura cu cercetările anterioare efectuate în zonă, s-a început prin a se face o curăţenie generală în spaţiul dintre basilica C şi curtina de V a oraşului târziu.
A fost curăţat pavajul atrium-ului (NIII conform arh. M. Mărgineanu), nivelul de călcare constituind reperul de nivelment pentru cercetarea efectuată (cota 0 = + 59,194 m). Pavajul a cărui legătură cu nava centrală a fost ruptă de cercetările antebelice, se păstrează pe o suprafaţă de 4,20 x 3 m, păstrat pe cinci rânduri de dale de calcar, cu dimensiunile aproximative: 0,60 x 0,60 m.
În acest spaţiu au fost trasate, în campania din 2009, şapte secţiuni, orientate E-V, cu martori stratigrafici de 1 m între ele, după cum urmează:
- SI, de 10 x 2 m, este delimitată la S de pavajul atrium-ului şi la 4,5 m V de zidul basilicii C;
- SII, de 5 x 2 m, la S de SI, este delimitată la E de zidul unei locuinţe târzii;
- SIII, în prelungirea SI, de 13,5 x 2 m, trasată până în zidul de incintă;
- SIV, la N de SI, de 10 x 2 m;
- SV, la N de SIV, de 10 x 2 m;
- SVI, în continuarea lui SIV, trasată spre V, cu dimensiunile de 8,5 x 2 m, până în zidul de incintă;
- SVII, la S de SII, de 7 x 2 m, delimitată la E de locuinţa târzie amintită mai sus.
La sfârşitul cercetării, după înregistrare, au fost desfiinţaţi martorii, dintre SI şi SII, respectiv dintre SII şi SVII, extinzându-se spre S cu încă 1 m cercetarea.
SI. În capătul de E, la -1,02 m (faţă de cota „0" de mai sus), pe o lungime de 1,72 m, a fost curăţat şi identificat zidul cisternei, care a fost construit în cofrag, din fragmente de calcar înecate într-un mortar alb cu praf de cărămidă. Lipit de zidul cisternei, continuă spre V, până în capătul secţiunii, un pat de mortar, pe alocuri deteriorat, cu o grosime de 0,05 m, pe care se păstrează în negativ urmele unui dalaj.
Stratigrafia s-a conservat doar sub pavajul atrium-ului, unde s-a observat un strat galben brun, ce a constituit umplutura pe care a fost construit edificiul paleocreştin. În dreptul pavimentului se păstrează, la -0,82 m, negativul unei dale de calcar cu lăţimea de 0,92 m, ce constituia, împreună cu dalele de calcar descoperite la N de pavajul basilical, un traseu de dale păstrate în formă de L, cu deschiderea spre V. În componenţa acestui pavaj, la N de S V, a fost cercetată şi o cărămidă de 0,36 x 0,36 m.
SII.La -0,72 m, a fost cercetat un pavaj din dale de calcar, care intră la E sub un zidul unei locuinţe târzii. Zidul are o lăţime de cca. 0,70 m (este cartat pe planuri mai vechi), şi este construit din blochete de calcar legate cu pământ. Materialul numismatic descoperit pe pavaj, datează funcţionalitatea acestuia după sec. IV p. Chr.
SIII. În capătul de E, pe o lungime de 2,5 m, a fost cercetat acelaşi pavaj descoperit în SII, la -0,80 m. Aici s-a observat mai bine cum dalele pavajului se aşează pe patul de mortar descris în SI. La 8,5 m faţă de capătul de E al secţiunii reapare nivelul şapei de mortar, la -1,43 m, nivel rupt pe o lăţime de 0,54 m de cercetările lui Gr. Tocilescu; astfel, nu se mai păstrează legătura stratigrafică cu zidul de incintă.
A fost efectuat un sondaj până la -2,30 m, unde s-au surprins limitele sudice ale unei gropi ovale, cu lăţimea de 1,20 m, care continuă şi în SVI, având o lungime de 2,50 m.
SIV.La 0,5 m faţă de capătul de E, în martorul dintre SI şi SIV, a fost identificată o bază de coloană, cu soclu înalt, dimensiunile în plan ale soclului, 0,54 x 0,54 m. Baza se încadrează în tipul 1.21, raza suprafeţei circulare de 0,26 m, orificiul de montare circular cu diametrul de 0,13 m.
În urma cercetării acestei secţiuni, sub vegetal, a fost identificat un nivel de dărâmătură, la -1,08 m, compusă din blocuri de calcar. Aici a fost descoperit un capitel corintic din calcar, suprafaţa de contact cu fusul are diametrul de 0,46 m, se păstrează pe o înălţime de 0,45 m; decorat cu frunze de acant dispuse în două registre. G. Murnu, considera acest tip de capitel drept post-theodosian2. Pe suprafaţa de contact au fost identificate axele radiale de trasaj care împarte registrele decorului, realizate prin incizii.
În stratul de dărâmătură au mai fost descoperite un fragment de piuă şi un opaiţ întregibil de sec. VI p.Chr. Nivelul de dărâmătură precedat de patul de mortar, cercetat spre capătul de V al secţiunii, a fost descoperit la -1,20 m.
SV. La cca. -1,10 m, au fost identificate urmele şapei de mortar, între m. 0 - 2 , 5,8 - 6,8 şi 7,7-8,2 faţă de capătul de E. În nivelul de dărâmătură, identificat şi în SIV, a fost descoperit un fragment al unei piese de antablament fasciată şi cu denticuli.
SVI. În c.1-2, într-un strat de pământ galben, a fost cercetată groapa identificată şi în SIII. Groapa are pereţii verticali, lăţimea de 1,30 m şi o profilatură circulară spre N. Cercetarea s-a oprit la -2,50 m, din interiorul gropii recuperându-se fragmente ceramice, ţigle (tegulae bipedales), fragmente litice, fără a se atinge fundul gropii. Groapa este căpăcuită de un strat de lut galben, grosime 0,15 m, pe care este aşezat un fragment de bloc de parament (0,44 x 0,51 m) din calcar cu bosaj; blocul de parament se află la adâncimea de -1,85 m. Nivelul de lutuială, care căpăcuieşte groapa, continuă spre V până în dreptul unui zid din piatră legată cu pământ. Zidul intră în martorul de S, la -1,55 m, are orientare NV-SE, lăţimea 0,50 m şi se păstrează pe o lungime de 1,40 m. În c.3 - 4, la -1,45 m, s-a cercetat şapa de mortar peste care au fost descoperite resturile unor amenajări rudimentare din piatră şi chirpici. În capătul de V al secţiunii, patul de mortar este tăiat de compartimentarea târzie ce se adosează zidului de incintă. Şanţul efectuat de Gr. Tocilescu, pentru a dezveli zidul de incintă, taie, pe o lăţime de cca. 0,50 m, legătura dintre compartimentarea târzie cu şapa de mortar de zidul de incintă.
În profilul de S, în profunzime, începând cu -0,80 m faţă de nivelul de călcare actual, se observă cum şapa de mortar se leagă de plinta zidului de incintă. Cercetările din această secţiune au dus la recuperarea a numeroase materiale ceramice de epocă romană-timpurie, precum şi a unor fragmente ceramice preistorice rulate.
SVII. A continuat, la S de SII, dezvelirea pavajului de la V de cisternă care şi aici este suprapus de locuinţele târzii. Pavajul este constituit din dale mari de calcar, cu forme oarecum regulate, dimensiunile de cca. 0,60 x 0,60 m. Limita pavajului la S este pe linia zidului cisternei din această parte, ceea ce confirmă amenajarea unei deschideri de acces mai largă la V de cisternă, măcar pentru sec. IV p.Chr.3 După curăţarea şi identificarea materialului numismatic, vom fi în măsură să oferim repere cronologice mai stricte.
Pe baza rezultatelor cercetărilor din anul 2009, sector C, putem oferi o succesiune de faze constructive şi stratigrafice (începem de la ultima faza).
Faza V: zidurile edificiilor târzii ce suprapun pavajul din SII şi SVII, compartimentarea ce se leagă de zidul de incintă şi taie şapa de mortar din SVI; amenajarea cu chirpic din SVI; nivelul de dărâmătură din SIV şi SV.
Faza IV: nivelarea şi umplutura din SI şi SIV; nivel construcţie atrium basilică; pavajul stradal la N de SV.
Faza III: nivel construcţie cisternă, şapa de mortar cu pavajul din SI, SII, SIII, SIV, SV şi SVI; pavajul păstrat în formă de L amintit mai sus la descrierea SI; zidul de incintă.
Faza II: nivelul de lut din SVI, pe care stă zidul legat cu pământ din c.3 şi blocul de parament căzut.
Faza I: groapa de formă ovala din SIII şi SVI, în care au foste descoperite tegulae bipedales, fragmente ceramice şi blochete de calcar.
A fost curăţată şi reînregistrată caseta efectuată la S de zidul cisternei, cu această ocazie au fost cercetate două gropi care conţineau şi resturi menajere.
În perioada 15-21.07.2009, la S de basilica-cisternă, a fost reluată o săpătură de sondaj mai veche în C1, cu scopul de a înregistra profilele. La adâncimea de cca. -2 m secţiunea fost împărţită în jumătate de la E la V şi ne-am adâncit în partea de S, peretele de E având lungimea de 1,5 m, iar cel de V 1,47 m. În partea de E, pământul a devenit foarte tare, fiind amestecat cu dărâmătură de cărămizi. La -2,5 m a fost identificat un nivel de lut. Adâncimea maximă atinsă a fost de -2,63 m, fiind surprinse 3 gropi menajere, 2 pe profilul de E, una pe cel sudic, cu ceramică romană târzie până la timpurie, oase de animale, zgură, fier, şi un posibil fragment de ceramică Latène (pastă gri, grosieră).
A fost conservat edificiul adosat zidului de incintă, lângă turnul porţii de V, acesta are următoarele caracteristici: este realizat din blochete de calcar legate cu pământ, se păstrează pe 2-3 asize, cu o lăţime de 0,70 m; latura de S a cărei legătură cu zidul de incintă a fost ruptă de cercetările anterioare, are o lungime de 6,25 m; latura de E cu lungimea de 5,18 m; latura de N se păstrează pe o lungime de 2,37 m.
În momentul curăţării zidurilor, a fost descoperită, între pietrele zidului de pe latura de S, o monedă de bronz, care urmează a fi curăţată şi identificată. Latura de S a compartimentării se situează la 5,5 m de intrarea în turn şi 14,85 m până la limita sudică a porţii de V.
Pietrele au fost repoziţionate pe linia zidului şi întărite într-un miez de mortar pentru consolidare; peste s-a adăugat pământ.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
06-sectorC-planse
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/10-vedere-generala-a-zonei-cercetata-dinspre-E.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/1-S1-vedere-dinspre-E.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/2-S1-vedere-dinspre-V.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/3-S2-vedere-dinspre-V.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/4-S3-vedere-dinspre-V.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/5-S4-vedere-dinspre-E.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/6-Vedere-generala-asupra-sectorului-C.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/7-S5-detaliu.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/8-S6-detaliu.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009. Raportul nr. 1, Adamclisi, Cetate.<br /> Sectorul 06-sectorC-planse.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2009/sistematice/001/06-sectorC-planse/9-S6-vedere-dinspre-E.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu