Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Radovanu | Judeţ: Călăraşi | Punct: Gorgana a doua, Gorgana întâi | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene
Perioade
La Tène
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Radovanu
Comuna   Radovanu
Punct
Gorgana a doua, Gorgana întâi
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Crary John Archaeo/Community Foundation, USA
El Susi Georgeta Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Kogălniceanu Raluca Muzeul Judeţean de Istorie "Teohari Antonescu", Giurgiu
Markussen Christine EnviroSystems Inc., Flagstaff, Arizona, SUA
Mecu Laurenţiu Universitatea "Valahia", Târgovişte
Morintz Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Nălbitoru Alexandru Universitatea "Valahia", Târgovişte
Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Şerbănescu Done responsabil Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Tuţulescu Ion Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
Vasileva Teodora Muzeul Isperih, Bulgaria
Cod RAN    104760.03 104760.07
Raport Campania arheologică de la Radovanu s-a desfăşurat în perioada 3 - 29 august 2009. La fel ca în anii anteriori, cercetările s-au desfăşurat în două puncte: Gorgana întâia şi Gorgana a doua.
Gorgana întâi
S-au continuat cercetărileşi s-a urmărit identificarea întregului sistem de fortificaţie al davei getice din acest punct. Pentru aceasta a fost deschisă o secţiune orientată E - V de 2 x 50 m, perpendiculară pe toate şanţurile din jurul davei. Secţiunea este paralelă cu secţiunea trasată de E. Comşa în anul 1988. Pe baza observaţiilor stratigrafice făcute cu acest prilej se pot face următoarele precizări:
Valul de apărare al davei are lăţimea de 14,40 m şi înălţimea de 2,40 m; el suprapune straturile de cultură Cernavodă I şi Gumelniţa.
În partea de V a valului, la baza lui, se află şanţul de apărare nr. 1, de forma literei U, care are lăţimea de 3,30 m şi adâncimea de 2,55 m. În continuare a fost cercetat şanţul de fortificaţie nr. 2, care se află la distanţa de 3,20 m faţă de şanţul nr. 1. Şanţul de fortificaţie al davei getice nr. 2 are deschiderea în partea superioară de 4,50 m şi adâncimea de 2,20 m; el este realizat tot în forma literei U. Şanţurile de fortificaţie nr. 1 şi nr. 2, au forma unui arc de cerc şi urmează îndeaproape traseul valului.
La 7 m distanţă de şanţul de fortificaţie nr. 2 a fost interceptat al treilea şanţ de fortificaţie, care are deschiderea de 5 m şi lăţimea de 2,20 m. Şi cel de-al treilea şanţ aparţine epocii geto-dacice şi a fost realizat tot în forma literei U. Traseul acestui şanţ formează însă o buclă mai largă şi include în incinta ce o creează un mamelon din apropierea davei, iar capetele şanţului se sprijină tot pe malurile abrupte din partea de E a davei.
Tot în secţiunea stratigrafică trasată, la 2,80 m distanţă de al treilea şanţ de fortificaţie a fost interceptat un al patrulea şanţ, care are deschiderea la partea superioară de 5 m. Acest şanţ se află chiar pe muchea terasei pe care sunt plantaţiile de viţă de vie. Interceptarea a trei buşteni implantaţi chiar pe fundul şanţului creează pentru moment impresia existenţei unei palisade. Din motive obiective, cercetarea a fost întreruptă în acest stadiu, urmând a fi reluată în viitor. Din analiza unei fotografii aeriene reiese că acest şanţ are un traseu deosebit de celelalte trei şanţuri ale davei. El formează un cerc pe terenul care este plantat cu viţă de vie. Cercetările viitoare vor trebui să stabilească vechimea acestei interesante fortificaţii şi să lămurească destinaţia ei. În mica suprafaţă cercetată pe terasă, până la plantaţiile de viţă de vie, între adâncimea de 0,30 m şi 0,50 m a fost interceptat un complex de locuire, care aparţine epocii bronzului, culturii Tei III.
Gorgana a doua
S-au făcut prospecţiuni magnetometrice pentru identificarea complexelor arheologice. S-a alcătuit harta magnetometrică în diferite sisteme grafice = 2D şi 3D. Acestea confirmă, în mare, analizele mai vechi, oferind, totodată, noi informaţii pentru viitoarele campanii.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu